Adoptarea unei Declaraţii politice de unire cu Republica Moldova, în Consiliul Local Buzău, dezvelirea statuii fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman, considerat unul din artizanii unirii României cu Basarabia, o premieră în domeniul legumiculturii - prima ediţie a unui Festival al Tomatelor cu participare internaţională, dar şi zborul prin care prima femeie pilot din Forţele Aeriene Române a obţinut calificarea ca instructor pe un avion echipat cu motor cu reacţie au fost câteva dintre evenimentele importante ale anului 2018 în judeţul Buzău.

*** Cei 23 de aleşi din cadrul Consiliului Local Municipal Buzău au votat, în 15 martie, în unanimitate, o declaraţie politică de unire cu Republica Moldova.

Iniţiativa aparţine primarului municipiului Buzău, Constantin Toma, care a precizat că este vorba de o "unire simbolică, fără efecte juridice".

"În anul sărbătoririi Centenarului României Mari, peste o sută de primari din Republica Moldova au declarat unirea cu România şi, de aceea, este o datorie de onoare să le răspundem printr-un gest similar, mai ales că preşedintele Consiliului de Miniştri, de acum o sută de ani, al României a fost un buzoian, Alexandru Marghiloman. (...) De această dată, unirea se face de jos în sus şi am dorit să nu ratăm un moment istoric atât de important, căci, mai devreme sau mai târziu, unirea Republicii Moldova cu patria-mamă se va înfăptui", a declarat, la finalul şedinţei extraordinare, primarul Constantin Toma.

Pe 17 martie, cei mai mari artişti de muzică populară din Republica Moldova şi din România, sub sloganul "Din suflet românesc", s-au întrecut într-un spectacol de patru ore, la Sala Sporturilor din municipiul Buzău, pentru aniversarea zilei de 27 martie 1918, dată la care s-a consfinţit unirea Basarabiei cu România. Cei 100 de primari din Republica Moldova care au semnat declaraţii de unire cu România au fost invitaţi la spectacol.

*** Sute de persoane au participat, în 27 martie, la Conacul Marghiloman din municipiul Buzău, la dezvelirea statuii fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman, considerat unul dintre artizanii unirii Basarabiei cu România, în urmă cu 100 de ani.

Cu ocazia evenimentului, primul din seria manifestărilor dedicate Centenarului la Buzău, a avut loc o ceremonie militară şi religioasă, organizată de Divizia 2 Infanterie "Getica", Primăria municipiului Buzău şi Fundaţiile "Mareşal Alexandru Averescu" şi "Sfântul Sava".

Printre invitaţi la eveniment s-au numărat nepoata fostului om politic, Irina Vlăducă-Marghiloman, oaspeţi din Republica Moldova, parlamentari.

"Unirea a fost făcută din partea României de Alexandru Marghiloman, personalitate politică pe nedrept uitată. Este primul eveniment major dedicat Marii Uniri din 1918. Alte 20 de evenimente vor avea cu ocazia Centenarului numai la Buzău. În urmă cu 100 de ani, Sfatul Ţării din Chişinău a votat unirea cu patria-mamă, iar prim-ministrul de atunci, Alexandru Maghiloman a luat act de hotărârea cvasiunanimă, declarând Basarabia pentru vecie unită cu România" , a spus primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.

"Am avut şansa, în istorie, să avem mari bărbaţi de stat. Unul dintre aceştia este marele Alexandru Marghiloman. A venit vremea să promovăm acei bărbaţi de stat pe care urmaşii noştri, peste 100 de ani, să-i pomenească, aşa cum îl pomenim astăzi pe Alexandru Marghiloman", a afirmat, la rândul său senatorul Lucian Romaşcanu, subliniind că "tânăra generaţie trebuie să înveţe din evenimentele de acum 100 de ani".

*** Câteva sute de buzoieni, între care mulţi copii, au răspuns iniţiativei unei organizaţii non-guvernamentale creştin-ortodoxă şi au "adoptat" unul din cei aproape 10.000 de eroi necunoscuţi din opt ţări europene, înhumaţi în Cimitirul Eroilor din Buzău.

Iniţiativa "Adoptă un erou" a fost lansată de Fundaţia "Sfântul Sava", condusă de preotul Mihail Milea. "Pe 17 mai, la Cimitirul Eroilor din Buzău va avea loc o paradă militară internaţională organizată de Primărie şi Armată, dar este nevoie şi de implicarea societăţii civile, a cetăţeanului de rând, pentru a comemora eroii necunoscuţi căzuţi la datorie în Primul şi Al Doilea Război Mondial, indiferent de ţară sau tabăra militară în care au luptat", a declarat, la momentul respectiv, pentru AGERPRES, Mihai Milea.

Potrivit sursei citate, printre cei care au răspuns solicitării de a adopta un erou necunoscut se află şi foarte mulţi copii, care au sădit flori sau au lăsat ghivece lângă crucile foştilor combatanţi.

Pe 17 mai, aproape 900 de militari, dintre care peste 100 din Germania, Austria, Italia, Republica Moldova şi Bulgaria au participat la o paradă militară organizată la Cimitirul Eroilor din Buzău, unde sunt înhumaţi aproape 10.000 de eroi din opt ţări, acţiune iniţiată cu ocazia Centenarului Marii Uniri de Ministerul Apărării Naţionale şi Primăria municipiului Buzău.

*** Zeci de legumicultori din întreaga ţară şi din alte patru ţări europene au participat, în 4 august, în Parcul Marghiloman din Buzău, la prima ediţie a Festivalului Tomatelor şi Biodiversităţii.

Foto: (c) Dorin Ivan/AGERPRES FOTO

Oferta pasionaţilor de legumicultură a fost diversă, de la tomate româneşti din soiul Inimă de Bou, la varietăţi mai puţin obişnuite din Franţa, Japonia, Bulgaria şi Republica Moldova.

Printre invitaţi s-a aflat şi preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Tomatofilie, francezul Bruno Fournie, care a botezat cu acest prilej una din ultimele sale creaţii de tomate, Nelumi, după numele a doi pasionaţi de legumicultură din România.

Iniţiatorul acestei manifestări, cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a declarat pentru AGERPRES că prin acest festival-concurs, organizatorii doresc "păstrarea şi promovarea produselor tradiţionale româneşti". El a mai spus că sunt prezenţi peste 50 de legumicultori din toată ţara, dar şi din Austria, Ungaria, Franţa şi Republica Moldova, care au adus soiuri noi şi în special soiuri tradiţionale, o contribuţie aducându-şi şi asociaţia Seminţe cu Suflet, care are ca misiune păstrarea patrimoniului genetic.

Academicianul Victor Lăcătuş, membru al juriului, a declarat cu acest prilej că participă la "o frumoasă premieră şi un preludiu la Banca de gene, în curs de înfiinţare la Buzău, care va conserva material genetic din întreaga lume".

Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural "Alexandru Marghiloman", Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, Primăria municipiului şi Grupul "Seminţe cu Suflet".

*** Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu, de 30 de ani, a executat joi, 11 octombrie, la Baza Aeriană de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic (BAIFPA) din localitatea Boboc, judeţul Buzău, zborul de evaluare pentru obţinerea calificării de instructor pe aeronava IAR 99, devenind, astfel, prima femeie pilot din Forţele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacţie.

Foto: (c) Dorin Ivan/AGERPRES FOTO

Oana Ardeleanu a declarat, pentru AGERPRES, că, încă de când era copil, visul ei a fost să devină pilot, cu toate că părinţii nu au încurajat-o în acest sens. "Am visat să ajung pilot încă din clasa a şaptea, pe atunci fetele nu erau încă primite la şcolile de aviaţie. Părinţii nu m-au încurajat, ba dimpotrivă. Şi acum mama ar dori să renunţ, dar pasiunea zborului este mai puternică ca oricând", a afirmat Oana Ardeleanu.

Înaintea zborului de evaluare, comandantul grupului de zbor, comandorul Daniel Radu, i-a urat viitorului instructor "numai cer senin în cariera aleasă".

Potrivit purtătorului de cuvânt al Şcolii de aviaţie de la Boboc, lt. Laura Creţu, zborul de evaluare a durat circa o jumătate de oră şi a fost unul complex. "Nu a fost un zbor obişnuit, Oana a trebuit, la altitudinea de 3.000 - 5.000 de metri, pe lângă virajele de luptă, lupping-uri şi tono-uri pe care le execută ca pilot militar, să dea dovadă de aptitudini de comunicare şi de tact pedagogic, într-un cuvânt să se dovedească şi un bun profesor", a menţionat Laura Creţu.

La rândul său, comandorul Marius Ioniţă, instructorul care a jucat rolul elevului, a subliniat, la finalul zborului, că misiunea la care a participat a fost foarte bine pregătită. "A fost o misiune foarte bine pregătită, foarte bine executată, nu am avut niciun fel de emoţie ca elev în această misiune, cunosc foarte bine pilotul cu care am zburat şi nu a ajuns în această poziţie întâmplător. Are calităţile unui instructor, răbdarea şi dedicaţia, capacitatea de a transmite experienţa acumulată şi, în primul rând, calitate foarte importantă pentru un instructor de zbor - empatia, care, la femei, este mai uşor de atins. Pe lângă acestea, are o experienţă profesională foarte bună, ceea ce i-a oferit posibilitatea să execute manevrele cu dezinvoltură", a spus comandorul Ioniţă.

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu are aproape o mie de ore de zbor, dintre care 360 de ore pe avionul IAR 99 Standard.

*** Tenismanul Ilie Năstase şi preşedintele clubului Steaua, Valeriu Argăseală, au primit în 6 decembrie distincţia de "Cetăţean de onoare a judeţului Buzău".

"Nuiaua nu mi-a adus-o Moş Nicolae, doar titlul de Cetăţean de onoare, care este cel mai frumos, dar o distincţie care se duce la inimă, un frumos cadou de Moş Nicolae şi mi s-a promis că un club de tenis din Buzău îmi va purta numele", a declarat Năstase, după ce i s-a conferit titlul de cetăţean de onoare al judeţului Buzău.

Acesta a rememorat că tatăl său 'a fost poliţistul Băncii Naţionale de la Râmnicu Sărat, întâi l-au mutat la Soroca şi, în 1946, guvernatorul Băncii Naţionale l-a dus la Bucureşti', iar străbunicul - primar în satul Sălcioara.

"Nu mă aşteptam, dar este o distincţie care se duce la inimă şi este frumos când cineva se gândeşte şi la tine, nu numai ca jucător de tenis. Este o distincţie, dar acum să vedem şi care sunt drepturile! Trec mereu prin Buzău, acum va trebui şi să mă opresc, la Buzău am primit al treilea titlu de Cetăţean de onoare, după Craiova şi Bucureşti', a mai spus Ilie Năstase.

La rândul său, iniţiatorul acestui proiect, preşedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu, a declarat că 'marele Ilie Năstase a fost cel mai important ambasador al ţării noastre peste hotare într-o perioadă tulbure, cum puţine ţări se pot mândri, el este un simbol pentru generaţia mea şi aşa trebuie să rămână pentru viitoarele generaţii'.

Valeriu Argăseală s-a născut în comuna buzoiană Beceni şi a efectuat studiile liceale la Buzău. AGERPRES / (A - autor: Dorin Ivan, editor: Diana Dumitru, editor online: Irina Giurgiu)