Partidul Mişcarea Populară (PMP) a continuat şi în 2018 să-şi desfăşoare activitatea ca partid parlamentar prin promovarea unor iniţiative legislative, susţinerea, alături de celelalte formaţiuni din Opoziţie, a moţiunilor simple sau de cenzură, precum şi prin sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu unele legi adoptate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE.

În planul politicii de partid, PMP a fost condus de doi preşedinţi în 2018. Senatorul Traian Băsescu a deţinut funcţia de preşedinte al formaţiunii până în 16 iunie 2018, când a fost înlocuit din funcţie de deputatul Eugen Tomac în cadrul unui congres extraordinar.

PMP s-a confruntat şi cu o serie de plecări din partid, fapt care a condus, printre altele, la desfiinţarea grupului parlamentar din Senat.

În Anul Centenarului, PMP a dus mai departe şi proiectul asumat, cel al unirii României cu Basarabia.

*** Pe 17 ianuarie, la finalul consultărilor lansate de preşedintele Klaus Iohannis pe tema formării unui nou Guvern în urma demisiei premierului Mihai Tudose, Traian Băsescu îi propunea în fruntea Executivului pe europarlamentarul Siegfried Mureşan şi pe preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac.

Nominalizarea Vioricăi Dăncilă ca prim-ministru l-a determinat pe Băsescu să afirme că şeful statului şi-a periclitat, prin acest gest, obţinerea celui de-a doilea mandat prezidenţial la Cotroceni. De altfel, pe 29 ianuarie, la învestirea în Parlament a noului guvern, liderul PMP avea să declare că programul de guvernare reprezintă "o mare gogoaşă" şi că Executivul Dăncilă arată ca "un guvern de ţară subdezvoltată".

*** PMP în Parlament

La începutul lunii februarie, liderul deputaţilor PMP, Eugen Tomac, anunţa că partidul pe care îl reprezintă reia iniţiativa legislativă privind reducerea numărului de parlamentari la 300 şi va iniţia şi o campanie naţională pe acest subiect.

Pe 21 martie, deputaţii PMP au depus în Parlament o iniţiativă legislativă care prevede introducerea la alegerile prezidenţiale a votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români de peste hotare, precizând că proiectul modifică în acest sens legea pentru alegerea preşedintelui României.

Pe 7 noiembrie, proiectul de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş - Autostrada Unirii, iniţiat de deputaţii PMP Petru Movilă şi Marius Paşcan, a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 261 de voturi "pentru", două "împotrivă" şi cinci abţineri..

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Potrivit proiectului, Autostrada Unirii începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov - Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.

Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor.

Partidul lui Eugen Tomac şi Traian Băsescu au susţinut constant depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Parlamentarii PMP s-au numărat printre semnatarii moţiunii depuse pe 20 iunie - prima împotriva Guvernului Dăncilă - intitulată "Demiterea guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!". Documentul, semnat de deputaţi şi senatori de la PNL, USR şi PMP, a fost respins, după ce s-a constatat că s-au înregistrat 166 de voturi "pentru" şi 4 "împotrivă", în condiţiile în care pentru a trece era nevoie de minimum 233 de voturi "pentru".

În toamnă, PMP a insistat pentru o nouă moţiune de cenzură, şi chiar a elaborat textul unui asemenea document. Un anunţ în acest sens a fost făcut de Eugen Tomac pe 2 noiembrie. Liderul PMP afirma atunci că va transmite către PNL şi USR textul moţiunii pentru a-l depune împreună la Parlament, subliniind că Guvernul Dăncilă s-a decredibilizat complet şi este important ca de la 1 decembrie să existe alt Guvern, care să fie capabil să gestioneze Preşedinţia Consiliului UE. Întrucât celelalte partide din Opoziţie nu au reacţionat, Tomac a revenit pe 10 noiembrie cu un nou apel la liderii PNL, Ludovic Orban, şi USR, Dan Barna.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

O moţiune de cenzură a fost, în cele din urmă, depusă pe 14 decembrie, cu semnăturile a 163 de parlamentari PNL, USR şi PMP. Documentul, intitulat "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, ruşinea României!", reprezenta, în opinia deputatului PMP Robert Turcescu, "startul acţiunilor opoziţiei unite". Cu toate acestea, Traian Băsescu afirma că momentul depunerii unei moţiuni de cenzură cu şanse de reuşită a trecut, iar liderii celorlalte partide de Opoziţie "au aşteptat până când au fost siguri de eşec".

Parlamentul a dezbătut moţiunea pe 20 decembrie, documentul nereuşit să întrunească cele 233 de voturi de care avea nevoie pentru a fi adoptat. Au votat în favoarea sa 161 de parlamentari, iar trei s-au pronunţat împotrivă. Deputaţii şi senatorii de la PSD, ALDE şi UDMR au fost prezenţi în sală, dar nu au votat. La final, liderul PMP, Eugen Tomac afirma că "bătălia" trebuie dusă de Opoziţie cu toate mijloacele democratice pe care le are la dispoziţie.

"La această moţiune de cenzură ce este important este că am oferit din nou prilejul pentru ca românii să vadă un lucru esenţial. Guvernul este incapabil să îşi prezinte priorităţile şi să răspundă la lucruri evidente. Economia este la pământ, finanţele sunt într-un haos total şi uitaţi-vă, cu toată bărbăţia, PSD nu au fost în stare să aducă bugetul de stat la timp, aşa cum prevede legea, în Parlament", spunea Tomac.

***Sesizări la CCR şi moţiuni

Pe 13 februarie, grupurile parlamentare ale PNL şi PMP au anunţat că au atacat la CCR proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş, adoptat anterior de Senat.

"Considerăm că minorităţile sunt o bogăţie pentru această ţară, însă atunci când se trece linia roşie trebuie să acţionăm şi considerăm că decizia aberantă a PSD şi a celorlalţi sateliţi de a susţine un demers care nu are nimic în comun cu revendicările unei minorităţi din România trebuie sancţionate', declara Eugen Tomac la momentul respectiv. Sesizarea PMP a fost admisă pe 19 martie.

O altă lege contestată de PMP la Curtea Constituţională este cea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Şi în acest caz, parlamentarii partidului au avut câştig de cauză, CCR admiţând pe 18 iulie sesizările formulate pe acest subiect.

*** Plecări din PMP ***

Pe parcursul anului 2018 mai mulţi parlamentari, printre care şi deputatul Valeriu Steriu, au demisionat din Partidul Mişcarea Populară. Steriu anunţa pe 29 mai că pentru el urmează "sfârşitul experimentelor şi întoarcerea acasă din punct de vedere politic", respectiv la PSD.

Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Alţi deputaţi care au plecat din PMP pe parcursul lui 2018 sunt Ion Tabugan şi George-Cristian Sefer.

Deputatul Adrian Mocanu a fost exclus din partid pe 5 iulie pentru că a votat pentru modificările la Codul penal.

Plecările nu au afectat activitatea PMP la nivelul Camerei Deputaţilor, dar situaţia nu a stat la fel şi la Senat. Astfel, după ce senatorii Iustin Talpoş, Ion Ganea şi Dorin Bădulescu au ales să părăsească PMP, partidul a fost pus în situaţia de a nu mai avea grup parlamentar în Senat.

O pierdere de marcă pentru partid a fost plecarea europarlamentarului Siegfried Mureşan. Liderii PMP i-au cerut încă din 4 mai, lui Mureşan, să demisioneze din Parlamentul European, anunţând că deţin informaţii potrivit cărora acesta ar fi a optat pentru PNL. Trei zile mai târziu, reşedintele PNL, Ludovic Orban, a confirmat această informaţie.

În 2018 au existat şi înscrieri în PMP, una dintre ele fiind cea a fostului preşedinte al partidului M10, Ioana Constantin.

***Congres extraordinar la PMP ***

Deputatul Eugen Tomac, la acea vreme preşedinte executiv al PMP, a anunţat pe 13 iunie că şi-a depus oficial candidatura la preşedinţia formaţiunii şi că va cere votul de încredere al colegilor la congresul extraordinar, cu moţiunea "Partidul Mişcarea Populară - Reîntregim România!".

"Am decis să îmi asum, alături de colegii mei din PMP, misiunea de a lupta pentru reîntregirea ţării, mai hotărât, mai convingător! Fiind motivat şi determinat în această misiune, mi-am depus oficial candidatura la preşedinţia PMP", afirma Tomac. Acesta a adăugat că a învăţat politică de la "cel mai bun, de la preşedintele Traian Băsescu".

Cu o zi înainte de congres, Traian Băsescu, la momentul respectiv preşedinte în funcţie al partidului, spunea că va rămâne un partener al PMP şi senator al formaţiunii, dar, la 67 de ani, a venit timpul să predea ştafeta unei noi echipe de conducere.

Pe 16 iunie, la congresul extraordinar al PMP, Traian Băsescu a primit titlul de preşedinte de onoare al partidului, înainte de a fi ales un alt lider în fruntea formaţiunii.

"Obiectivul reîntregirii ţării este obiectivul pe care îl las moştenire acestui partid. Este ceea ce eu cred că românii trebuie să facă pentru a fi bine şi pentru a-şi restabili demnitatea şi forţa de popor. (...) Avem toate condiţiile s-o facem", a declarat Băsescu.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

El a subliniat că unirea României cu Republica Moldova reprezintă o datorie a poporului român şi un 'obiectiv de demnitate naţională'.

Eugen Tomac a fost ales în funcţia de preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP). Noul preşedinte executiv al partidului a fost votat Marius Paşcan, iar în funcţia de secretar general Dorel Onaca.

Printre vicepreşedinţii partidului se numără Petru Movilă, Cătălin Cristache, Cătălin Bulf, Gabriela Dobrotă, Mircea Sămărtinean, Clement Negruţ, Ionuş Simionca.

*** Campanii naţionale de partid

Pe 13 noiembrie, PMP a anunţat, prin vocea preşedintelui formaţiunii, Eugen Tomac, că va depune la Camera Deputaţilor listele cu peste un milion de semnături adunate de la cetăţenii din întreaga ţară care susţin iniţiativa PMP de revenire la alegerea primarului în două tururi.

O altă campanie naţională, lansată pe 2 noiembrie, vizea pensiile speciale şi urmăreşte strângerea a 2,5 milioane de semnături împotriva acestora.

"Luna trecută, PMP a depus un proiect de lege cu privire la eliminarea tuturor pensiilor speciale, considerăm că pensiile speciale sunt un furt şi trebuie să corectăm această nedreptate", a spus Tomac la Palatul Parlamentului.

***Proiectul unirii României cu Basarabia

Unirea cu Basarabia a fost o constantă în discursul liderilor PMP. Reprezentanţii formaţiunii au decis, la începutul anului, organizarea unei serii de evenimente cu ocazia împlinirii, pe 27 martie, a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.

Traian Băsescu afirma, în acest context, că proiectul PMP "Unirea României cu Republica Moldova" este adevăratul proiect de ţară şi i-a îndemnat pe aleşii locali să voteze în mod simbolic în consiliile locale dorinţa de unire cu Republica Moldova. El a menţionat că 106 localităţi din R. Moldova au votat simbolic, în consiliile locale, unirea cu România.

La rândul său, Eugen Tomac a propus, pe 22 martie la Sibiu, ca Parlamentul să adopte o declaraţie cu privire la Unirea Republicii Moldova cu România.

Tot în luna martie, Băsescu, a participat la Marea Adunare Centenară de la Chişinău, considerată drept cea mai amplă manifestaţie unionistă de la independenţa Republicii încoace.

"Cerem Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ca în cel mai scurt timp în cinstea Centenarului Unirii să voteze din nou unirea. Unii spun: e greu, nu le e ruşine, dar acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă unirea? Nu, le-a fost mai greu şi au făcut-o, avem obligaţia ca astăzi să o facem şi noi ", a declarat Băsescu. cu acel prilej.

Pe 28 martie, Lucian Iliescu, consilier general al PMP, a anunţat că toate grupurile politice reprezentate în Consiliul General al Municipiului Bucureşti au semnat o declaraţie de unire a României cu Republica Moldova.

"Solicităm parlamentarilor Republicii Moldova şi României să emită o declaraţie comună privind reîntregirea ţării şi a neamului românesc, după care să elaboreze şi să adopte în regim de urgenţă un pachet de legi privind reunirea Basarabiei cu România. Dacă unirea noastră de azi e una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre unirea deplină", a spus Iliescu, citind, în şedinţa CGMB, din document. AGERPRES/ (AS - autor: Daniel Florea, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)