Al doilea an al legislaturii 2017 - 2020, a opta după 1989, s-a încheiat la Senat cu 495 de acte normative - cu 25 % mai mult decât anul trecut - adoptate în cele două sesiuni ordinare şi în sesiunea extraordinară, convocată în perioada 3 - 19 iulie.

Majoritatea actelor normative au trecut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, unele dintre acestea fiind retrimise spre reexaminare Parlamentului de către şeful statului sau în urma deciziilor de neconstituţionalitate ale Curţii Constituţionale.

Spre deosebire de ceilalţi ani, Parlamentul nu are încă adoptat proiectul bugetului de stat pe anul următor. Nu este, însă, prima dată când se întâmplă acest lucru, situaţii similare fiind în ani electorali, când noul Parlamentul nu era încă ales şi aprobarea bugetului de stat - amânată pentru anul următor.

Anul 2018 a înregistrat o premieră în Senat, anume cererea DNA de încuviinţare a începerii urmării penale chiar pentru preşedintele Camerei Superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu. Solicitarea, trimisă pe 7 noiembrie, se află încă la Comisia juridică pentru raport, care va fi repartizat de Biroul permanent pe ordinea de zi a plenului în prima sesiune din anul 2019. Procurorii susţin că Tăriceanu ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

***În plan legislativ, senatorii au adoptat 107 proiecte de lege iniţiate de Guvern, 19 ordonanţe emise în baza legii de abilitare a Guvernului, 138 de ordonanţe de urgenţă şi 231 de propuneri legislative ale parlamentarilor.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

Propunerile legislative de modificare a Legilor Justiţiei (Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind CSM) au fost adoptate în Senat în calitate de Cameră decizională, după mai multe reexaminări la cererea şeful statului sau ca urmare a unor decizii ale CCR. Deşi Klaus Iohannis a promulgat cele trei legi, el s-a pronunţat împotriva modificărilor efectuate, considerându-le "un regres pentru democraţia din România".

Printre ale acte acte normative care au ţinut capul de afiş în plan legislativ la Senat în acest an s-a numărat propunerea legislativă privind ''superimunitatea'' membrilor CCR, care a fost adoptată şi apoi reexaminată de plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, ca urmare a unei decizii a Curţii. Proiectul de modificare a Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost iniţiat de deputatul Adnagi Slavoliub ,din grupul minorităţilor naţionale. Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii, la cererea procurorului general, a decis, Senatul, în calitate de for decizional. Ca urmare a punerii în acord a proiectului de lege cu decizia CCR, deputaţii şi, ulterior, senatorii au stabilit că, în caz de infracţiune flagrantă, procurorul general, şi nu ministrul Justiţiei, cum era iniţial, trebuie să informeze de îndată preşedintele Curţii Constituţionale de faptul că judecătorii constituţionali sunt reţinuţi şi supuşi percheziţiei.

Un alt proiect adoptat de Senat, în calitate de for decizional, este propunerea legislativă pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, prin divizarea parţială a Liceului "Bolyai Farkas" din Târgu Mureş. Şcoala cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar cea vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic. Liceul este cuprins în reţeaua şcolară a municipiului Târgu Mureş, începând cu anul şcolar 2018 - 2019, de către Consiliul local Târgu Mureş.

Traseul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti privind redefinirea familiei în Constituţie, adoptată de Camera Deputaţilor pe 10 mai 2017, a fost finalizat la Senat pe 11 noiembrie 2018. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei prevedea că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie. Referendumul organizat pentru această iniţiativă cetăţenească, pe 6 şi 7 octombrie 2018, nu a fost validat, din cauza prezenţei insuficiente la vot, deşi 91,56% din numărul participanţilor s-au exprimat în favoarea actului normativ..

Senatul, exprimându-se preponderent în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit în acest an 40 de acte normative. Printre acestea se numără propunerea legislativă, iniţiată de parlamentarul ALDE Ion Hadârcă, vizând declararea "Zilei Independenţei Naţionale" pe 10 mai, a celei de modificare a Legii apelor şi de modificare a art.199 din Legea 286/2009 privind Codul penal prin care se elimină posibilitatea care permite ca agresorii să fie exoneraţi de răspundere penală în cazuri de violenţă în familie.

Senatul a mai adoptat, în mod tacit, în acest an, propunerea legislativă pentru modificarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, prin care cheltuielile pentru publicarea în Monitorul Oficial a legilor emise de Parlament vor fi suportate de ambele Camere, precum şi o propunere de completare a articolului 257 (referitor la ultraj) din Codul penal, prin care persoanele cu atribuţii de pază prevăzute de Legea 333/2003 sunt protejate în mod similar cu funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

***Opoziţia a iniţiat în acest an cinci moţiuni simple prin care s-au cerut demisiile miniştrilor de resort, toate moţiunile fiind respinse prin vot de plen. Acestea au vizat domeniul Fondurilor Europene, Educaţiei, Economiei, Transporturilor şi Turismului.

***Pe 24 ianuarie, la 63 de ani, a murit Verestoy Atilla, senator UDMR în toate legislaturile din perioada 1990-2018. Senatorii au vacantat postul deţinut de către parlamentarul UDMR de Harghita, locul său fiind preluat de Antal Istvan.
 

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

***Structura Senatului s-a modificat pe parcursul anului 2018, prin desfiinţarea grupului parlamentar PMP în luna iunie, ca urmare a migrării unor parlamentari către alte formaţiuni politice. Numărul grupurilor parlamentare s-a redus, astfel, la cinci (PSD, PNL, USR, ALDE si UDMR).

Pe de altă parte, Biroul permanent al Senatului a cerut, la începutul lunii decembrie, un punct de vedere Comisiei de regulament pentru solicitarea senatorului Adrian Ţuţuianu, exclus din PSD, de asigurare a logisticii necesare pentru un nou grup parlamentar, intitulat "Unirea".
 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

"În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. 5 şi 6 din Regulamentul Senatului vă informăm că a fost constituit grupul parlamentar al senatorilor independenţi neafiliaţi denumit 'Unirea' şi având următoarea componenţă: Adrian Ţuţuianu, Gheorghe Baciu, Vergil Chiţac, Severica Rodica Covaciu, Gabi Ionaşcu, Vasile Lungu, Emanuel Botnariu", se arăta în documentul înaintat de Ţuţuianu conducerii Senatului.

Grupul liberal-conservator (ALDE), care are 12 senatori, şi-a schimbat liderul. Astfel, Ionuţ Sibinescu a fost schimbat cu Daniel Zamfir, care şi-a anunţat demisia din PNL şi trecerea la ALDE în luna iunie.

Un alt grup care şi-a schimbat liderul în parcursul anului este PNL. Florin Cîţu devenind noul lider al senatorilor liberali, înlocuindu-l pe Iulian Dumitrescu.

Senatorul Dorin Bădulescu, fost lider al grupului senatorial PMP, a trecut în luna iulie la ALDE, partid spre care au mai migrat şi liberalii Marius Nicoară şi Ion Popa. În acelaşi timp, senatorul Scarlat Iriza a demisionat din ALDE şi a activat, în continuare, ca parlamentar neafiliat. AGERPRES/(AS - autori: Livia Popescu, Sorin Peneş, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)