Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat în acest an că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale care vor avea loc anul viitor.

Pe parcursul anului, şeful statului a criticat anumite iniţiative ale Guvernului şi majorităţii parlamentare cum ar fi legile justiţiei şi modificările la Codul penal, gestionarea pestei porcine, posibila mutare a ambasadei României din Israel, intervenţia Jandarmeriei la protestul din august, la rectificarea bugetară.

El a promulgat mai multe legi ca anul trecut şi a formulat un număr record de sesizări de neconstituţionalitate şi cereri de reexaminări.

În 2018, preşedintele Iohannis a efectuat 20 de deplasări externe, ale căror cheltuieli însumează peste 4 milioane de lei, conform Administraţiei Prezidenţiale.

Nici în 2018, preşedintele nu a făcut graţieri, deşi au fost înregistrate până pe 20 decembrie, potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale, 28 de cereri de graţiere complete. De asemenea, până pe 17 decembrie, au fost decorate 1.021 de persoane fizice (dintre acestea, 10 au fost decorate cu însemne de război) şi 69 de persoane juridice (dintre care 20 de drapele de unităţi militare).

Preşedintele Iohannis a primit şi în acest an un premiu în străinătate pentru activitatea sa.

Şeful statului a rămas şi fără unul dintre consilierii săi prezidenţiali, după ce Simina Tănăsescu a demisionat.

*** Iohannis - opoziţie la Guvernul Dăncilă

Şeful statului a dus, în 2018, un adevărat "război" cu Guvernul condus de Viorica Dăncilă.

În aprilie, el a solicitat o întâlnire cu premierul şi ministrul Muncii pentru a discuta despre efectele aplicării legislaţiei privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor şi angajamentelor în materie de politică salarială asumate anul trecut de coaliţia PSD-ALDE. Tot în aprilie, după afirmaţii "contondente" între Guvern şi Banca Naţională a României, şeful statului a încercat o mediere între cele două instituţii şi i-a invitat la consultări separate. După ce Guvernul a informat că premierul nu veni la Cotroceni, preşedintele Iohannis a anunţat că retrage încrederea Vioricăi Dăncilă, susţinând că aceasta nu face faţă poziţiei de prim-ministru.

În aceeaşi lună, Administraţia Prezidenţială arăta că şeful statului nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu un demers privind relocarea ambasadei României din Israel.

"Un astfel de demers nu se poate face decât în urma unei analize de profunzime, care să ia în considerare toate consecinţele şi implicaţiile politice externe ale acestuia. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că iniţiativa Guvernului României poate reprezenta, eventual, cel mult începutul unui proces de evaluare în materie", preciza sursa menţionată.

În mai, preşedintele Iohannis a avut consultări cu premierul pentru clarificarea unor aspecte privind politica externă, inclusiv tema relocării ambasadei României din Statul Israel. La întâlnire au mai participat viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu.

În cadrul discuţiilor, şeful statului a subliniat că este obligatoriu ca politica externă a României să se facă numai în interesul României şi că este necesar ca tensiunile interne pe teme de politică externă să înceteze imediat, pentru ca ţara noastră să rămână un actor credibil în relaţia cu SUA, la nivelul UE şi al NATO, precum şi în cadrul celorlalte parteneriate strategice.

După ce premierul a decis ca în perioada concediului său (6-13 august) conducerea operativă a Guvernului să fie asigurată de vicepremierul Paul Stănescu, şeful statului a adresat CCR o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între prim-ministru şi preşedinte. Klaus Iohannis s-a arătat deranjat că Viorica Dăncilă nu l-a informat despre acest demers, afirmând că el este cel care poate desemna un înlocuitor al prim-ministrului. CCR a respins însă această sesizare.

În august, şeful statului a criticat lipsa de reacţie a Guvernului în cazul pestei porcine africane. El a solicitat autorităţilor guvernamentale să aducă sub control situaţia generată de răspândirea accelerată a virusului pestei porcine africane şi a atras atenţia asupra situaţiei bugetare invocate de Executiv.

"Pesta ne-a prins nepregătiţi şi s-a extins necontrolat. Sper că măcar a fost o lecţie", spunea Iohannis.

În august, preşedintele Iohannis a criticat intervenţia Jandarmeriei la protestele din Piaţa Victoriei. El a solicitat ministrului de Interne, Carmen Dan, să-şi asume responsabilitatea pentru modul în care a gestionat situaţia din timpul protestelor, să prezinte un raport detaliat privind modul în care forţele de ordine au acţionat şi mai ales la ordinul cui.

"Din nefericire, se dovedeşte, din nou, că acest Guvern este iraţional şi acţionează împotriva intereselor propriilor cetăţeni", susţinea Iohannis, care făcea apel la membrii PSD să se debaraseze de "conducere nocivă".

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

De asemenea, şeful statului a cerut procurorului general demararea de urgenţă a cercetărilor în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi elucidării modului concret în care s-a produs intervenţia Jandarmeriei.

În aceeaşi lună, Administraţia Prezidenţială anunţa că CSAT a iniţiat procedurile privind rectificarea bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, arătând că în contextul în care nu toţi membrii Consiliului au fost de acord cu avizarea propunerilor de rectificare, şeful statului a convocat şedinţa Consiliului pentru începutul lunii septembrie. De asemenea, el a invitat Guvernului la consultări privind clarificarea unor aspecte care ţin de rectificarea bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Premierul nu a răspuns invitaţiei la dialog lansate de preşedintele Iohannis şi a supus spre aprobare în şedinţa de guvern proiectul rectificării bugetare fără avizul CSAT.

"Este inadmisibilă această abordare a Executivului, în condiţiile în care avizul CSAT este obligatoriu atunci când sunt afectate bugetele instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Ignorând cu bună ştiinţă necesitatea avizului CSAT, Guvernul se situează de unul singur în afara cadrului legal în vigoare", afirma Iohannis.

În contextul rectificării bugetare pentru Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că Summitul şi Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări care a avut loc pe 17 şi 18 septembrie, a fost organizat pe "datorie".

În noiembrie, şeful statului a acceptat remanierea guvernamentală, cu excepţia miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor. El a susţinut că Ilan Laufer şi Lia Olguţa Vasilescu nu sunt potriviţi pentru aceste portofolii. Executivul a venit, ulterior, cu propunerea lui Mircea Drăghici la Transporturi şi a Liei Olguţa Vasilescu la Dezvoltare. Guvernul a sesizat la CCR un conflict cu preşedintele Iohannis, iar Curtea a decis că şeful statului nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale când nu a luat act de demisiile a doi miniştri şi nu a constatat vacantarea posturilor.

Tot în noiembrie, şeful statului afirma că România nu este pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Ulterior, el şi-a schimbat părerea, însă declaraţia sa iniţială a fost criticată de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care le-a cerut social-democraţilor să depună anul viitor o plângere pe numele şefului statului pentru înaltă trădare.

Klaus Iohannis a declarat că depunerea unei plângeri penale împotriva sa pentru înaltă trădare, cerută de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, reprezintă "un demers politicianist'', ''o fantezie a pesediştilor, care nu are niciun suport".

"Este un demers politicianist, care, din capul locului, este sortit eşecului. Nu poate nimeni să facă o plângere penală împotriva preşedintelui, iar pentru înaltă trădare este o procedură foarte complicată, parlamentară care, în primul rând, nu are niciun suport. Este o fantezie a pesediştilor", a afirmat Iohannis.

În decembrie, în urma vehiculării în spaţiul public a unei posibile OUG privind amnistia şi graţierea, despre care şeful statului susţinea că ar fi o eroare foarte gravă pentru România, Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare premierului prin care i-a solicitat agenda de lucru a fiecărei şedinţe a Guvernului. Ulterior, el i-a cerut prim-ministrului să includă pe ordinea de zi a şedinţei subiectul protejării drepturilor şi intereselor cetăţenilor români aflaţi în Marea Britanie. Preşedintele declara că va merge la şedinţele de Guvern, după ce a constatat "o dorinţă de colaborare" din partea prim-ministrului Viorica Dăncilă. Pe 20 decembrie, şeful statului a participat la şedinţa de Guvern, arătând că prezenţa sa se explică în virtutea atribuţiilor conferite de Constituţia României. El a declarat şi că atunci când va participa la şedinţele de Guvern, va prezida aceste reuniuni, răspunderea şi decizia asupra punctelor în discuţie aparţinând Executivului, în speţă premierului Viorica Dăncilă.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La finalul anului, în urma unei şedinţe a CSAT, preşedintele Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării, el precizând că propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, nu a fost aprobată.

"Această propunere făcută de ministrul Apărării nu respectă rigorile legii. În consecinţă, CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării, o situaţie foarte neplăcută, care arată o dată în plus, dacă ar fi fost nevoie, că PSD nu este capabil să gestioneze problemele mari ale ţării. În situaţia în care am ajuns, practic, nu există o propunere valabilă pentru persoana care va prelua funcţia de şef al Statului Major al Armatei. Deci, nu există o propunere pentru şeful Armatei. Mandatul generalului Ciucă se termină pe 31 decembrie. România nu poate să rămână fără şef al Armatei. Această situaţie generată de incompetenţa PSD trebuie rezolvată. După şedinţa CSAT, am rezolvat-o. Am luat decizia şi am semnat şi trimis spre publicare decretul prin care se prelungeşte mandatul de şef al Armatei pentru generalul Ciucă", a spus Iohannis.

În replică, premierul Viorica Dăncilă a declarat că şeful statului nu are atribuţia de a prelungi mandatul şefului Statului Major al Apărării, ea precizând că decretul anunţat de Iohannis nu respectă condiţiile de legalitate şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

*** Consultări la Cotroceni şi discurs în Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis a avut în acest an două runde de consultări cu formaţiunile parlamentare. Discuţiile au vizat desemnarea unui premier şi legile justiţiei.

În ianuarie, şeful statului a avut consultări cu partidele pentru desemnarea candidatului la funcţia de premier, după demisia din funcţia de prim-ministru a lui Mihai Tudose ca urmare a retragerii sprijinului de către PSD. În urma consultărilor, şeful statului a desemnat-o pe Viorica Dăncilă în fruntea Executivului. El a argumentat că a luat această decizie constatând că PSD are majoritate şi ascultând şi mai multe opinii. La consultări PNL şi USR au pledat pentru alegeri anticipate, iar PMP a venit cu două propuneri de premier - europarlamentarul Siegfried Mureşan şi deputatul Eugen Tomac.

Pe 29 ianuarie, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţii, preşedintele Iohannis le-a transmis membrilor noului Cabinet condus de Viorica Dăncilă că speră să înceteze "ţopăiala guvernamentală", despre care afirma că anul trecut a dus la degradarea climatului social şi la o stare de spirit care nu este benefică unei societăţi.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"La doar un an de la alegerile parlamentare am avut deja un al treilea Cabinet PSD-ALDE, după un dublu eşec cu guvernele anterioare. În mod sigur, nu aceasta este performanţa pe care o aşteptau românii. Sper că o dată cu învestirea celui de-al treilea Executiv propus de majoritatea parlamentară să înceteze şi această ţopăială guvernamentală, care a dus anul trecut la degradarea climatului social, la o stare de spirit care nu poate fi benefică dezvoltării unei societăţi", afirma şeful statului la acea dată.

Tot atunci, el sublinia că afectarea independenţei Justiţiei este de neacceptat.

"Este o discrepanţă majoră între promisiunile cu care partidele coaliţiei majoritare au venit în faţa românilor şi situaţia în care ne aflăm, cu două Guverne eşuate şi cu degringoladă accentuată la nivelul tuturor sistemelor publice. Nu vedem progrese notabile în Sănătate şi în Educaţie. Marile proiecte de infrastructură impresionează prin absenţă, iar în Justiţie schimbarea legislaţiei a fost forţată, ignorând argumentele întregului sistem judiciar, dar şi numeroasele critici venite inclusiv de la partenerii noştri externi. Există o linie roşie pe care guvernanţii şi decidenţii majorităţii nu au voie să o depăşească. Afectarea independenţei Justiţiei este de neacceptat", afirma Iohannis.

În octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a avut consultări cu formaţiunile parlamentare pe tema legilor justiţiei, după ce Comisia de la Veneţia a criticat dur schimbările făcute la codurile penale, dar şi ordonanţa care modifică legile justiţiei.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Este nevoie de reluarea ciclului legislativ pe legile justiţiei, dar nu oricum. Este nevoie de o legiferare responsabilă, o legiferare transparentă, o legiferare care duce la modernizarea reală a legislaţiei în materie. Pentru asta, este nevoie de discuţii, este nevoie de transparenţă, este nevoie de discuţii cu CSM, care garantează independenţa justiţiei şi nu ca până acum, când aceste avize ale CSM au fost constant ignorate. Este nevoie de consultări cu toţi partenerii din sistem, iar pe partea politică este clar că avem nevoie de o înţelegere, un acord între partidele parlamentare, pentru a relua acest ciclu legislativ şi pentru a îmbunătăţi legislaţia. (...) Acele opinii, acele recomandări ale Comisiei de la Veneţia trebuie luate foarte, foarte în serios. Sunt recomandări ale specialiştilor, sunt recomandări gândite pentru a ajuta România. Aceste recomandări sunt gândite pentru a ne ajuta. Este nevoie de citirea cu atenţie şi ele trebuie luate în seamă", a spus Iohannis.

În noiembrie, şeful statului a participat în Parlament la sesiunea solemnă dedicată Centenarului Marii Uniri, după ce şi-a devansat vizita în Franţa.

El afirma cu această ocazie că mai este timp ca parlamentarii să revină asupra unor legi care nu au susţinerea oamenilor şi nu corespund standardelor europene de drept, făcând în acest sens referire în mod concret la legile justiţiei şi la modificările aduse Codurilor penale.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

"Este responsabilitatea dumneavoastră să asiguraţi o bună legiferare, într-un cadru de dezbateri deschise şi transparente, prin implicarea profesioniştilor şi dialog social, astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societăţii. Este încă timp să reveniţi asupra unor legi care nu au nici susţinerea oamenilor şi nici nu corespund standardelor europene de drept. Nu puneţi în joc tot efortul şi sacrificiile românilor, pentru care sunt atât de respectaţi în UE, nu faceţi rău societăţii româneşti mergând mai departe cu legi ale justiţiei şi cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democraţie veritabilă. Sunt atât de multe probleme care îşi aşteaptă rezolvarea şi asupra cărora românii îşi doresc să vă aplecaţi, de la readucerea la performanţă a marilor sisteme publice, la eficientizarea administraţiei publice şi modernizarea infrastructurii", spunea Iohannis.

Cu această ocazie, prim-ministrul Viorica Dăncilă a adresat un mesaj de "pace politică" preşedintelui Klaus Iohannis, subliniind că, indiferent de mizele politice sau electorale, au datoria de a coopera şi colabora.

La finalul anului, Iohannis declara că anul viitor nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul şi că, în ceea ce priveşte PSD, colaborarea va fi şi mai proastă.

*** Fără un consilier prezidenţial

Pe 20 iunie Simina Tănăsescu a demisionat din funcţia de consilier prezidenţial după ce în spaţiul public au apărut speculaţii cu privire la eventuale presiuni exercitate asupra unui judecător al Curţii Constituţionale, ca urmare a unei discuţii purtate cu Petre Lăzăroiu. Administraţia Prezidenţială a subliniat că nu au existat niciun fel de presiuni şi că acuzaţiile în acest sens sunt complet neadevărate.

În acest context, Administraţia Prezidenţială anunţa că Simina Tănăsescu a demisionat din funcţie "având în vedere că este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curţii Constituţionale, pentru a nu prejudicia instituţia Preşedintelui României".

*** Anunţul privind candidatura pentru un nou mandat

Pe 23 iunie, la Sibiu, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va candida din nou la alegerile prezidenţiale.

"Am luat o decizie importantă şi vreau să vă comunicat acum, în această dimineaţă frumoasă. Sunt ferm hotărât să candidez pentru un nou mandat de preşedinte al României", a spunea atunci Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut anunţul la Colegiul Naţional "Samuel von Brukenthal", înainte să participe la reuniunea de 40 de ani cu foşti colegi. Iohannis a fost profesor de Fizică la acest liceu din Sibiu. La finalul anului, el afirma că are prima şansă la alegerile prezidenţiale, iar o candidatură a fostului premier Dacian Cioloş nu-i va crea probleme.

*** Legi promulgate

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat în acest an 363 de legi, mai multe ca în 2017 şi 2016 când numărul acestora a fost de 278, respectiv 252, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la începutul lunii ianuarie, legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, însă a atras atenţia asupra unor vulnerabilităţi. Pe lista actelor normative promulgate s-au mai aflat: Legea pentru aprobarea OUG 66/2017, prin care s-a înfiinţat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Legea pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, care prevede obligaţia amplasării de panouri de înştiinţare în cazul spaţiilor fără autorizaţie de securitate la incendiu, Legea care stabileşte că suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat va fi de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut, Legea privind Autostrada Unirii.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

*** Număr record de sesizări la CCR şi cereri de reexaminare adresate Parlamentului

Preşedintele Klaus Iohannis a formulat 50 de sesizări la Curtea Constituţională a României şi a transmis Parlamentului 20 de cereri de reexaminare a unor legi.

Între actele normative asupra cărora şeful statului a formulat sesizări de neconstituţionalitate s-au numărat Legile justiţiei, Codul administrativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, Statutul deputaţilor şi al senatorilor, modificările aduse Codului penal, Legea privind declasificarea unor documente, cea referitoare la pensia Avocatului Poporului.

Între solicitările de reexaminare s-au numărat şi Legile justiţiei. De asemenea, în mai, şeful statului a solicitat şi un punct de vedere Comisiei de la Veneţia cu privire la cele trei legi adoptate de Parlamentul României vizând statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. După exprimarea punctului de vedere, şeful statului arăta că aspectele foarte grave reţinute de Comisia de la Veneţia cu privire la modificările aduse Legilor justiţiei şi Codurilor penale reprezintă un semnal fără echivoc de care actuala guvernare şi majoritate parlamentară trebuie să ţină cont pentru a nu împinge România pe o direcţie incompatibilă cu valorile UE. El a solicitat Parlamentului să ţină cont de opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneţia şi să reevalueze cu maximă celeritate modificările aduse Legilor justiţiei, dar şi Codurilor penale pentru ca "impactul negativ asupra justiţiei şi a statului de drept să înceteze".

*** Revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA

În februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport. Administraţia Prezidenţială a reacţionat imediat şi a arătat că raportul privind activitatea managerială la DNA este lipsit de claritate, motiv pentru care va fi analizat de către instituţie. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că nu i-a plăcut prestaţia ministrului şi că, din punctul său de vedere, nu au fost "motive temeinice" pentru acest demers. El preciza şi că va folosi toate prerogativele constituţionale pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente. În aprilie, şeful statului a respins propunerea ministrului Justiţiei susţinând că motivele de revocare, în mare parte, nu corespund cu prevederile legale aplicabile.

Pe 23 aprilie, prim-ministrul Viorica Dăncilă a sesizat CCR, după refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA. Curtea a constatat că există un conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA.

Pe 5 iunie, preşedintele Iohannis arăta că aşteaptă motivarea Curţii, subliniind că procurorii nu trebuie să fie "controlaţi politic", iar autoritatea ministrului Justiţiei ar trebui să fie folosită pentru a-i apăra pe aceştia. Şeful statului preciza, pe 12 iunie, că a citit motivarea CCR, însă sublinia că aceasta ridică mai multe întrebări decât aduce clarificări.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În iulie, el a semnat revocarea lui Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA. Anunţul a fost făcut de purtătorul său de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi.

Tot în acest an, preşedintele Iohannis a semnat numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a lui Oliver-Felix Bănilă pe o perioadă de trei ani.

În schimb, el a respins propunerile de numire în funcţii de conducere a unor magistraţi înaintate de către ministrul Justiţiei, între care între care Adina Florea, pentru funcţia de procuror-şef al DNA, invocând faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate.

La finalul anului, ministrul Justiţiei a anunţat că îi trimite preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general al României.

*** Numirea unui nou şef al SIE

Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis declara că va face o propunere pentru şefia Serviciului de Informaţii Externe după ce va discuta cu majoritatea parlamentară şi critica faptul că Parlamentul a vacantat postul foarte târziu. În iunie 2018, el l-a propus pe Gabriel Vlase (PSD) pentru această funcţie, vacantă din septembrie 2016, după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu.

Vlase afirma că a mers la discuţiile cu şeful statului după ce l-a informat pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea. În momentul în care procedurile parlamentare au intrat în linie dreaptă, Dragnea îşi exprima speranţa ca Vlase să treacă de audierile din comisiile de specialitate. Acesta a fost validat de Parlament în funcţie.

*** Un nou premiu

Preşedintele Klaus Iohannis a primit în 2018 premiul "Franz Josef Strauss" din partea Fundaţiei Hanns Seidel şi a conducerea Uniunii Creştin-Sociale din Germania (CSU) pentru promovarea, în mod constructiv şi vizionar, de-a lungul întregii sale cariere politice, a valorilor democratice, a unei societăţi unite şi a încrederii în proiectul european.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

*** Vizite externe

În anul 2018, delegaţiile oficiale ale României, conduse de preşedintele Klaus Iohannis, au efectuat 20 deplasări externe, cheltuielile aferente acestora însumând peste 4 milioane de lei.

Potrivit unui răspuns al Administraţiei Prezidenţiale acordat AGERPRES, cheltuielile aferente acestor deplasări au însumat 4.282.658,18 lei.

De la preluarea mandatului şi până la sfârşitul lui 2017 şeful statului a efectuat 51 de vizite externe oficiale.

În cursul anului, şeful statului a participat la reuniunile Consiliului European de la Bruxelles şi a efectuat mai multe vizite.

În ianuarie, el a avut întâlniri la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a participat la reuniunea informală la nivel de şefi de stat Bulgaria - Austria - România, de la Ruse, în Bulgaria şi la reuniunea informală a Consiliului European şi la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest, de la Sofia. În iunie, a mers la Varşovia pentru a participa la Reuniunea la nivel înalt a Formatului Bucureşti (B9), în iulie - la Bruxelles, la Summitul Alianţei Nord-Atlantice. În septembrie, şeful statului a participat la reuniunea informală a Consiliului European, desfăşurată la Salzburg şi la cea de-a 73-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York.

În perioada 14-17 octombrie, a efectuat o vizită de stat în Italia, aceasta fiind prima vizită de stat din ultimii 45 de ani. Tot în octombrie, Iohannis a participat, la Bruxelles, la lucrările celui de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM), cu tema "Parteneri globali pentru provocări globale" şi la dezbaterea organizată de Parlamentul European (PE) privind viitorul Uniunii Europene, la Salzburg.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

În noiembrie, el a efectuat două vizite la Paris. Pe 10 şi 11 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a participat la o serie de evenimente dedicate Centenarului Armistiţiului care a pus capăt ostilităţilor din cadrul Primului Război Mondial, iar pe 27 şi 28 noiembrie la inaugurarea Sezonului cultural România-Franţa. Pe 14 noiembrie. şeful statului a participat în Marea Britanie la recepţia şi dineul organizate cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani de către Prinţul Charles. El trebuia să se întâlnească şi cu premierul britanic Theresa May, însă întâlnirea nu a mai avut loc în contextul în care aceasta a avut o şedinţă prelungită de Guvern.

În decembrie, pe 17 şi 18 decembrie, la Viena, preşedintele Iohannis a participat la Forumul la nivel înalt Africa-Europa.

Şeful statului a efectuat în acest an şi o serie de vizite interne, în Argeş, Blaj, Cluj, Alba Iulia, Iaşi, Suceava. De asemenea, el a participat la manifestările dedicate Zilei Naţionale de la Alba Iulia.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

În perioada 3-10 februarie, el a efectuat o vizită privată in Germania şi Spania.

Şi în acest an şeful statului a făcut mai multe drumeţii la munte. În ianuarie, el a fost la schi în munţii Sebeşului, iar în septembrie a urcat pe Vârful Moldoveanu.

*** Operaţia la umăr

Pe 25 octombrie, după ce a participat la manifestările dedicate Zilei Armatei din Parcul Carol, preşedintele Iohannis a fost internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" pentru o intervenţie chirurgicală la umărul stâng. Şeful statului a fost externat a doua zi după ce intervenţia, programată, s-a desfăşurat conform protocolului medical, cu rezultate foarte bune, el fiind apt medical pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei.

În 2016, preşedintele Iohannis a suferit o intervenţie medicală la umărul drept. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)