Proiectul de reabilitare a Casei Memoriale "Iuliu Maniu" din Bădăcin a făcut paşi importanţi în 2018, anul Centenarului, alte evenimente importante la nivel judeţean în acest an fiind vizita ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, inaugurarea unei expoziţii unicat la nivel naţional, cu realitatea virtuală şi augmentată, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, finalizarea proiectului european de reabilitare a celei mai importante case tradiţionale din judeţ şi apariţia pestei porcine africane la patru porci mistreţi.

*** O sală de expoziţie unicat la nivel naţional, care reuneşte tehnologii de ultimă oră precum realitatea virtuală şi cea augmentată pentru a da vizitatorilor posibilitatea de a admira piese valoroase de patrimoniu sau de a se plimba pe o stradă romană din castrul de la Porolissum, a fost inaugurată în 26 ianuarie, la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău.

Potrivit precizărilor făcute de managerul muzeului, Corina Bejinariu, într-o conferinţă de presă, expoziţia vine după doi ani de documentări şi muncă susţinută, care continuă de altfel demersurile de modernizare a instituţiei, începute în 2014, odată cu refacerea expoziţiei de bază.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Aceasta a adăugat că după o perioadă de documentări şi discuţii cu colegii din ţară, dar şi din străinătate, de la muzee din Budapesta sau Viena, s-a ajuns la alegerea unor soluţii puse în practică în cadrul unei săli de expoziţie unice la nivel naţional.

"O sală pe care noi am denumit-o 'Clio Hight Tech', pentru că ne trebuia o denumire scurtă, convingătoare, uşor de reţinut şi care să surprindă esenţa acestei expoziţii. 'Clio', sigur, pentru că este muza istoriei şi tot ceea ce se întâmplă în spaţiul muzeul muzeal este legat de istorie, iar 'hight tech' deja cred că este destul de intrat în terminologia noastră şi surprinde foarte bine profilul absolut special al acestei expoziţii. Este o expoziţie care are la bază ideea de a prezenta şi promova patrimoniul altfel decât ne-am obişnuit în expoziţiile clasice de muzeu. E o sală care-şi propune să promoveze patrimoniul local, cu reprezentativitate naţională", a precizat Corina Bejinariu.

Sala, a cărei realizare a costat circa 275.000 de lei, din care 90% fonduri proprii, are, în opinia managerului muzeului, un mare potenţial, în special pentru activităţi şcolare sau care să atragă publicul tânăr.

*** Un tezaur ce include circa 60 de monede, majoritatea din argint, datând de la finalul Evului Mediu, a fost descoperit, în primăvara acestui an, la marginea unui drum din zona localităţii Fetindia, de către un pasionat de arheologie, ultimele piese fiind aduse la suprafaţă în luna aprilie, de către specialiştii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

"Un prim lot, de 29 de monede din argint, a fost descoperit, în luna martie, de un detectorist, aşa cum îi numim noi, din Zalău, în zona numită 'Între dealuri', la marginea unui drum ce face legătura între localităţile Fetindia şi Meseşenii de Jos. Zona e situată mai aproape de hotarul satului Fetindia, iar monedele au fost găsite cu ajutorul unui detector de metale. Cel care le-a descoperit a procedat conform legii, respectiv le-a predat la primăria comunei Meseşenii de Jos, de unde au ajuns la Direcţia pentru Cultură. De acolo, vor fi date spre păstrare, cel mai probabil, muzeului din Zalău", a declarat, la vremea respectivă, pentru AGERPRES, şeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului Judeţean, Horea Pop.

Acesta a adăugat că, în locul unde au fost găsite primele monede, cercetările au fost continuate de către specialiştii muzeului, care au mai descoperit 39 de monede, din care cinci de bronz, iar restul din argint.

"Este vorba de un tezaur de monede din argint datând de la mijlocul secolului XVII până la mijlocul XVIII. Unele sunt găurite, deci au fost prinse într-o salbă. Specialiştii noştri lucrează acum la curăţarea şi identificarea monedelor, dar majoritatea par a fi monede din Imperiul Austro-Ungar", a adăugat Horea Pop.

*** RO-CRESS (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia), expediţia ştiinţifică de cercetare a efectelor schimbărilor climatice asupra pădurii boreale, iniţiată de Centrul de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, în parteneriat cu Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj Napoca, un proiect unic prin complexitatea lui la nivel ştiinţific mondial, a fost organizată în perioada 15 iunie - 15 iulie.

Într-o lună de zile au fost parcurşi 25.000 de kilometri, pe două continente - Europa şi Asia, fiind traversate şase ţări - Ucraina, Federaţia Rusă, Kazakhstan, Georgia, Turcia şi Bulgaria, precum şi cinci mari fluvii - Volga, Obi, Enisei, Amur şi Dunărea.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Directorul CCB Jibou, Cosmin Sicora, unul dintre iniţiatorii proiectului, consideră expediţia o reuşită, principalele obiective propuse iniţial fiind atinse.

"Expediţia a decurs bine. Eu spun că este o reuşită, pentru că ne-am întors cu bine, în primul rând şi asta este cel mai important şi ne-am atins obiectivele principale, referitoare la schimbările climatice. Am putut lua probele, care de fapt erau ţinta principală, de pe tot traseul acesta al pădurii boreale. Am început să recoltăm carote din arbori chiar înainte de Munţii Ural, din zona dintre Kiev şi Moscova, unde am întâlnit pentru prima dată pădurea pădurea boreală şi până în extremul orient rus, dincolo de Siberia, la Marea Japoniei şi ţinutul Ussuri. La întoarcere am venit pe un traseu puţin mai lung. Am venit prin stepele Kazahstanului, pe lângă Marea Caspică, am traversat Caucazul, Georgia şi după aceea Turcia, Bulgaria şi România. Am văzut şi Munţii Pontici, de pe ţărmul Mării Negre, cu o vegetaţie deosebită şi Munţii Caucaz, absolut extraordinari", a declarat pentru AGERPRES, la revenirea din expediţie, Cosmin Sicora.

*** Patru cazuri de pestă porcină africană au fost confirmate, în lunile iulie-august, în Sălaj, ultimul dintre ele la un porc mistreţ, pe un fond de vânătoare pe care mai fusese identificat un alt animal infectat.

Acesta era cel de-al patrulea caz de PPA confirmat la porc mistreţ, în judeţul Sălaj, după cel al unui alt mistreţ vânat pe acelaşi fond şi două cadavre, găsite pe fondul de vânătoare 30 Carastelec, într-o pădure din comuna Măierişte.

Măsurile luate de autorităţile judeţene s-au dovedit a fi eficiente, evitându-se apariţia unor noi cazuri la porcii mistreţi şi răspândirea bolii la porcii din gospodăriile populaţiei.

*** O casă tradiţională din lemn cu acoperiş de paie, datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, aflată pe lista monumentelor istorice şi catalogată de specialiştii în etnografie ca fiind cea mai veche şi mai importantă din Sălaj, a fost reabilitată printr-un proiect european, finalizat în 2018. Gospodăria ţărănească ce include casa, o şură tradiţională, un găbânaş (magazie n.r.) şi o oloire (instalaţie de producere a uleiului n.r.) a fost inaugurată în 8 septembrie.

Cunoscută drept "Casa Lupuţ din Cizer", imobilul, care era înainte de reabilitare la un pas de colaps, cu acoperişul din paie distrus în mare parte şi structura de lemn putrezită, a avut, de-a lungul vremii, inclusiv destinaţia de biserică, numele lui fiind legat şi de un alt monument reprezentativ din localitate, biserica de lemn a lui Horea, mutată între timp la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcţiei, motivelor decorative din portalul uşii interioare, din cadrele ferestrelor şi din stâlpii târnaţului. Valoarea ei derivă şi din faptul că este una din ultimele case cu paie, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseş.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Casa este amplasată actualmente în spatele şcolii ce poartă numele fostului conducător al răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania, Vasile Ursu, cunoscut ca Horea, ce şi-a legat destinul de localitatea sălăjeană prin biserica ce a clădit-o aici către finalul secolului al XVIII-lea. Potrivit legendelor locale, meşterii ce au lucrat la ridicarea lăcaşului de cult sub îndrumarea lui Horea au stat chiar în casa ce ce este reabilitată în prezent, ce era la vremea respectivă una din cele mai mari şi mai frumoase construcţii de lemn din sat.

Casa a fost declarată monument istoric în anul 2004. Aflată iniţial în proprietatea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, ea a trecut în 2009 în posesia administraţiei locale din Cizer, care şi-a dorit punerea în valoare a monumentului istoric prin realizarea într-un nou amplasament a unei gospodării tradiţionale, care să includă şi alte construcţii specifice zonei.

Intenţiile s-au concretizat la finele anului 2016, atunci când administraţia locală a semnat contractul pentru realizarea gospodăriei, cu o firmă specializată în reabilitări de monumente istorice din Baia Mare, lucrările fiind finalizate în acest an. Proiectul a inclus reabilitarea casei, dar şi realizarea unor construcţii specifice unei gospodării tradiţionale, respectiv o şură, un găbânaş şi o oloire, toate fiind construite exclusiv din bârne de stejar, cu elemente recuperate de la construcţiile vechi.

Proiectul cu titlul "Restaurare, consolidare şi amenajare gospodărie ţărănească Casa Lupuţ din localitatea Cizer" a fost realizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, valoarea totală a investiţiei fiind de 174.055 euro.

*** Un alt proiect de reabilitare a unui monument istoric ce a făcut paşi importanţi în anul Centenarului, chiar dacă nu s-a finalizat, este cel care vizează Casa Memorială "Iuliu Maniu", din Bădăcin.

Proiectul de reabilitare a casei memoriale a marelui om politic a fost demarat în urmă cu trei ani de către preotul Cristian Borz, de la Parohia Greco Catolică din Bădăcin, devizul general fiind estimat la 350.000 de euro, însă până în 2018 el s-a derulat doar cu bani strânşi din donaţii, printr-o amplă campanie mediatică realizată de câţiva voluntari, reuşindu-se, în prima fază, punerea în siguranţă a clădirii ce era în pericol de prăbuşire.

În acest an, mai multe instituţii publice şi private s-au mobilizat pentru strângerea de fonduri, în vederea reabilitării casei din Bădăcin. Astfel, în 16 februarie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, în parteneriat cu Instituţia Prefectului Sălaj, Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău şi publicaţia "Sălajul Pur şi Simplu" au organizat gala caritabilă "Împreună pentru Iuliu Maniu", în cadrul căreia s-au colectat circa 100.000 lei.

Un sprijin neaşteptat a venit din partea primăriei Oradea, care în şedinţa de Consiliului Local din 26 aprilie a aprobat alocarea sumei 233.000 lei (circa 50.000 de euro) pentru proiectul de reabilitare. Sprijinul financiar a fost acordat în urma unui protocol de parteneriat încheiat între Primăria Oradea şi Episcopia Greco-Catolică, în proprietatea căreia se află imobilul.

În data de 30 aprilie, preşedintele Filialei din Cluj a Academiei Române, academicianul Emil Burzo, a făcut o donaţie de 5.000 lei, în vreme ce în urma spectacolului omagial-filantropic "Centenar 2018. Iuliu Maniu - Întoarcerea Acasă", organizat în 27 octombrie, de către Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni, s-a colectat suma de 34.500 de lei.

De asemenea, Consiliul Judeţean Sălaj a alocat în acest an 100.000 lei pentru lucrări de reabilitare a Casei Memoriale "Iuliu Maniu", în cadrul programului de finanţare "Protecţia monumentelor istorice - grupa B, de pe raza administrativ - teritorială a judeţului Sălaj, aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat".

Potrivit precizărilor făcute pentru AGERPRES de către părintele Cristian Borz, în perioada 2015-2018 s-au efectuat lucrări de consolidare şi finisaj, în valoare de 800.000 de lei.

În prezent, reabilitarea casei este într-un stadiu avansat, mai fiind necesare doar lucrări de finisaje interioare, realizarea instalaţiilor sanitare, de încălzire şi electrică, montarea sistemelor de monitorizare şi antiefracţie, respectiv realizarea unei expoziţii dedicate lui Iuliu Maniu.

Casa memorială "Iuliu Maniu" din Bădăcin este clădire monument istoric, fiind construită în anul 1879 de către tatăl marelui om politic, Ioan Maniu, descendent pe linie paternă din familia lui Simion Bărnuţiu. La conacul de la Bădăcin s-au luat decizii importante pentru naţiunea română din Transilvania, aici întâlnindu-se oamenii politici care au realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Oana Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)