Inflaţia anuală a urcat în acest an la 5,41% în luna mai, cel mai ridicat nivel din 2013, iar reprezentanţii Băncii Naţionale a României au arătat în repetate rânduri că măsurile luate de stat în 2017 au condus la acest puseu.

La sfârşitul anului trecut, BNR anunţa că inflaţia ar putea ajunge la 3,9% la începutul anului 2018, urmând să scadă la 3,2% în decembrie 2018. În februarie, situaţia a început să capete altă lumină, iar BNR a avansat alte cifre.

La conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, afirma că inflaţia ar putea ajunge la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în cel de-al doilea trimestru din 2018, însă el a vorbit şi despre un "efect de bază" şi a declarat că 80-90% din puseul inflaţionist "este deja în spatele nostru".

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Noi de regulă nu facem prognoze, decât pentru noi, prognoze de preţ. Vi le prezentăm pe cele lunare cu un anumit risc. Sunt prognozele noastre, dar pentru a tempera ceea ce văd că se amplifică în discursul public în ciuda rugăminţii noastre pe care v-am adresat-o şi v-o adresăm din nou de a nu prezenta puseul acela inflaţionist ca fiind prognoza noastră că o să crească preţurile. 80-90% din acel puseu inflaţionist este deja în spatele nostru. Sunt majorări de preţuri care s-au realizat. De aceea nici nu considerăm că am acţionat cu întârziere şi dovada clară, aş spune, peremptorie, este prognoza noastră", a precizat Isărescu.

Acesta a explicat că majorarea inflaţiei în prima parte a acestui an urma să se producă pe un efect de bază cauzat de faptul că în lunile ianuarie şi februarie anul trecut au fost înregistrate scăderi de preţuri.

"Dacă mai avem în vedere şi majorările de preţuri din a doua jumătate a anului precedent vedem de unde apar cele 4,5% -5%, cât vom vedea în indicele de preţ. Altminteri prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creşterile lunare vor fi, începând cu primăvara acestui an, efectiv limitate. Cifra care o să apară şi o să vă tulbure de fiecare dată la Statistică va fi însă 4,5- 4,8%. Şi repetată în fiecare lună creează anticipaţiile inflaţioniste. Când se stinge acest efect de bază? Se stinge în partea a doua a anului când se împlinesc 12 luni şi când creşterile masive, 1,3% din octombrie 2017, ies din indicele de calcul", a explicat guvernatorul BNR.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Raportul aspra inflaţiei din februarie arată o creştere a indicelui preţurilor de consum (IPC) la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în al doilea trimestru din 2018.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat la şedinţa organizată de Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, în luna martie, că adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale în 2017, precum reducerea TVA, iar dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal ea nu a fost atât de negativă în prima jumătate a anului trecut.

"Am avut o inflaţie negativă în cea mai mare parte, cam jumătate din 2017, ca şi în 2016, dar cum vă spuneam, scuzaţi cuvântul că poate nu este cel potrivit, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal ea nu a fost atât de negativă ca să spunem aşa în prima jumătate a anului trecut. A fost chiar pozitivă. Aceştia sunt factori exogeni", a spus Mugur Isărescu.

Acesta a precizat că BNR nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau politicilor fiscale, în afară de discuţie sau dialog şi găsirea unui mix care să ţină echilibrele în economie sub control.

De asemenea, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR) declara la începutul anului că statul a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"Şi atunci este clar că statul ne-a făcut o figură, a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă. Trebuia să o facă nu când venea toamna, că oricum toamna se fac nişte mişcări şi mai ales la fructe şi la...în fiecare toamnă. Şi fasolea s-a scumpit. Nu s-au scumpit cartofii. Ne amintim de luni când cartofii au crescut cu 24% într-o lună. Nu s-au scumpit acum. Au rămas liniştiţi la locul lor. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine şi făcea această creştere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creştere la cele patru căsuţe, dar dacă făcea la vreme şi nu lăsa să vină toamna şi nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creştere la 4,3%", a spus Adrian Vasilescu la o conferinţă de specialitate organizată la sfârşitul lunii februarie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,41% în mai 2018, de la 5,2% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,93%, a celor nealimentare cu 7,75% şi a serviciilor cu 2,72%, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS). O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată în luna februarie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,65%.

În lunile următoare inflaţia s-a mai domolit, iar în această toamnă guvernatorul a explicat de ce nivelul inflaţiei este important.

"Ne interesează inflaţia şi credibilitatea din cauza dobânzilor. Pentru că altminteri, dacă nu venim cu inflaţia în jos, că vrem că nu vrem, dobânzile se vor duce în sus şi asta va descuraja creşterea economică. Aici este un joc extrem de fin pe care Banca Naţională trebuie să-l facă. Să păstreze credibilitatea. Suntem cu dobânzile sub rata inflaţiei. Spunem că de fapt inflaţia nu e cauzată de exces de cerere, de ceea ce controlăm noi, ci de alţi factori. Publicul de multe ori nu ne crede. Nu? Adică pentru dumneavoastră inflaţia e inflaţie, cresc preţurile. Degeaba îi spun eu "ştii, că e din cauza celorlalţi". Dar căutăm să nu ne ducem cu dobânzile prea sus, inclusiv pentru că s-ar aprecia cursul şi atunci domnul Mihai Ionescu (secretarul general al ANEIR, n.r.), aici de faţă, nu cred că ar fi foarte bucuros pentru că oricum exporturile cresc, dar nu cresc la fel de repede ca importurile", a spus Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a precizat că inflaţia va ajunge la 3,5% la sfârşitul anului, iar apoi spre 3%.

"Nu avem o obsesie cu inflaţia neapărat, dar ea va veni în jos. Am citit chiar astăzi o.... Va fi sub 3,5% probabil la sfârşitul anului. De unde preocuparea noastră? Ar trebui poate să nu ne batem atât de mult. De ce? Pentru că două treimi din creşterea preţurilor, 5% cea care a fost, a fost datorită, am spus noi unor "măsuri exogene". Nu a sunat bine. Ca şi cum am da vina pe alţii. Asta a fost. A fost o avalanşă începând cu anul trecut. S-a majorat preţul la energie, la gaze, la tutun. Toate fuseseră amânate datorită ciclului electoral. S-au făcut anul trecut şi s-a ajuns la 5%. Trece acest să-i zic "şoc" de pe partea ofertei, îi spunem noi, şi inflaţia vine uşor, uşor spre 3%. Nu va coborî prea mult şi nici nu putem să coborâm prea mult pentru că există un efect Balassa-Samuelson. Într-o ţară care e în acest catching up şi fugim ca să prindem pe alţii din urmă inflaţia se spune în engleză "the inflation is built in". Deci e în acest efort. Ca un alergător de cursă lungă care trebuie să transpire mai mult ca de aia...şi transpiră sub formă de inflaţie. Nu e comparaţia cea mai fericită", a mai declarat Mugur Isărescu.

Conform minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată la mijlocul lunii noiembrie, BNR previzionează o rată a inflaţiei de 2,9% în decembrie 2019 şi de 3,1%, la finele orizontului proiecţiei, respectiv trimestrul III din 2020.

În discuţiile privind evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au reliefat perspectiva scăderii ample a ratei anuale a inflaţiei IPC pe parcursul trimestrului IV, până la 3,5% în decembrie 2018 - reconfirmată de noua prognoză pe termen mediu -, succedată de probabila ei coborâre, dar şi menţinere ulterioară, în jumătatea superioară a intervalului, pe o traiectorie descendentă până în trimestrul III 2019. S-a sesizat că aceasta este poziţionată totuşi uşor deasupra valorilor previzionate anterior, ajungând la 2,9% în decembrie 2019 şi la 3,1% la finele orizontului proiecţiei, faţă de nivelurile de 2,7% şi respectiv 2,8%, indicate de prognoza anterioară pentru aceleaşi momente de referinţă.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, la începutul anului, în prognoza de iarnă, o inflaţie medie de 3,7% pentru acest an (2,6% la finele anului), date pe care însă le-a revizuit în sus în varianta de primăvară, la o medie de 4,3% (3,2% la finele anului). În varianta intermediară de vară a prognozei pe termen mediu, CNSP a revizuit din nou, în sus, estimarea privind rata medie a inflaţiei, la 4,7% (3,5% la sfârşitul anului), estimare pe care a menţinut-o şi în varianta de toamnă.

Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie a scăzut la 3,4%, de la 4,3% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,24%, cele alimentare cu 2,86%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)