Anul Centenarului Marii Uniri a însemnat pentru municipiul Alba Iulia organizarea mai multor evenimente de anvergură, fie că a fost vorba de stabilirea unui record mondial, respectiv cea mai mare hartă a unei ţări formate din oameni, în interiorul căreia a fost evidenţiat, suplimentar, şi numărul 100, sau de găzduirea Galei Premiilor UNITER sau a unor şedinţe festive de Guvern sau CSM.

Acţiunile dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire au culminat cu organizarea unor evenimente de amploare în 1 Decembrie, cum ar fi cea mai mare paradă militară găzduită vreodată de Alba Iulia, umbrită însă cu câteva zile înainte de un tragic accident, în urma căruia un militar a murit electrocutat.

Anul 2018 a adus şi deschiderea a aproape 30 de kilometri de autostradă, finalizarea, la 38 de ani de la debutul lucrărilor, a Barajului Mihoieşti, sau, pe plan sportiv, o performanţă unică pentru o echipă din România, accederea în finala Ligii Campionilor a CSM Volei Blaj, sau prima participare din lume a unei persoane cu dizabilităţi la 6633 Arctic Ultra.

Şi în 2018, pe rolul Curţii de Apel (CA) Alba Iulia s-au aflat mai multe dosare intens mediatizate, dintre care se remarcă cererea procurorului general, Augustin Lazăr, de suspendare a executării procedurii de revocare a sa din funcţie, declanşată de ministrul Justiţiei.

*** În martie, ultramaratonistul Polgar Levente, care la 6 ani şi-a pierdut mâna dreaptă într-un accident de tren, a fost prima persoană cu dizabilităţi din lume acceptată la 6633 Arctic Ultra - o competiţie extrem de dură, desfăşurată în condiţii extreme, cu temperaturi cuprinse între minus 30 şi minus 50 de grade Celsius. Levente a fost nevoit însă să se retragă din competiţie la kilometrul 107, cu doar câţiva kilometri înainte de cel de-al doilea punct de control, după ce cu câteva ore înainte a ieşit de la 6633 Arctic Ultra şi hunedoreanul Avram Iancu. Competiţia a fost câştigată, pentru a treia oară consecutiv, de bistriţeanul Tiberiu Uşeriu.
 

*** La începutul lunii mai, a avut loc pe esplanada Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail" din Alba Iulia, într-un pavilion transparent, ales astfel pentru a pune în valoare patrimoniul arhitectural şi istoric al Cetăţii Alba Carolina, cea de-a XXVI-a ediţie a Galei Premiilor UNITER. Evenimentul, la care au participat peste 250 de artişti, s-a desfăşurat în debutul Festivalului Internaţional de Teatru "Poveşti", ajuns la cea de-a XIII-a ediţie.

*** Tot la începutul lunii mai, echipa de volei din Blaj, înfiinţată în urmă cu doar şapte ani, a ajuns în Final Four-ul Ligii Campionilor, unde a fost învinsă de formaţia turcă VakifBank Istanbul. CSM Volei Alba Blaj a reuşit o performanţă unică, fiind prima echipă din România care a ajuns în finala Ligii Campionilor. Echipa din Blaj este şi singura din Transilvania care a câştigat vreodată campionatul de volei feminin din România.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

*** Luna mai a însemnat la Blaj şi prima prezenţă a unui şef de stat din ultimele două decenii la manifestările organizate pe Câmpia Libertăţii, în amintirea Marii Adunări Naţionale care a avut loc aici în mai 1848. Cu acest prilej, a fost reinaugurat, în prezenţa lui Klaus Iohannis, şi Palatul Cultural, edificiu dat în folosinţă în 1936 şi pentru a cărui restaurare s-a acordat, anul trecut, premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra. Reabilitat cu peste un milion de euro, printr-o investiţie realizată în parteneriat de către autorităţile locale şi cele judeţene, Palatul Cultural a fost inaugurat, în 1936, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a lui Mihai I, Voievod de Alba Iulia la acea dată.

*** La finele lunii iulie, Barajul Mihoieşti, din apropierea oraşului Cîmpeni, a fost inaugurat oficial la 38 de ani de la debutul lucrărilor şi la 22 de ani de la începutul transformării sale din acumulare nepermanentă în acumulare permanentă. La început, la Mihoieşti a fost o acumulare nepermanentă, investiţie începută în 1980 şi derulată până în 1987. Investiţia a reînceput în 1996, când au demarat lucrările de punere în siguranţă a barajului şi transformarea sa din acumulare nepermanentă în acumulare permanentă. Valoarea totală a investiţiei efectuate în cei 22 de ani se ridică la peste 73,7 milioane de lei. Acumularea Mihoieşti are funcţii de atenuare a debitelor maxime pe râul Arieş, de apărare împotriva inundaţiilor şi asigurarea unui debit pentru alimentarea cu apă industrială.

*** Sfârşitul lunii iulie a adus şi deschiderea circulaţiei pe primii 28,7 kilometri ai autostrăzii Sebeş-Turda, respectiv pe loturile 3 şi 4, între Aiud şi Turda, la patru ani de la demararea lucrărilor. Antreprenorul lotului 3 a fost Tirrrena Scavi, iar constructorul pentru lotul 4 Asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH.

*** În septembrie, 4.807 persoane, în special elevi şi liceeni veniţi din toată ţara, au stabilit la Alba Iulia un nou record mondial - cea mai mare hartă a unei ţări formate din oameni, în interiorul căreia a fost evidenţiat, suplimentar, şi numărul 100, având în vedere că în acest an s-a împlinit un secol de la Marea Unire din 1918. La final, participanţii s-au folosit de şepcuţele primite pentru a colora în albastru, galben şi roşu harta României. Denumirea oficială a recordului este "Largest human image of a country/continent" ("Cea mai mare imagine formată din oameni a unei ţări/continent"). Vechiul record a aparţinut Myanmarului, care, în 12 februarie 2018, a adunat 3.466 de oameni ce au format harta ţării lor.

*** O angajată a Fabricii de Arme Cugir şi-a pierdut viaţa, în noiembrie, într-o deflagraţie produsă în tunelul de testare a muniţiei.

"Din câte am înţeles, femeia s-ar fi întors după telefon. Acest lucru i-a fost fatal şi a fost surprinsă de către incendiu", a declarat, la vremea respectivă, prefectul de Alba, Dănuţ Emil Hălălai. Femeia, dată iniţial dispărută, a fost găsită carbonizată. Ea lucra de peste trei decenii la fabrica din Cugir. Fabrica de Arme Cugir produce pentru piaţa civilă, americană îndeosebi, arme semiautomate, destinate vânătorii şi tirului sportiv. Pe segmentul militar, se produc AKM-uri, care fac obiectul contractelor externe.

*** Un militar şi-a pierdut viaţa, în 23 noiembrie, în gara din Alba Iulia, după ce s-a electrocutat în timpul descărcării unor vehicule militare pentru parada din 1 Decembrie. Imaginile filmate de martorii oculari au surprins momentul în care colegii militarului strigau disperaţi să fie oprit curentul. Potrivit unui martor, când militarul a ieşit din tancul aflat în convoi pe linia de cale ferată, s-a produs un arc electric şi s-a auzit "o bubuitură". Convoiul cu vehicule militare urma să participe la parada de 1 Decembrie de la Alba Iulia.

*** Sala Unirii din Alba Iulia, în care cei 1.228 de delegaţi au proclamat. la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei cu România, a intrat în reabilitare la începutul acestui an, fiind deschisă temporar pentru găzduirea unor şedinţe festive, cum a fost cea a CSM-ului, în 16 noiembrie, sau de Guvern, în 29 noiembrie. Accesibilă vizitatorilor pe 1 şi 2 Decembrie, Sala Unirii va fi redeschisă publicului, potrivit conducerii Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, doar în vara anului viitor, după finalizarea în întregime a lucrărilor de reabilitare.
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

*** După 25 de ani de la câştigarea de către sculptorul Mihai Buculei a unui concurs naţional de creaţie pentru edificarea la Alba Iulia a unui obiectiv dedicat înaintaşilor de la 1918, de 1 Decembrie a fost inaugurat, în prezenţa preşedintelui României, Monumentul Marii Uniri, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională a României. Înalt de 22 de metri şi având o greutate de circa 1.350 de tone, monumentul, ridicat în cinci luni, se prezintă sub forma a patru cruci unite sub o cupolă. Modul în care arată monumentul a stârnit, cu deosebire în mediul virtual, şi o serie de critici, conform cărora acesta ar semăna, privit din anumite poziţii, cu logoul unei reţele de socializare.
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

*** Zeci de mii de persoane au asistat de Ziua Naţională a României la cea mai amplă paradă militară organizată vreodată în "Oraşul Marii Uniri", ceremonial la care a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis. Timp de o oră, au defilat pe Bulevardul "1 Decembrie 1918" peste 1.600 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi în jur de 150 de mijloace tehnice.
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

*** Pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în 2018 o serie de dosare de interes. Astfel, într-un dosar privitor la o grupare de traficanţi de brăţări dacice de aur s-a dispus încetarea procesului penal sau achitarea majorităţii inculpaţilor după ce a intervenit prescripţia răspunderii penale. Pe de altă parte, CA Alba Iulia a menţinut pedeapsa de închisoare pe viaţă dată de Tribunalul Alba în cazul unui tânăr originar din Botoşani care, în vara anului trecut, a pătruns în curtea şi în casa unei familii din municipiul reşedinţă, omorând o femeie de 80 de ani şi rănindu-l grav pe fiul acesteia, cu o piatră de decor de grădină. Tot în acest an, CA Alba Iulia a respins solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus. O decizie asemănătoare a fost luată şi în ceea ce priveşte sediul Universităţii "1 Decembrie 1918". În ceea ce priveşte cererea procurorului general, Augustin Lazăr, de suspendare a executării procedurii de revocare a sa din funcţie, declanşată de ministrul Justiţiei, CA Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei teritoriale formulate de către Ministerul Justiţiei şi de ministrul de resort, Tudorel Toader şi a dispus declinarea competenţei către Curtea de Apel Bucureşti. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Oana Popescu, editor online: Gabriela Badea)