Anul 2018 a fost marcat de numeroase proteste din partea sindicatelor, nemulţumite de legea salarizării, de transferul contribuţiilor de la angajat la angajator, dar şi de condiţiile de muncă.

Sindicatele din educaţie, din sănătate, transporturi, cultură, industrie, tineret şi sport, dar şi patronatele din transporturi au organizat pe parcursul anului o serie de acţiuni de protest, pornind de la greva japoneză, pichete şi marşuri până la mitinguri şi greve de avertisment.

*** Sănătate
Nemulţumirile sindicaliştilor din Sănătate au fost făcute publice din primele zile ale anului, iar la finele lunii ianuarie Sindicatul Hipocrat a trimis o scrisoare ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, în care semnala că mai multe categorii profesionale din domeniul sănătăţii nu vor beneficia în martie de creştere salarială, respectiv farmaciştii, biologii, chimiştii, infirmierii, brancardierii, îngrijitoarele şi personalul Tesa.
 

Câteva zile mai târziu, preşedintele federaţiei sindicale SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, afirma că veniturile vor scădea în spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli infecţioase. "Salariile vor creşte în sănătate doar la medici, dar nici medicilor nu le vor creşte salariile atât cât a fost estimat.(..) În sănătate însă sunt cazuri unde se diminuează salariul şi pot să vă dau câteva exemple: în patologie vor fi scăderi salariale, la spitalele mono-profil, mă refer aici la psihiatrie, TBC şi infecţioase, unde existau sporuri mari, inclusiv pentru personalul TESA, acum vor avea diminuări drastice, de 40%", afirma Huşanu.

Şi Leonard Bărăscu, preşedintele Sanitas anunţa, la finele lunii februarie, că cel mult 5.000 de persoane care activează în domeniul Sănătăţii au pierdut la salariu sume cuprinse între 186 şi 1.000 de lei. "Scăderi salariale în domeniul Sănătăţii au fost înregistrate în cazul celor care au funcţii mari. Aici este vorba despre şefii de centre din asistenţa socială, de personalul din DSP-uri, funcţionarii publici şi cei din conducere. (...). În sectorul pe care îl reprezint sunt până în 5.000 de persoane care au pierdut bani la salariu, cu sume cuprinse între 186 şi 1.000 de lei", a explicat Bărăscu.

În urma acestor declaraţii, la începutul lunii februarie, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, afirma că Ministerul Sănătăţii urmează să elaboreze un regulament de sporuri, împreună cu sindicatele, pentru angajaţii care lucrează în Sănătate. "Noi am avut foarte multe discuţii cu cei din Sănătate, a rămas ca Ministerul Sănătăţii să elaboreze un regulament de sporuri, chiar împreună cu sindicatele, nu ştiu ce s-a mai întâmplat între timp, dar este obligatoriu ca el să fie gata până în luna martie", a spus atunci Vasilescu.

Pe 15 martie, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, după discuţiile cu reprezentanţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" din România, sublinia că menţinerea sporurilor în sectorul sănătăţii la nivelul existent la începutul anului nu este posibilă, întrucât există un plafon, cel de 30%, menţionat în Legea salarizării unitare, care trebuie respectat.

În acest context, pe 20 martie, peste 200 de membri ai SANITAS au pichetat, timp de două ore, Ministerul Finanţelor Publice, nemulţumiţi fiind de condiţiile de salarizare şi grilele de sporuri. "Trebuie să găsim soluţii, împreună cu Ministerul de Finanţe, astfel încât Anexa 10 (regulamentul de sporuri - n. r.) să nu producă efecte pentru anul acesta sau, în situaţia în care va funcţiona Anexa 10 anul acesta, să o îmbunătăţim. Ea trebuie să apară, fără discuţie, într-o formă îmbunătăţită, de aceea am şi început protestul astăzi la MFP pentru că, într-adevăr, Ministerul Sănătăţii e legat de 30% pe ordonatorul principal de credite şi nu poate acorda sporurile din sistemul sanitar. Noi am început cu Ministerul de Finanţe", a afirmat vicepreşedintele Federaţiei Sindicale SANITAS, Iulian Pope, la ieşirea de la discuţiile cu ministrul Finanţelor, adăugând că sindicaliştii vor continua pichetul şi la ministerele Muncii şi Sănătăţii.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Astfel, o săptămână mai târziu, pe 27 martie, Federaţia SANITAS a pichetat timp de două ore Ministerul Sănătăţii, iar joi, 29 martie, Ministerul Muncii. După discuţiile cu ministrul Sorina Pintea, Viorel Huşanu a anunţat că Ministerul Sănătăţii a renunţat la anexa cu sporurile, regulamentul de sporuri urmând să fie adoptat prin Hotărâre de Guvern.

Nemulţumirile sindicaliştilor nu s-au oprit însă, iar pe 19 aprilie, Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a stabilit programul de proteste, ce prevedea miting în Capitală în data de 26 aprilie, urmat de o grevă de avertisment pe 11 mai şi de o grevă generală pe 18 mai.

Astfel, pe 26 aprilie, circa 10.000 de sindicalişti au protestat în piaţa Victoriei, aceştia afişând bannere cu mesaje precum "Dacă nu ne măriţi sporul, hai să mirosiţi formolul", "Egalitate pentru toţi", "Dreptate pentru TESA" şi "Legea voastră unitară dezbină întreaga ţară". O delegaţie a sindicaliştilor de la Sanitas a intrat atunci la discuţii cu vicepremierul Viorel Ştefan şi secretarul general al Guvernului, Andreea Lambru. După întâlnire, liderii de sindicat au anunţat că nu va fi modificat calendarul protestelor, deoarece nu au fost rezolvate foarte multe lucruri.

În urma acordului încheiat pe 8 mai cu reprezentanţii Guvernului, sindicaliştii au anunţat că au decis să încheie conflictul colectiv de muncă şi să renunţe la declanşarea grevei generale în data de 11 mai.

O dată cu venirea toamnei, apar noi nemulţumiri, iar Federaţia Solidaritatea Sanitară a început procesul de consultare a membrilor de sindicat în privinţa organizării unui program de proteste ample, care puteau merge până la greva generală, în condiţiile în care Guvernul nu a semnat contractul colectiv colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate.

Pe 13 octombrie, Consiliul de Coordonare al Federaţiei a decis continuarea negocierilor cu Ministerul Sănătăţii şi Guvernul şi instaurarea clauzei de activare automată a protestelor în situaţia în care guvernanţii nu satisfac cel puţin două condiţii esenţiale pentru interesul salariaţilor din sănătate, respectiv creşterea salariilor de bază începând cu 1 ianuarie 2019 pentru categoriile de salariaţi care nu au beneficiat de această creştere la 1 martie 2018 şi finalizarea negocierii contractului colectiv de muncă şi semnarea acestuia.

*** Educaţie
Nemulţumirile au marcat începutul de an şi în Educaţie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), atrăgând atenţia, la mijlocul lunii ianuarie, că profesorii din România sunt plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării, iar cu o asemenea poziţionare în grilele de salarizare a celor care pregătesc viitoarea forţă de muncă şansele să ajungem în rândul ţărilor cu nivel de trai ridicat tind către zero.
 

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

Pe 29 ianuarie, Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" a anunţat că s-a retras din toate structurile de dialog social de la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale până la momentul în care instituţia va înţelege că un dialog social real presupune transparenţă, comunicare, discuţii de pe poziţii de egalitate şi parteneriat.

"În ultimele luni, dialogul social de la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale a fost unul mimat. Totul a culminat cu măsurile abuzive dispuse inspectoratelor şcolare (comasarea de unităţi, de clase şi de grupe; desfiinţarea, în mediul rural, a unor structuri ale unităţilor de învăţământ; interdicţia menţinerii cadrelor didactice ca titulare peste vârsta de pensionare; interdicţia reducerii cu 2 ore a normei didactice pentru cadrele didactice cu 25 de ani vechime şi gradul didactic I etc.) - în numele încadrării în buget. La acestea se adaugă: blocarea posturilor vacante în sistemul de învăţământ şi insuficienţa resursei umane (îndeosebi la nivelul inspectoratelor şcolare); neachitarea integrală a sentinţelor judecătoreşti privind plata diferenţelor salariale cuvenite membrilor de sindicat şi lipsa de predictibilitate privind plata restanţelor; pasivitatea Ministerului Educaţiei în soluţionarea problemei creşterilor salariale pentru personalul contractual/nedidactic din inspectoratele şcolare", declara Marius Ovidiu Nistor, preşedinte FSE "Spiru Haret".

Două zile mai târziu, Federaţia a organizat un pichet de protest în faţa Ministerului Educaţiei Naţionale, la care au participat circa 100 de persoane. Deşi fusese anunţat şi pentru ziua următoare, protestul a fost suspendat în urma discuţiilor cu ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, de la care au primit promisiuni pentru rezolvarea a trei dintre problemele ridicate, dar nu şi în cazul grilei de salarizare.

La începutul lunii martie, însă, FSLI a consultat membrii de sindicat în vederea declanşării protestelor, iar cadrele didactice, membre de sindicat din 1.100 de unităţi de învăţământ, au optat să boicoteze simularea examenului de evaluare naţională din perioada 5-7 martie 2018.

***Poliţie şi Justiţie
Punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii nr.153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a stârnit nemulţumirea Federaţiei Naţionale Sindicale PROJUST, care a anunţat la începutul lunii februarie că va declanşa acţiuni de protest, în cazul în care nu vor fi identificate soluţii pentru problemele privind scăderile salariale ale grefierilor.

"În condiţiile în care în zilele următoare nu se vor lua măsuri de organizare a unor întrevederi urgente şi mai ales nu se vor identifica soluţii concrete de rezolvare a tuturor acestor probleme, dorim să înştiinţăm opinia publică că adoptarea unor forme de protest este iminentă", precizau reprezentanţii federaţiei.
 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a anunţat la rândul său că angajaţii din penitenciare vor protesta pe 9 februarie în faţa Ministerului Justiţiei, aceştia reclamând condiţiile de lucru improprii, deficitul de personal şi neplata orelor suplimentare nerecuperate. Protestul a fost însă anulat, iar o delegaţie formată din cinci persoane a intrat la discuţii cu ministrul Justiţiei pentru a încerca să găsească soluţii la problemele cu care se confruntă sistemul.

Câteva zile mai târziu, sindicaliştii din justiţie, poliţie şi penitenciare au anunţat că vor avea în perioada următoare întâlniri tehnice cu reprezentanţii Ministerului Muncii pentru aplicarea noilor norme financiare şi fiscale.

"Problemele vin din rezultatul aplicării noilor norme financiare şi fiscale, pe plan salarial, în special, care au generat anumite efecte neunitare. Sunt şi aspecte care vizează diminuări în plan salarial sau din cauza unor erori interpretate de angajatori, ale ordonatorilor de credite, la nivelul unităţii din justiţie, grefieri, dar şi în sistemul penitenciar. Problemele pe care noi le-am atins vizează poliţia, grefierii, dar şi alte domenii din administraţia publică, cum ar fi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, unde avem diminuări salariale la diferite centre, unde sunt aplicări ale normelor privind sporurile, care la fel, generează diminuări", declara preşedintele Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare, Ştefan Teoroc.

Acesta a precizat că diminuările vin ca urmare a conflictului dintre normele fiscale, care stabilesc transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

La rândul său, preşedintele sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a susţinut că există o problemă de aplicare a Legii salarizării unitare la Ministerul Afacerilor Interne pentru poliţiştii cu studii superioare.

"Avem o problemă de aplicare a Legii salarizării la Ministerul Afacerilor Interne, în sensul în care aproximativ 40.000 de agenţi de poliţie au fost încadraţi pe studii medii, deşi legea prevede că pot fi salarizaţi pe studii superioare", a spus Andreica.
Pe 22 martie câteva zeci de poliţişti, membri ai Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, au pichetat Ministerul de Interne, fiind nemulţumiţi de condiţiile de muncă, precum şi de salarizare, iar două zile mai târziu circa 2.000 de poliţişti, angajaţi din penitenciare şi anatomo-patologi au protestat în faţa Ministerului de Interne, nemulţumiţi de salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi de impactul modificărilor fiscale asupra unor sectoare bugetare. Protestatarii au plecat în marş spre Guvern, numărul acestora crescând până la circa 10.000.

Starea de tensiune a continuat, iar pe 28 martie poliţiştii din cadrul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) au pichetat Ministerul de Interne, aceştia fiind nemulţumiţi de condiţiile de muncă, precum şi de salarizarea personalului din sector. Preşedintele SNCCP, Dumitru Coarnă, declara că sindicatul a primit aprobare de pichetare a MAI pentru toată săptămâna.

Luna aprilie a venit cu noi proteste, consilierii de probaţiune din Bucureşti şi alte 23 de judeţe din ţară anunţând pe 16 aprilie că protestează prin întreruperea lucrului şi staţionarea în faţa sediilor serviciilor de probaţiune, dorind să atragă un semnal de alarmă asupra consecinţelor pe care le va avea proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate dacă va fi adoptat de Parlament în forma actuală.

După o vară liniştită din punct de vedere al mişcării sindicale, toamna a venit cu noi acţiuni ale sindicaliştilor din penitenciare, care au protestat, în perioada 7-27 septembrie, în faţa penitenciarelor, cerând condiţii mai bune de lucru şi demiterea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în data de 3 octombrie fiind organizat un protest în faţa Ministerului Justiţiei.

Lista de revendicări cuprindea: condiţii de lucru mai bune, plata orelor suplimentare restante, stoparea împuternicirilor ilegale, eliminarea discriminărilor salariale, aprobarea Statutului poliţistului de penitenciare, plata integrală a orelor suplimentare curente, etc.

***Cultură
Nici sectorul Culturii nu a fost lipsit de nemulţumiri anul acesta. În ianuarie, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind solicita coaliţiei aflate la putere, precum şi premierului desemnat, Viorica Dăncilă, să retragă, în regim de urgenţă, Ordonanţa nr. 27/2017, pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, întrucât aceasta afectează în mod dramatic veniturile artiştilor, jurnaliştilor, cadrelor didactice, dar şi ale altor categorii profesionale.

"Acest act normativ, adoptat fără consultarea partenerilor sindicali, conduce la diminuarea cu 35% a veniturilor acelor persoane care au obţinut în anul 2017, sau care estimează că vor obţine în anul 2018, alte venituri decât cele consemnate în contractul individual de muncă, iar acestea sunt mai mari decât 12 salarii minime pe economie (22.800 lei). Potrivit amintitei ordonanţe, aceste persoane sunt obligate să depună, până la 31 ianuarie 2018, Declaraţia 600, având astfel de plătit, pe lângă impozitul pe venit (în cuantum de 10%), şi CAS, reprezentând 25% din sumele declarate, dar şi CASS 10%. Practic, se recurge la o dublă impozitare a acestor salariaţi care plătesc amintitele contribuţii în cadrul contractelor individuale de muncă, ei beneficiind de aceleaşi servicii medicale, precum şi o triplare a contribuţiilor în cazul persoanelor fără venituri şi care doresc accesarea sistemului de stat privind serviciile medicale", se menţiona într-un comunicat la federaţiei.

La finele lunii aprilie, Consiliul Naţional al Federaţiei FAIR-MediaSind a decis demararea procedurilor legale în vederea declanşării grevei generale în sectorul cultură şi mass-media, ca urmare a refuzului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de a purta un dialog pe temele importante pentru salariaţii din domeniu, iar pe 3 mai SRJ MediaSind a demarat, de Ziua Libertăţii de Exprimare, campania de strângere de semnături pentru declanşarea acţiunilor greviste îndreptate împotriva "aroganţei guvernanţilor care ignoră cererile repetate ale reprezentanţilor angajaţilor din sectorul Cultură şi Mass-Media de a fi primiţi la masa negocierilor".

Pe 21 mai, FAIR anunţa că a decis suspendarea acţiunilor greviste programate, în urma consultării organizaţiilor afiliate privind semnarea Acordului cu conducerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind. Acordul a fost încheiat pe o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire.

Totuşi, pe 19 mai circa 100 de salariaţi din muzee au protestat, timp de două ore, în faţa Ministerului Culturii, nemulţumiţi de nivelul de salarizare şi de condiţiile de muncă.

La finele lunii septembrie, FAIR-MediaSind vine cu noi cereri, solicitând factorilor de decizie din cadrul Filarmonicii de Stat Banatul să înceapă deîndată negocierile cu reprezentanţii sindicatului şi să semneze până cel târziu 5 octombrie 2018 Contractul Colectiv de Muncă din instituţie, pentru a evita declanşarea grevei generale.

În urma unui protest al angajaţilor Filarmonicii, în data de 26 septembrie conducerea FAIR-MediaSind a avut o întâlnire cu primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu. Acesta a transmis conducerii Filarmonicii să soluţioneze urgent problema. Factorii de decizie din Filarmonică nu au făcut însă nimic pentru rezolvarea conflictului, ignorând şi solicitarea primarului. În aceste condiţii, angajaţii au declanşat acţiunea grevistă.

Salariaţii Filarmonicii de Stat Banatul Timişoara au declanşat pe 5 octombrie greva generală, acţiunea de protest fiind programată până pe 18 octombrie. Angajaţii au refuzat să participe la repetiţia programată la ora 10:00, precum şi la concertul programat la ora 19:00, care trebuia să deschidă stagiunea 2018-2019. Din acest motiv, administraţia a decis să înlocuiască concertul de deschidere cu un recital de pian.

Problemele angajaţilor de la Filarmonica Banatul din Timişoara au fost prezentate şi Comisiei Europene, în cadrul Plenarei Comitetului de Dialog Social Artele Spectacolului.

Pe 20 noiembrie, angajaţii Filarmonicii Banatul au semnat contractul colectiv de muncă, dar sindicaliştii au semnalat că se tem că potrivit noii organigrame prezentate de conducerea instituţiei Primăriei Municipiului Timişoara le vor fi restructurate posturile.

***Transport feroviar
La mijlocul lunii februarie, angajaţii din transportul public feroviar au protestat în faţa Ministerului Transporturilor timp de trei ore, aceştia fiind nemulţumiţi de subfinanţarea sistemului public de transport feroviar, precum şi faţă de statutul personalului feroviar.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

Pe 5 şi 12 aprilie, câteva zeci de persoane, membri ai Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, au pichetat Ministerul Transporturilor fiind nemulţumite de situaţia în care se află CFR SA şi de salarizarea personalului feroviar. Printre problemele semnalate de preşedintele FML, Iulică Măntescu, se numără datoriile CFR SA, situaţia infrastructurii feroviare, statutul personalului feroviar, dar şi salarizarea personalului, aproximativ 60% dintre salariaţi lucrând pe salariul minim.

Acţiunile declanşate de sindicaliştii din sectorul feroviar au continuat pe 13 aprilie, când peste 2.000 de persoane au protestat în faţa Ministerului Transporturilor şi ulterior au pornit în marş spre sediul Guvernului. Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, le-a transmis celor prezenţi că problemele trebuie rezolvate în linişte.

***Metrou
Circa 200 de reprezentanţi ai Sindicatului Liber Metrou (USLM) şi cei ai Asociaţiei Comercianţilor din Metrou au pichetat pe 19 aprilie sediul Ministerului Transporturilor, nemulţumiţi de poziţia Metrorex şi a ministerului faţă de problemele existente.

"Motivele pichetării sunt nepăsarea, ignoranţa şi indiferenţa reprezentanţilor administraţiei Metrorex şi ai Ministerului Transporturilor faţă de problemele existente: amânarea adoptării Statutului Personalului Feroviar; bugetul Metrorex 2018 insuficient pentru a rezolva problemele de exploatare, de investiţii, de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, a lipsei de personal şi de personal calificat şi a lipsei materialelor, ce pun în pericol buna desfăşurare a activităţii metroului bucureştean. Reprezentanţii Asociaţiei Comercianţilor din Metrou vor participa alături de noi pentru a-şi apăra şi proteja singura sursă de venit ce întreţine viaţa a peste 3.000 de oameni (1.200 de comercianţi şi familiile acestora)", precizau sindicaliştii.
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Un nou protest a fost organizat pe 31 iulie în parcarea Ministerului Transporturilor, la care au participat circa 100 de persoane, reclamând probleme de dialog social cu actuala conducere a Metrorex, lipsa de personal necesar pentru asigurarea siguranţei transportului de călători şi probleme în negocierea Contractului Colectiv de Muncă. Preşedintele USLM, Ion Rădoi, nu a exclus posibilitatea unei greve generale la metrou.

"Avem mari probleme din punct de vedere al dialogului social cu actuala conducere a Metrorex, care nu colaborează şi nu ţine cont atunci când ne întâlnim de toate hotărârile comune din punct de vedere social. A făcut o structură destul de umflată la nivel de vârf în cele patru luni de când a venit la conducerea Metrorex (Dumitru Şodolescu - n.r.) în condiţiile în care noi avem nevoie de 600 de oameni pe care să-i angajăm pentru a ţine acest metrou pe şină, pentru a transporta călători în condiţii de siguranţă", a declarat Ion Rădoi.

O nouă lună, un nou protest. Pe 20, 21, 22 şi 23 august sindicaliştii USLM - salariaţi Metrorex şi reprezentanţi ai comercianţilor din metrou au pichetat timp de două ore Ministerul Transporturilor, solicitând demisia ministrului Şova, precum şi a directorului general al Metrorex şi ameninţând, în acelaşi timp, cu declanşarea grevei generale dacă problemele cu care se confruntă Metrorex nu vor fi rezolvate.

Pe 27 august, protestul s-a mutat la Palatul Victoria, circa 300 de sindicalişti de la Metrorex pichetând sediul Guvernului, pentru a atrage atenţia asupra problemelor de la metrou. "S-a avut în vedere dezbaterea şi analizarea revendicărilor înaintate de USLM pentru care conducerea Ministerului Transporturilor şi-a manifestat permanent în cadrul discuţiilor de până acum întreaga disponibilitate. Reprezentanţii USLM au cerut suplimentar faţă de adresele înaintate la minister, întocmirea unui document oficial referitor la poziţia ministerului faţă de revendicările organizaţiei sindicale. În acest context, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, le-a cerut liderilor sindicali să formuleze o solicitare în acest sens. Potrivit Legii nr.62/ 2011 a Dialogului Social, pentru întrunirea Comisiei de Dialog Social este necesară convocarea tuturor membrilor, respectiv a reprezentanţilor confederaţiilor sindicale şi patronale, reprezentative la nivel naţional. În acest context, reprezentanţii USLM nu au dorit continuarea discuţiilor", precizau reprezentanţii MT.

La finalul întâlnirii, ministrul Şova şi-a manifestat în continuare întreaga disponibilitate la dialog cu reprezentanţii sindicatului, în vederea identificării unor soluţii constructive care să asigure o dezvoltare bazată pe principii solide şi corecte a Metrorex.

"Principala revendicare a USLM este prelungirea contractului de închiriere a spaţiilor comerciale din staţiile de metrou între Sindomet şi Metrorex, care expiră la finalul lunii septembrie a.c. Ministrul Lucian Şova consideră că administraţia Metrorex are obligaţia să îşi optimizeze veniturile, inclusiv pe cele obţinute din închirierea spaţiilor comerciale. Discuţiile despre aceste spaţii comerciale sunt încheiate din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor", precizau reprezentanţii ministerului.

În acest context, sindicaliştii de la metrou au anunţat că vor convoca Consiliul General pentru a decide asupra acţiunilor viitoare, Ion Rădoi subliniind că, dacă se ajunge şi la expirarea contractului colectiv de muncă este posibil să fie declanşată greva, la mijlocul lunii octombrie.

Discuţiile dintre sindicalişti şi administraţie pe marginea noului Contract Colectiv de Muncă (CCM) au început în octombrie, sindicaliştii ameninţând cu greva generală la mijlocul lunii noiembrie, dacă negocierile eşuează.

Şi, cum nu s-a ajuns la consens, pe 15 noiembrie trenurile de metrou nu au circulat în intervalul orar 4:00 - 6:00, fiind declanşată greva de avertisment, care a fost însă declarată nelegală de către Tribunalul Bucureşti, pe motiv că USLM nu a respectat Legea dialogului social. Cu toate acestea, angajaţii Metrorex au anunţat că vor intra în grevă generală pe perioadă nedeterminată pe 21 noiembrie, între orele 4:00 - 16:00, dacă până atunci nu va fi rezolvat conflictul de muncă. Dar, cu o zi înainte, Consiliul General de la USLM a decis să amâne declanşarea grevei generale, în urma anunţării remanierii guvernamentale, ce avea în vedere şi înlocuirea ministrului Transporturilor, Lucian Şova.

De altfel, şi Tribunalul Bucureşti a dispus încetarea grevei de la metrou declanşată de USLM.

Pe 23 noiembrie, sindicaliştii de la Metrorex au organizat un nou protest, neautorizat, la Ministerul Transporturilor, şi au anunţat că ar putea declanşa greva generală în jurul datei de 10 decembrie, dacă "nu va găsi înţelegere" şi nu se va semna contractul colectiv de muncă. "Deşi am suspendat greva, am anunţat din data de 21 noiembrie, nimeni nu a venit cu nicio ofertă, pentru că am înţeles că au schimbat Consiliul de Administraţie, care trebuie mandatat de AGA, adică de minister, şi Consiliul de Administraţie trebuie să mandateze directorii pentru a merge să negocieze contractul colectiv cu sindicatele Metrorex. Noi nu ne dorim să ajungem în grevă, dar dacă nu reuşim să găsim înţelegere, undeva în jurul datei de 10 decembrie cred că vom declanşa greva generală", declara Marian Artimon, secretar general al USLM.

Vicepreşedintele sindicatului, Marian Bărăgău, a precizat că principalele revendicări ale sindicaliştilor sunt creşterea cu 35% a salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi prelungirea contractului privind spaţiile comerciale din staţiile de metrou.

Conflictul de muncă la metrou s-a încheiat după ce sindicaliştii au obţinut majorări salariale de 20% pentru toţi angajaţii şi acordarea primelor conform contractului colectiv de muncă aflat încă în derulare la acea dată.

Ministrul demisionar al Transporturilor, Lucian Şova, anunţa însă că preţul călătoriei cu metroul se va majora începând de anul viitor, aceasta fiind singura modalitate prin care se pot acoperi creşterile salariale cerute de sindicatele Metrorex.

***Patronatele din Transporturi
În sectorul transporturilor, nemulţumirile s-au manifestat şi în rândul patronatelor. Transportatorii au protestat la finele lunii septembrie în faţa Ministerului Transporturilor, fiind întrerupt şi transportul public, nemultumiţi de un ordin al ministrului de resort care nu le mai acordă prioritate la licitaţii firmelor care operau deja pe un anumit traseu.

Florin Ghiţulescu, membru al Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), susţinea că noile reglementări avantajează companiile multinaţionale, care au mai multă experienţă în general, dar nu şi pe traseele din România, unde s-au consacrat firmele autohtone.
 

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Deşi programaseră pe 4 octombrie un protest în faţa ministerului de resort, patronatele din transportul rutier au decis să-l amâne, în aşteptarea rezultatelor dezbaterii publice organizată la sediul instituţiei în data de 9 octombrie. "În funcţie de rezultatele dezbaterii publice, vor fi depuse cereri pentru a protesta în faţa sediului Guvernului, iar simultan vor fi sistate toate cursele regulate din ţară", sublinia COTAR.

COTAR arăta că era o necesitate scoaterea de pe ordinea de zi a Comisiei de Dialog Social a proiectului de Ordin al ministrului Transporturilor pentru modificarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi supunerea acestuia unei dezbateri publice reale, legale, constructive şi eficiente.

Protestele din zilele de 25, 26 şi 27 septembrie reprezentau o primă etapă a evenimentelor programate, transportatorii având în plan să blocheze Capitala şi să întrerupă transportul în toată ţara, până pe data de 27 octombrie, "dacă ministerul de resort va continua lupta împotriva acestui sector de activitate, prin modificările propuse".

Întrebat despre protestul transportatorilor, ministrul de resort, Lucian Şova, declara că un număr de 325 de firme efectuează în exclusivitate în România, de peste 15 ani, transportul regulat de pasageri, iar în cazul în care reglementările în domeniu rămân la fel o altă firmă autorizată, dar care nu face parte din grupul celor 325, nu va putea să desfăşoare o astfel de activitate.

Şeful de la Transporturi a menţionat că fără această reglementare pe care a iniţiat-o Ministerul Transporturilor, aflată în dezbatere publică, "nici pe următorii 6 ani nu ar trebui ca o altă firmă decât cele 325 să efectueze acest tip de activităţi".

Pe 11 octombrie, Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor de Transport din România (FORT), anunţa că firmele de transport judeţean şi interjudeţean din toată ţara vor intra în grevă generală pe termen nelimitat, solicitând retragerea proiectului de ordin al ministrului de resort, prin care firmele care operau deja un anumit traseu nu mai au prioritate la noile licitaţii. "La această oră, în grevă au intrat deja transportatorii din 13 judeţe. La ora 12:00 expiră termenul de 48 de ore pe care l-am dat ministrului pentru a retrage acest ordin. Ne aşteptăm să se alăture grevei tot mai mulţi transportatori din toată ţara. Vom sta în grevă până la retragerea ordinului", a spus Hagiu.

Pe de altă parte, COTAR a anunţat că nu va participa la protest, considerând că cetăţenii României care beneficiază de transportul rutier de persoane "nu trebuie să sufere din cauza încercărilor ministrului Transporturilor de a distruge firmele din acest domeniu care au capital românesc", şi a solicitat o întâlnire de urgenţă cu premierul Viorica Dăncilă pentru detensionarea situaţiei din acest domeniu.

FORT a renunţat la protestul anunţat în condiţiile în care nemulţumirile transportatorilor urmau să fie discutate pe 16 octombrie, într-o dezbatere la Parlament.

Preşedintele Consiliului Concurenţei atrăgea atenţia în legătură cu aceste proteste că fiecare companie de transport rutier trebuie să îşi stabilească independent politica comercială, iar înţelegerile şi/sau acţiunile concertate, privind comportamentul pe piaţă, cum ar fi un boicot al mai multor companii, pot intra sub incidenţa Legii Concurenţei.

***Tineret şi sport
Legea salarizării i-a nemulţumit şi pe membrii Sindicatului Naţional Sport şi Tineret care au organizat pe 16 martie proteste la nivel naţional, sub forma de grevă japoneză, urmate de un miting pe 28 martie în faţa Ministerului Muncii şi un marş către Guvern, la care au participat circa 200 de persoane.

"Sindicatul Naţional Sport şi Tineret anunţă declanşarea programului de proteste la nivel naţional, ca urmare a faptului că memoriile şi solicitările de dialog înaintate Ministerului Tineretului şi Sportului, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială a Camerei Deputaţilor, în care sunt expuse principalele probleme cu care se confruntă angajaţii din sistem au rămas fără răspuns. Tratamentul inegal şi discriminatoriu legiferat prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 în ceea ce priveşte salarizarea personalului din domeniile Sport şi Tineret dar şi ignorarea propunerilor de corecţie şi a amendamentelor depuse au determinat menţinerea celui mai scăzut nivel de salarizare dintre toate categoriile de bugetari din România. Astfel, reîncadrarea personalului şi comprimarea a 70% din totalul salariilor la un cuantum de 1.300 lei net, nediferenţiat pe funcţii, grade, trepte, gradaţii au dus la apariţia unor situaţii aberante pe care le-am semnalizat în repetate rânduri", precizau aceştia într-un comunicat.

Pe 19 iulie, a urmat o nouă grevă japoneză, sindicaliştii reclamând neacordarea sporului şi a gradaţiei de vechime, în condiţiile în care angajaţii sunt plătiţi la fel fie că au un an sau 35 de ani vechime, dar şi faptul că munca în zilele de sâmbătă şi duminică sau sărbători legale nu este plătită. De asemenea, sindicaliştii acuzau neacordarea sporului de 25% pentru antrenorii care au sportivi la lotul naţional, precum şi faptul că începând cu 1 ianuarie 2018 antrenorilor cu sportivi la lotul naţional le-au scăzut veniturile.

La începutul lunii august, un nou protest, la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului: sindicaliştii reclamă lipsa de personal şi supraîncărcarea cu sarcini a angajaţilor existenţi, cumulul de funcţii dus la extrem, fără beneficii salariale, dar cu toată răspunderea presupusă de gama integrală de atribuţii.

***Industrie
Sindicaliştii din industria de apărare, dar şi cei din cea navală au ieşit la rândul lor în stradă, nemulţumiţi de problemele din domeniu.

Pe 20 martie, reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industrie au pichetat Ministerul Economiei, pe fondul nemulţumirilor faţă de Legea 232/2016, care reglementează industria de apărare. Preşedintele sindicatului, Ioan Neagu, declara că la începutul anului, Guvernul trebuia să emită o hotărâre prin care să stabilească numărul anual de salariaţi pe care îi primeşte industria de apărare, însă până la acel moment nu a aprobat acest document.

Şi câteva sute de membri ai sindicatului Liber Navalistul Mangalia şi Federaţiei Sindicatelor Libere din România au protestat pe 21 martie în faţa Ministerului Economiei, aceştia fiind nemulţumiţi de situaţia în care se află şantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries.

Aceştia solicitau adoptarea unei decizii referitoare la exercitare/neexercitarea dreptului de preferinţă al Guvernului României cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de DSME (Daewoo Shipbuilding and Marine Engineering, n.r.), avansarea unui calendar concret, cu termene precise, cu privire la procesul transferului de acţiuni şi informarea corectă, clară şi concretă a salariaţilor cu privire la intenţiile Guvernului referitoare la situaţia şantierului naval din Mangalia.

Sindicatele din apărare au protestat din nou pe 15 şi 16 mai, când au pichetat timp de două ore Guvernul României, pentru a semnala problemele cu care se confruntă companiile şi salariaţii din acest sector de activitate. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)