Partidul Naţional Liberal a ''jucat'' în acest an tot în Opoziţie, poziţie din care a depus două moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă şi 17 moţiuni simple - toate respinse de Parlament.

În lupta cu Puterea, una dintre cele mai importante victorii ale PNL în 2018 a fost aprobarea de către Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a solicitării de sesizare a Comisiei de la Veneţia asupra celor trei legi ale justiţiei propuse de PSD şi ALDE.

Liberalii au încercat şi demiterea lui Liviu Dragnea de la şefia Camerei Deputaţilor, însă nici acest demers nu le-a reuşit.

Tot în acest an, Consiliul Naţional al PNL a decis desemnarea preşedintelui Klaus Iohannis drept candidat al liberalilor la viitoarele alegeri prezidenţiale şi a preşedintelui partidului, Ludovic Orban, candidat la funcţia de premier.

*** Lupta cu Puterea - moţiuni de cenzură, sesizări la CCR, moţiuni simple

După demisia Guvernului Tudose, la începutul anului, liberalii au vehiculat varianta alegerilor anticipate. Ei au votat împotriva celui de-al treilea Guvern PSD-ALDE, dar, deşi au lansat discuţii cu toţi parlamentarii, opoziţia nu a fost suficientă şi noul Cabinet a fost instalat la Palatul Victoria.

PNL a invocat, în cazul celui mai important instrument al Opoziţiei în lupta cu Puterea, respectiv moţiunea de cenzură, de fiecare dată "momentul potrivit". În cele două sesiuni parlamentare din acest an "momentul potrivit" a fost finalul fiecărei sesiuni. Prima moţiune împotriva Executivului, intitulată "Demiterea guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!", a fost depusă de PNL, USR şi PMP pe 20 iunie. Deşi s-au purtat discuţii şi cu alte formaţiuni şi au avut loc proteste pentru demiterea Executivului în faţa Palatului Parlamentului, în Parcul Izvor, în timp ce, în plenul Legislativului, se dezbătea şi se vota moţiunea de cenzură, documentul a fost respins fără emoţii. Moţiunea semnată de 152 de parlamentari a primit 166 de voturi "pentru" şi patru "împotrivă". Pentru a trece, era nevoie de minimum 233 de voturi "pentru".

La sfârşitul celei de-a doua sesiuni parlamentare, pe 14 decembrie, PNL, USR şi PMP au depus moţiunea de cenzură "Guvernul marionetă al penalului Liviu Dragnea trebuie să plece azi". Documentul, semnat de 163 de parlamentari, a fost votat favorabil de 161 de parlamentari, iar trei au votat "împotrivă".

În cele două sesiuni parlamentare, PNL, fie individual, fie alături de celelalte partide din Opoziţie, a depus 17 moţiuni simple cu titluri din cele mai diverse. În prima sesiune, au fost depuse moţiunile simple: "Lia Olguţa Vasilescu - ministrul minciunii şi al injustiţiei sociale", ''Educaţi România, nu o pesedizaţi!'', "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri", adresată alături de USR şi PMP ministrului Culturii de la acea vreme, George Ivaşcu, "Absorbţia banilor comunitari, o catastrofă marca PSD-ALDE" (depusă împreună cu PMP), "PNL solicită lui Liviu Dragnea demiterea ministrului Sănătăţii! De mână cu ministrul Muncii", "PSD vinde locurile în universităţi clientelei sale politice" (depusă împreună cu USR), "Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!", "Daniel Andruşcă - piesă de mobilier în minister. Incompetenţa falimentează România" (depusă împreună cu USR). În cea de-a doua sesiune au fost depuse moţiunile simple: "Bastoanele PSD peste obrazul democraţiei româneşti", la adresa ministrului de Interne, Carmen Dan, "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea", "România sub orânduirea PSD, ruşinea Europei la infrastructura de transport" (depusă împreună cu USR), "Tripleta Dăncilă, Vâlcov, Teodorovici sugrumă administraţia publică din România", "Dănuţ Andruşcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetenţa falimentează România", "PSD îngroapă Cultura chiar în anul celebrării Centenarului", "Stimulat de PSD, fără pic de competenţă, taie Deneş în păduri şi la verzi ... şi la uscate", "Ministrul Justiţiei, un ministru de nota 4 (patru)" (depusă împreună cu USR), "Turism de România: Un ministru incompetent şi o ţară fără brand" (depusă împreună cu USR).

Liberalii au apelat şi la chemarea în Parlament - la "Ora Guvernului" - pentru explicaţii, fie a premierului, fie a unor miniştri.

Ei au depus mai multe sesizări la CCR, iar în cazul Legilor justiţiei Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a aprobat solicitarea liberalilor de sesizare a Comisiei de la Veneţia pentru exprimarea unui punct de vedere.

Între sesizările de neconstituţionalitate depuse de PNL fie pe cont propriu, fie alături de alte formaţiuni din Opoziţie s-au numărat cele referitoare la Legile justiţiei, pe care le-au reclamat de mai multe ori, la Legea pentru modificarea art.1 alin.(3) din OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş, Legea manualului şcolar, Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii, proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Alte sesizări au vizat numirea de către Parlament a unor membri ai Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Curtea a admis parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea judecătorilor constituţionali, în sensul că nu vor beneficia de imunitate în ceea ce priveşte urmărirea penală, însă este nevoie de votul a două treimi dintre membrii instituţiei în cazul reţinerii, arestării sau percheziţiei judecătorilor.

Liberalii au atacat la CCR şi hotărârea Parlamentului privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea activităţii directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, Lucian-Silvan Pahonţu, şi a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituţia în activităţi care exced cadrului legal de funcţionare, care a fost admisă. Sesizarea de neconstituţionalitate în privinţa hotărârii Parlamentului de înfiinţare a Comisiei speciale pentru legile securităţii naţionale a fost admisă doar parţial.

Între sesizările respinse de CCR s-a numărat cea privind exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Liberalii au sesizat la CCR şi hotărârea Parlamentului privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi a unor lideri ai acestor formaţiuni, numirea în funcţie a şase membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, Legea privind aprobarea OG 4/2017 pentru modificarea Codului fiscal, Legea de executare a pedepselor privative de libertate.

În lupta cu Puterea, liberalii au apelat şi la solicitări către Avocatul Poporului de sesizare a CCR în cazul ordonanţelor de urgenţă. Astfel, ei au cerut Avocatului Poporului să atace la CCR OUG pe Legile justiţiei sau Ordonanţa 3/2018 privind măsurile pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi, angajaţi din IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time.

Totodată, PNL a iniţiat demersurile de revocare din funcţia de Avocat al Poporului a lui Victor Ciorbea, în contextul în care acesta nu şi-a delegat atribuţiile pe perioada concediului.

*** Probleme în interiorul PNL

Plângerea penală împotriva premierului şi referendumul privind redefinirea familiei s-au numărat printre chestiunile care au generat poziţii divergente în partid

Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, anunţa că a depus, în "calitate de cetăţean al României", o sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind anumite fapte săvârşite de prim-ministrul Viorica Dăncilă şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Orban spunea că aceste fapte sunt legate de "pregătirea, adoptarea, aducerea la cunoştinţa opiniei publice şi tot ce s-a întâmplat după" adoptarea de către Guvern a memorandumului privind mutarea Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Parchetul General a decis transmiterea plângerii către DIICOT, fiind instituţia competentă pentru a ancheta respectivele fapte. Ulterior, DIICOT a anunţat că a început urmărirea penală in rem în dosarul întocmit de anchetatori în urma plângerii depuse de Ludovic Orban.

Demersul liderului PNL a fost aspru criticat atât din exteriorul, cât şi din interiorul partidului. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, declara că plângerea la adresa premierului Viorica Dăncilă este de fapt "operaţionalizarea ameninţării" preşedintelui Klaus Iohannis, fiind un demers neconstituţional şi "o tentativă de lovitură de stat".

Pe de altă parte, Ilie Bolojan, preşedintele PNL Bihor, declara că liderul liberalilor, Ludovic Orban, nu s-a consultat în partid când a depus plângerea penală la adresa premierului.

Ulterior, liberalii au votat în forul de conducere pentru susţinerea demersului preşedintelui PNL, însă criticile au continuat. Liderul PNL Alba, Mircea Hava, prim-vicepreşedinte al partidului, declara la acea dată că are aceeaşi poziţie ca şi Ilie Bolojan, respectiv că plângerea penală nu ar fi trebuit făcută şi nu ar fi trebuit să se ceară în Biroul Executiv susţinerea acestui demers.

În cele din urmă DIICOT a decis să claseze dosarul de înaltă trădare în care liderul liberalilor îi făcuse plângere penală premierului Viorica Dăncilă.

Un alt moment care a produs frământări în PNL a fost referendumul privind redefinirea familiei. Mai mulţi parlamentari ai formaţiunii au afirmat, după referendum, în seara de 7 octombrie, că actuala conducere a PNL "a aruncat" partidul către un nou eşec politic.

"Conducerea PNL a aruncat partidul într-o nouă aventură şi către un nou eşec politic, care ne-a rupt de 70% din electoratul liberal. Conducerea PNL nu uneşte, ci dezbină. Nu modernizează, ci propune o politică retrogradă. #ajunge", au scris pe Facebook senatorul PNL Alina Gorghiu, dar şi deputaţii liberali Cătălin Predoiu, Cezar Preda şi Mihai Voicu.

În replică, Ludovic Orban a susţinut că "PNL nu are niciun fel de problemă".

"Noi nu am fost implicaţi în niciun fel în organizarea referendumului, nu am impus membrilor PNL niciun fel de conduită şi de poziţionare politică. Dimpotrivă, am lăsat deplină libertate membrilor PNL să acţioneze conform propriilor convingeri ", a spus Orban.

În schimb, el a arătat că liberalii care vor ataca partidul vor fi sancţionaţi conform prevederilor statutare. Referindu-se la parlamentarii PNL care au postat, după referendum, mesaje critice la adresa conducerii formaţiunii, Ludovic Orban a spus că nu au fost aplicate sancţiuni "şi din nişte motive umane". Acesta a adăugat că abia "a stăpânit" conducerea partidului să nu dea sancţiuni, avertizând că nu va uita "serviciul imens făcut PSD" de către parlamentarii liberali care au avut poziţii critice la adresa conducerii PNL după referendum.

Liderul PNL a menţionat că membrii partidului au avut libertatea să se raporteze la referendumul privind redefinirea familiei conform propriilor convingeri.

Tot în acest an, fostul copreşedinte al partidului Vasile Blaga a avut o întâlnire cu foştii democrat-liberali. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, declara că şi-a dat acordul pentru această întâlnire, arătând că Blaga este un lider implicat în viaţa formaţiunii politice. La rândul său, prim-vicepreşedintele liberal Mircea Hava afirma că partidul este unit şi că în cadrul întâlnirii dintre Vasile Blaga şi mai mulţi foşti democrat-liberali au fost exprimate doar nemulţumiri mărunte, "problemuţe".

În 2018, conducerea PNL a votat modificarea statutului partidului, în sensul în care şefii filialelor judeţene pot fi demişi cu majoritatea voturilor membrilor BPN.

În acest an, primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte pe strategii politice al PNL. El a motivat că vrea să se concentreze pe proiectele orădene.

Şi Iulian Dumitrescu a demisionat din funcţia de lider al senatorilor liberali. El a fost înlocuit de Florin Cîţu. Raluca Turcan a rămas lider al deputaţilor liberali.

*** Liderul PNL - de la achitare, la candidat pentru funcţia de premier

În 2018, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost achitat de ÎCCJ în dosarul în care a fost judecat pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. După această decizie, liderul liberalilor spunea că i s-a făcut dreptate.

"Încă din prima clipă în care a început ancheta penală în cazul meu am susţinut cu tărie că sunt un om cinstit, că sunt un om corect care respectă legea şi instituţiile fundamentale ale statului român. Încă din primul moment am anunţat că sunt nevinovat şi mi-am susţinut acest punct de vedere. Iată că astăzi ÎCCJ, prin completul de apel format din cinci judecători, a hotărât că ceea ce am susţinut din prima clipă este adevărat. (...) Pot să spun astăzi că mi s-a făcut dreptate, că încrederea mea în puterea judecătorească, în sistemul de justiţie din România s-a dovedit corectă şi că exact aşa cum mie mi s-a făcut dreptate, oricărui cetăţean român i se poate face dreptate şi că puterea judecătorească şi sistemul de justiţie din România are capacitatea de a face dreptate oricărui român", spunea Orban, la vremea respectivă.

În martie, Consiliul Naţional al PNL a validat propunerea ca liderul liberalilor, Ludovic Orban, să fie propus de partid pentru funcţia de prim-ministru, iar Klaus Iohannis, candidat la funcţia de preşedinte al României pentru alegerile din 2019. Propunerea pentru funcţia de premier a fost făcută de prim-vicepreşedintele PNL, Iulian Dumitrescu, iar cea pentru susţinerea lui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale, de Ludovic Orban.

Tot în acest an, liderul PNL şi-a mai luat în echipă noi consilieri, respectiv pe şeful Federaţiei Române de Culturism, Gabriel Toncean, şi pe fostul ministru al Transporturilor în Guvernul Cioloş, Sorin Buşe.

*** Candidaţi la primărie şi la europarlamentare

În martie, Consiliul Naţional al PNL a votat criteriile şi calendarul de desemnare a candidaţilor la primăriile reşedinţă de judeţ şi la europarlamentare.

În cursa pentru desemnarea candidatului PNL la Primăria Capitalei s-au înscris senatorul Florin Cîţu, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, consilierul general Ciprian Ciucu şi fostul director al RADET Bucureşti, Gabriel Dumitraşcu, iar în cea privind listele partidului la alegerile europarlamentare 49 de persoane. Între cei înscrişi pentru desemnarea drept candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European se află Crin Antonescu, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Mircea Hava, Dan Motreanu, Daniel Buda, Siegfried Mureşan, Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu.

Preşedintele PNL a anunţat că primele 10-12 locuri pe lista partidului pentru alegerile europarlamentare sunt eligibile. Deşi liberalii stabiliseră ca anul acesta să fie desemnaţi candidaţii la europarlamentare, decizia a fost amânată pentru 2019.

*** Excluderi, plecări şi înscrieri

Conducerea PNL a decis, în 2018, excluderea din partid a senatorului Daniel Zamfir şi a prim-vicepreşedintelui filialei Sector 2, Viorel Cataramă, pentru încălcarea statutului formaţiunii, atacarea colegilor şi a conducerii PNL.

Câteva luni mai târziu faţă de decizia BEx, Zamfir s-a înscris în ALDE. Cât despre Viorel Cataramă, acesta a contestat decizia de excludere din partid, iar Ludovic Orban a fost audiat în calitate de martor la DNA, ca urmare a unei sesizări penale făcute de Cataramă.

"Contestă decizia de excludere şi decizia Consiliului Naţional (al PNL din 11 martie - n.r.). (A fost exclus - n.r.) pentru că patru luni de zile a atacat sistematic conducerea partidului, pe mine personal, decizii ale partidului. Am şi prezentat la data respectivă motivele", a explicat Orban, la acea dată.

PNL a pierdut în acest an şi alţi parlamentari pe lângă Zamfir. Deputatul Daniel Olteanu a demisionat din partid invocând "lipsa totală de reacţie a conducerii centrale a partidului în legătură cu situaţia fără precedent din Organizaţia Judeţeană a PNL Vaslui, unde liderii actuali încearcă să se impună prin măsuri abuzive". De asemenea, Mihai Doru Oprişcan a devenit deputat neafiliat. Senatorul Ion Popa s-a alăturat ALDE, motivând că PNL s-a transformat complet, iar liderii liberali au abandonat principiile şi valorile liberale. În replică, Ludovic Orban a declarat că Ion Popa "încearcă să-şi justifice imoralitatea şi acţiunea contrară voinţei oamenilor prin tot felul de aiureli".

Şi senatorul Marius Petre Nicoară a anunţat că se alătură echipei ALDE, acuzând faptul că "PNL de astăzi nu mai este construcţia politică de acum 28 de ani". În schimb, liderul PNL a afirmat că senatorul Marius Nicoară nu mai era membru al partidului pentru că avea o condamnare definitivă de un an cu suspendare.

Tot anul acesta, europarlamentarul Siegfried Mureşan s-a înscris în PNL. La fel, deputatul PSD Ovidiu-Ioan Sitterli şi deputatul USR Matei Dobrovie.

*** Colaborarea cu preşedintele Iohannis

Liderul PNL, Ludovic Orban, declara în luna aprilie că se consultă cu preşedintele Klaus Iohannis de câte ori este necesar pe teme importante.

De altfel, şeful statului a participat în martie la Consiliul Naţional al PNL. Preşedintele Klaus Iohannis afirma că este nevoie de "o alternativă raţională" în locul actualei guvernării, context în care a punctat că PNL trebuie să fie un partid unit, puternic şi solid.

În august, preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu liderul PNL, Ludovic Orban, şi cu mai mulţi liberali, între care Vasile Blaga şi Alina Gorghiu. Tema discuţiilor a vizat unitatea PNL, consultarea preşedintelui partidului cu liberalii pe toate temele şi deciziile şi strategia pentru anul 2019.

Şeful statului a participat, în august, şi la o şedinţă a Biroului Executiv al PNL de la Sibiu. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea)