Reluarea lucrărilor la aeroportul internaţional Braşov-Ghimbav, după patru ani de stagnare, precum şi a Festivalului Internaţional ''Cerbul de Aur'', după o pauză de nouă ani, precum şi problemele create de inundaţii şi urşi au marcat anul 2018 în judeţul Braşov.

*** Administraţia judeţeană a reluat lucrările la aeroportul internaţional Braşov-Ghimbav, după patru ani de la inaugurarea pistei. Au început lucrările la Calea de rurale Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi la extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare, în valoare de peste 42.000 lei, sumă asigurată de la bugetul judeţului.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a declarat că jumătatea anului 2020 rămâne termenul la care aeroportul va deveni operabil.

Aeroportul internaţional Braşov-Ghimbav este, în prezent, cea mai importantă şi cea mai mare investiţie la nivelul judeţului Braşov.

*** La nivelul municipiului reşedinţă, a fost atribuit terenul pentru construcţia noului Spital Clinic Regional de Urgenţă, cu fonduri de la Guvern şi fonduri europene. De asemenea, se află în stadiu avansat procedura de selecţie pentru firma care va executa lucrările de proiectare a Sălii Polivalente şi au început discuţiile cu cei care elaborează studiul de fezabilitate pentru parcarea care urmează să se construiască sub parcul parcul central, investiţii care, cel mai probabil vor începe anul viitor, a precizat primarul Braşovului, George Scripcaru.

George Scripcaru a afirmat pentru AGERPRES că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a transmis că se lucrează la Memorandumul care urmează să fie încheiat cu municipiul Braşov şi Ministerul Sănătăţii, pentru accesarea unui împrumut în vederea construcţiei spitalului. Memorandumul urmează să fie analizat în Consiliul Local, iar următorul pas va fi discuţia despre studiul de fezabilitate.

*** Inundaţiile de la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie 2018 au distrus două poduri importante din judeţ. Cel peste râul Olt, între localităţile Comăna şi Crihalma, avariat la inundaţiile din luna martie, a fost luat de ape la sfârşitul lunii iunie, izolând peste 4.000 de persoane. Podul de cale ferată din localitatea Budila, de peste râul Tărlung, peste care trecea tronsonul feroviar ce făcea legătura între Braşov şi Întorsura Buzăului, s-a prăbuşit în 2 iulie, când judeţul s-a aflat sub avertizare hidrologică de cod roşu.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă, însoţită de mai mulţi membri ai cabinetului, au vizitat în 5 iulie judeţele Covasna şi Braşov, afectate de inundaţii, prilej cu i-a fost înmânată documentaţia pentru construcţia podului peste Olt. După o lună, Guvernul a aprobat fondurile necesare pentru construcţia "de la zero" a acestuia, o investiţie de 40 de milioane de lei. În luna octombrie, au început lucrările, finalizarea acestora fiind prevăzută pentru anul viitor.

În ceea ce priveşte podul de cale ferată peste râul Tărlung, costurile de refacere sunt mult mai mari, iar Ministerul Transporturilor, de care aparţine investiţia, nu dispune deocamdată de fondurile necesare.

*** Protestele de stradă, începute în 2017, cu privire la legile Justiţiei, la care au participat zeci de mii de braşoveni, au continuat şi în acest an, dar la o intensitate redusă. Încă de la sfârşitul lunii ianuarie, câteva sute de braşoveni au continuat să iasă în stradă. Protestele s-au desfăşurat în lunile februarie, aprilie, mai, iunie şi iulie, culminând cu ziua de 11 august, când, după protestul Diasporei desfăşurat în Bucureşti, pe străzile din centrul Braşovului au mărşăluit peste 4000 de persoane, care au scandat lozinci împotriva Guvernului şi a Coaliţiei aflate la putere, cerând demisia liderilor PSD şi ALDE, dar şi a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

*** Urşii care trăiesc în pădurile din jurul municipiului reşedinţă şi în judeţ au dat şi anul acesta bătăi de cap autorităţilor locale, continuând să iasă pe străzile oraşului în căutare de hrană sau chiar să atace oameni.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Cel mai grav caz a fost al unui cioban din localitatea Buneşti, atacat de urs la începutul lunii septembrie, acesta fiind transportat la spital pentru îngrijiri.

O ursoaică cu doi pui a ajuns până pe pârtia Subteleferic din Predeal, iar ulterior, în Masivul Postăvarul, un urs a fost văzut lângă pârtiile de schi, chiar în timpul zilei. O altă ursoaică, împreună cu pui, a fost alungată de jandarmi, în 11 octombrie, la ora 4,30 dimineaţa, de pe o stradă din centrul municipiului Făgăraş, după un apel la 112, iar în 4 decembrie, în jurul prânzului, un urs a fost văzut alergând pe străzile dintr-un cartier rezidenţial, în preajma unui mall. În urma incidentului, ISU Braşov a trimit mesaj prin RO-Alert, avertizând populaţia şi şcolile din zonă, iar animalul a fost alungat de jandarmi din zona respectivă, fără să se fi înregistrat vreun incident.

Conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov a precizat pentru AGERPRES că, în cursul anului 2018, au fost depuse la sediul instituţiei pentru a fi înaintate Ministerului Mediului un număr de 22 de solicitări la nivelul întregului judeţ, din care opt au primit aprobare pentru recoltare, patru pentru capturare şi relocare şi 10 solicitări au fost respinse.

Potrivit Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt, subordonată Consiliului Local Braşov, în zona administrată, cuprinsă între Braşov-Poiana Braşov-Predeal, există un număr de peste 100 exemplare de urs, deşi nu ar trebui să existe mai mult de 20.

*** 2018 a fost anul când a fost reluat Festivalul Internaţional "Cerbul de Aur", după o întrerupere de nouă ani. Ediţia a XVIII-a, aniversară, a marcat împlinirea a 50 de ani de la primul festival "Cerbul de Aur" de la Braşov, în 1968, manifestarea fiind înscrisă pe lista evenimentelor finanţate de Guvern prin Ministerul Culturii, dedicate Centenarului Marii Uniri.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Festivalul a început cu o gală aniversară, la care au participat premianţii şi trupele de la ediţiile anterioare ale evenimentului, au urmat două seri dedicate concursului, seara de gală - în care au fost premiaţi câştigătorii şi Gala Centenară - dedicată muzicii populare, care a păstrat tema tradiţională a muzicii folclorice, cu o reinterpretare a acesteia într-o manieră modernă. Trofeul Festivalului ''Cerbul de Aur'' 2018 a fost câştigat de Inis Neziri, din Albania.

*** În cadrul Regiunii Centru, judeţul Braşov ocupă şi în 2018 locul I atât la sosiri, cât şi la înnoptări, în ce priveşte numărul de turişti, în perioada ianuarie-octombrie. Numărul de turişti care au sosit în judeţul Braşov, în perioada menţionată, a fost de 1.149.474, faţă de 1.052.862 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Dintre aceştia, 191.281 au fost turişti străini, comparativ cu 183.237 anul trecut, în aceeaşi perioadă. Germania se află pe primul loc cu 23.481 de turişti care au vizitat judeţul Braşov, urmată de Israel, cu 23.059 şi Spania, cu 15.001, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov.

Din Asia, 36.173 de turişti au vizitat judeţul Braşov, alţi 1.618 au fost din America Centrală şi de Sud, Australia, Oceania şi alte teritorii - 1.724 de turişti, iar din Africa - 599. Branul, Cetatea Râşnov, Biserica Neagră, Piaţa Sfatului din municipiul reşedinţă, Poiana Braşov, Predeal, Cetatea Făgăraş, Cetatea Prejmer, bisericile fortificate sunt dintre cele mai vizitate obiective turistice. AGERPRES / (AS - autor: Jana Pintili, editor: Diana Dumitru, editor online: Anda Badea)