RETROSPECTIVĂ2018/Olga Tokarczuk, Nicolas Mathieu şi Anna Burns, printre laureaţii premiilor literare prestigioase ale anului
Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, care a câştigat Man Booker International cu romanul "Flights", Nicolas Mathieu, recompensat cu premiul Goncourt pentru fresca socială şi politică ''Leurs enfants apres eux'', şi Anna Burns, prima nord-irlandeză care a obţinut Man Booker Prize, cu romanul "Milkman", s-au numărat printre laureaţii principalelor distincţii literare ale anului 2018, marcat de absenţa, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, a Nobelului pentru Literatură, neacordat din cauza scandalului sexual în care a fost implicată Academia Suedeză, instituţia care îl decernează.
Poeta Helen Dunmore a primit postum premiul Costa Book of the Year
Prozatoarea şi poeta britanică Helen Dunmore, care a decedat de cancer anul trecut la vârsta de 64 de ani, a câştigat postum premiul Costa Book of the Year pentru anul 2017, decernat în luna ianuarie, cu volumul ''Inside The Wave'', apreciată de juriu ca fiind ''o culegere uimitoare de poezie - o ultimă şi măreaţă realizare''. Dunmore este cel de-al doilea scriitor din istoria de 46 de ani a premiilor care câştigă postum, după Ted Hughes, laureat al premiului pentru poezie şi cartea anului în 1998, cu ''Birthday Letters''.

Sursa foto: www.irishtimes.com
În competiţia pentru cartea anului au mai fost nominalizaţi ''In The Days Of Rain'' de Rebecca Stott, ''Reservoir 13'' de Jon McGregor, ''The Explorer'' de Katherine Rundell şi favorita la marele premiu, ''Eleanor Oliphant Is Completely Fine'' de Gail Honeyman. Învăţătoarea Luan Goldie a fost desemnată câştigătoarea premiului pentru proză scurtă în urma votului public cu povestirea ''Two Steak Bakes And Two Chelsea Buns''.
Înfiinţate în 1971 sub denumirea Whitbread Literary Awards, premiile Costa recompensează cele mai valoroase opere ale anului scrise de autori din Marea Britanie şi Irlanda în cinci categorii: roman la debut, roman, biografie, poezie, carte pentru copii.
Joan Silber, laureata premiului PEN/Faulkner pentru ficţiune
Romanul ''Improvement'' semnat de Joan Silber a câştigat premiul PEN/Faulkner pentru ficţiune, distincţie acordată anual celor mai valoroase creaţii din literatura americană, juriul apreciind măiestria cu care scriitoarea a intercalat mai multe perspective narative şi a evocat vieţile "oamenilor obişnuiţi, fără pretenţii". Câştigătorul premiului este recompensat cu 15.000 de dolari.
PEN/Faulkner Award for Fiction a fost înfiinţat în 1980 de către scriitoarea Mary Lee Settle ca răspuns la ceea ce autoarea considera tendinţa de mercantilizare a premiilor din industria literară americană. Purtând numele organizaţiei internaţionale a scriitorilor International PEN şi a romancierului William Faulkner, premiul a fost conceput ca o distincţie independentă, imună la interesele industriei editoriale şi la gustul publicului.
Romanul ''Less'', de Andrew Sean Greer, recompensat cu Premiul Pulitzer pentru ficţiune
Premiul Pulitzer a fost câştigat de romanul ''Less'', de Andrew Sean Greer, la categoria ficţiune, o carte ''generoasă în muzicalitatea prozei şi exuberantă în structură şi gamă, despre îmbătrânire şi esenţa iubirii'', iar la categoria poezie, de volumul ''Half-light: Collected Poems 1965-2016'', de Frank Bidart, un volum care ''combină poeme dramatice lungi cu versuri scurte eliptice, pornind de la mitologia clasică şi reinventând forme de dorinţă care sfidează normele sociale''.

Sursa foto: www.mercurynews.com
Înfiinţate în 1917 la iniţiativa jurnalistului american de origine ungară Joseph Pulitzer, premiile Pulitzer recompensează cele mai valoroase realizări în domeniul jurnalismului, literaturii, dramaturgiei şi muzicii din Statele Unite. Premiile sunt acordate anual de Şcoala de Jurnalism din cadrul Universităţii Columbia New York, pentru 21 de categorii.
Scriitorii Kamel Daoud şi Daniel Mendelsohn, recompensaţi cu Prix Mediterranee
Romancierul algerian Kamel Daoud şi scriitorul american Daniel Mendelsohn au fost recompensaţi cu Prix Mediterranee, o distincţie literară franceză atribuită unor volume care tratează subiecte şi tematici din spaţiul mediteraneean. Daoud a fost desemnat câştigător la categoria ''roman scris în limba franceză'', cu volumul "Zabour ou les Psaumes", iar Daniel Mendelsohn, la categoria ''roman străin'', pentru volumul "Une odyssee".
"Zabor ou les Psaumes", al doilea roman al lui Kamel Daoud (recompensat cu Gouncourt pentru roman de debut în 2015), este o poveste iniţiatică, un monolog al unui om capabil să prelungească viaţa bărbaţilor şi femeilor din jurul lui doar prin forţa scrisului, aproape la fel cum făcea povestitoarea Şeherezada în "O mie şi una de nopţi".

Sursa foto: dinwadunia.ladepeche.ma
Laureat al premiului Medicis pentru roman străin în 2007 cu volumul "Les disparus", Daniel Mendelsohn alcătuieşte în "Odyssee" portretul tatălui său, un om de ştiinţă pensionar, care a venit să asiste, la vârsta de 81 de ani, la un seminar pe care fiul său, profesor de literatură la o universitate din statul New York, îl dedicase operei "Odiseea" lui Homer. Destinul lui Ulise le-a permis celor doi bărbaţi, care nu au fost niciodată apropiaţi, să înceapă să se înţeleagă mai bine unul pe celălalt. După seminar, tatăl şi fiul şi-au continuat discuţia în timpul unei croaziere pe Marea Mediterană, organizată pe urmele celebrului Ulise.
Kamila Shamsie, câştigătoarea Women's Prize for Fiction cu o rescriere a tragediei greceşti Antigona
Scriitoarea Kamila Shamsie a câştigat Women's Prize for Fiction, distincţie care celebrează cea mai bună operă de ficţiune în engleză scrisă de o femeie, cu cel de-al şaptelea roman al său, ''Home Fire'', o rescriere a tragediei greceşti Antigona de Sofocle, care vorbeşte despre radicalizare şi loialitatea faţă de familie. Este cea de-a treia nominalizare a autoarei britanico-pakistaneze la acest premiu, cunoscut anterior sub denumirea de Baileys Prize sau Orange Prize.
''Home Fire este despre identitate, loialităţi conflictuale, dragoste şi politică. Îşi susţine măiestria temelor şi a formei'', a explicat Sarah Sands, preşedinta juriului, care a precizat că volumul a fost ales deoarece ''vorbeşte despre timpurile noastre''. "Este o carte remarcabilă pe care o recomandăm cu pasiune", a conchis Sands.
Înfiinţat în 1996, Women's Prize for Fiction a fost creat de autoarea Kate Mosse, care a considerat că scriitoarele sunt adeseori trecute cu vederea în sezonul marilor premii literare mondiale. Compania Orange a sponsorizat premiul timp de 17 ani, urmată de compania Baileys. Câştigătoarea primeşte un cec în valoare de 30.000 de lire sterline şi o statuetă din bronz de mici dimensiuni, supranumită "Bessie".
Scriitoarea Olga Tokarczuk, primul autor polonez recompensat cu Man Booker International
Scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk a câştigat Premiul Man Booker International pentru romanul său tradus în limba engleză "Flights" (''Rătăcitorii'' în ediţia în română), un roman conceput din mai multe secvenţe legate între ele prin temele călătoriei şi anatomiei umane. Pe lista nominalizărilor s-au mai aflat ''Vernon Subutex 1'', de Virginie Despentes (Franţa), ''The White Book'', de Han Kang (laureată a Man Booker International în 2016, din Coreea de Sud), ''The World Goes On'', de László Krasznahorkai (laureat al Man Booker International în 2016, din Ungaria), ''Like a Fading Shadow'', de Antonio Munoz Molina (Spania), ''Frankenstein in Baghdad'', de Ahmed Saadawi (Irak).
Lisa Appignanesi, preşedinta juriului, a elogiat-o pe Tokarczuk drept "o scriitoare de o inteligenţă şi cu o imaginaţie minunate", cu un mare fler literar. "Printr-o serie de juxtapuneri uimitoare, ne transportă printr-o galaxie de plecări şi de sosiri, poveşti şi digresiuni, explorând în acelaşi timp chestiuni apropiate de necazul uman şi contemporan - acela că numai plasticul scapă mortalităţii", a mai spus conducătoarea juriului.
Olga Tokarczuk, în vârstă de 56 de ani, este prima scriitoare poloneză care câştigă acest premiu. Autoare de bestelleruri şi laureată a mai multor premii în Polonia sa natală, Tokarczuk a studiat psihologia la Varşovia şi este una dintre gazdele unui mic festival literar din apropierea domiciliului său din Silezia inferioară.
Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, atribuit scriitorului Camille Pascal
Istoricul Camille Pascal (52 de ani) a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze pentru "L'ete des quatre rois", un roman dens şi erudit, care evocă un episod emblematic din istoria Franţei, vara anului 1830, când patru suverani s-au succedat pe tronul Franţei, Charles X, Louis XIX, Henri V şi Louis-Philippe.
Foto: (c) Etienne Laurent / EPA
Consilier de stat, fost secretar general al grupului media France Televisions şi fost consilier al preşedintelui Nicolas Sarkozy la Palatul Elysee, Camille Pascal i-a devansat pe ceilalţi finalişti din cursa pentru marele premiu, Alain Mabanckou ("Les cigognes sont immortelles"), Thomas B. Reverdy ("L'hiver du mecontentement") şi Gilles Martin-Chauffier (L'ere des suspects).
Premiul pentru roman al Academiei Franceze a fost creat în 1914 şi este acordat anual celui mai bun roman ales de membrii Academiei. Câştigătorul este recompensat cu suma de 10.000 de euro.
Anna Burns, prima nord-irlandeză laureată a Man Booker Prize
Scriitoarea Anna Burns este prima nord-irlandeză care a câştigat Man Booker Prize, cu romanul "Milkman", considerat de juriu "complet unic", o explorare a violenţei omniprezente din timpul Tulburărilor din Irlanda de Nord.
"Niciunul dintre noi nu a citit vreodată ceva asemănător", a afirmat Kwame Anthony Appiah, preşedintele juriului din 2018, cu prilejul anunţării numelui laureatei. "Este un roman foarte puternic", a adăugat acesta. Deşi acţiunea cărţii este plasată într-un oraş anonim, romanul "Milkman" se inspiră indubitabil din experienţa de viaţă a scriitoarei, născută la Belfast în 1962 şi care a crescut în perioada conflictului care a însângerat provincia britanică timp de trei decenii.
Scris la persoana I, cursiv şi fără paragrafe, fapt ce poate face ca lectura să devină aridă, "Milkman" evocă violenţa militară şi socială prin intermediul trăirilor unei tinere de 18 ani, fără nume, descrisă doar cu apelativul "sora cea mică". Laureata a câştigat şi un cec în valoare de 50.000 de lire sterline, dar şi notorietatea internaţională imediată care va stimula vânzările romanului "Milkman".
Înfiinţat în 1969, The Man Booker Prize recompensează cea mai valoroasă operă de ficţiune a anului scrisă în engleză. În 2018, pentru a marca aniversarea a 50 de ediţii ale prestigiosului premiu, a fost acordată o distincţie specială, Golden Man Booker, care şi-a propus să recompenseze cea mai bună carte de ficţiune premiată cu Man Booker în ultimele cinci decenii. Premiul i-a revenit romanului ''The English Patient'' (''Pacientul englez''), semnat de autorul canadian născut în Sri Lanka Michael Ondaatje, care a câştigat Man Booker în 1992 şi a inspirat filmul cu acelaşi titlu, regizat de Anthony Minghella şi recompensat cu nouă premii Oscar în 1997.
Nicolas Mathieu, laureat al Premiului Goncourt cu romanul ''Leurs enfants apres eux''
Scriitorul francez Nicolas Mathieu a fost distins cu Premiu Goncourt, cel mai prestigios trofeu din universul literaturii francofone, pentru romanul său ''Leurs enfants apres eux'', o frescă politică şi socială, dar şi un roman educativ despre adolescenţă.
Foto: (c) YOAN VALAT / EPA
"Este un autor nou, este un autor tânăr şi, mai ales, este un autor care vorbeşte despre Franţa zilelor noastre", a declarat Bernard Pivot, preşedintele Academiei Goncourt. Romanul premiat prezintă aventurile unui grup de adolescenţi din regiunea Lorena din nord-estul Franţei pe parcursul a patru vacanţe de vară. Toţi tinerii din grup visează să părăsească această regiune, dar, în pofida visurilor lor, par condamnaţi să trăiască viaţa modestă a părinţilor lor. Dorinţele le rămân neîmplinite, chiar şi "furia de a trăi" se estompează.
Premiul Goncourt a fost înfiinţat în 1903 de către scriitorul francez Edmond Goncourt, care, în testamentul său, a creat Academia Goncourt, o societate literară formată din zece membri care selectează câştigătorul premiului.
Valerie Manteau, laureată cu premiul Renaudot pentru volumul ''Le sillon''
Premiul Renaudot a revenit în acest an scriitoarei Valerie Manteau, fostă jurnalistă la Charlie Hebdo, pentru volumul ''Le sillon'', în care o povestea de dragoste se întrepătrunde cu fresca situaţiei politice din Turcia, prin evocarea jurnalistului de origine armeană Hrant Dink, asasinat de un naţionalist turc în 2007.
Premiul Renaudot, care poartă numele lui Théophraste Renaudot (1586-1653), medic, publicist şi filantrop francez, a fost creat în 1926 la iniţiativa a zece jurnalişti şi critici literari în timp ce aşteptau anunţarea câştigătorului premiului Goncourt. Pe lista câştigătorilor s-au aflat de-a lungul timpului: Louis-Ferdinand Céline, Michel Butor, J. M. G. Le Clézio, Pascal Bruckner, Frédéric Beigbeder, Virginie Despentes.
Pierre Guyotat, recompensat cu Premiul Medicis, pentru romanul autobiografic "Idiotie"
Scriitorul Pierre Guyotat a câştigat premiul Medicis pe 2018 cu romanul autobiografic "Idiotie", publicat de editura Grasset, despre evoluţia spre vârsta adultă a unuia dintre cei mai subversivi romancieri francezi. Scris într-un ritm alert, "Idiotie" îşi începe povestea în toamna anului 1958, când tânărul Guyotat, care nu avea încă 18 ani, a părăsit oraşul Lyon pentru a se muta la Paris, convins că putea să îşi împlinească în capitala franceză destinul său de poet. Cu un limbaj în acelaşi timp îndrăzneţ şi cizelat, Pierre Guyotat îşi încântă cititorii prezentând scene dintr-un Paris popular care nu mai există în prezent.
Rachel Kushner a fost recompensată cu premiul Medicis la categoria roman străin cu volumul "Le Mars Club", tradus din engleză de Sylvie Schneiter şi publicat de editura Stock, în timp ce Stefano Massini a câştigat premiul Medicis pentru eseu cu volumul "Les Freres Lehman", apărut la editura Globe.
Premiul Medicis este un trofeu literar francez, atribuit în fiecare an în luna noiembrie. A fost înfiinţat în 1958 de Gala Barbisan şi Jean-Pierre Giraudoux şi este acordat unui scriitor debutant sau care nu a dobândit încă o notorietate "pe măsura talentului său".
Premiul Femina pe 2018, atribuit scriitorului Philippe Lancon
Scriitorul şi jurnalistul Philippe Lancon a câştigat premiul Femina cu romanul "Le Lambeau", publicat de editura Gallimard, care evocă atacul terorist comis în redacţia săptămânalului de satiră Charlie Hebdo şi prezintă recuperarea lentă a autorului după o rană gravă suferită la nivelul feţei. La 7 ianuarie 2015, Philippe Lancon a reuşit să supravieţuiască după ce mai mulţi islamişti extremişti au pătruns strigând "Allah Akbar" în redacţia din Paris a săptămânalului Charlie Hebdo, masacrând 12 persoane.
Romanciera americană Alice McDermott a fost recompensată cu premiul Femina pentru roman străin cu volumul "La neuvieme heure", apărut la editura La Table Ronde, iar Elisabeth de Fontenay a câştigat premiul Femina pentru eseu cu volumul "Gaspard la nuit", publicat de editura Stock. Pierre Guyotat, aflat în competiţie cu romanul său "Idiotie" (editura Grasset), a primit "un premiu special pentru ansamblul operei sale literare".
Premiul Femina este un trofeu literar francez creat în 1904 de 22 de colaboratoare ale revistei La Vie Heureuse, cu scopul de a reprezenta o contrapropunere la prestigiosul premiu Goncourt, acordat în acea epocă doar scriitorilor de sex masculin. Premiul Femina este atribuit anual de un juriu alcătuit în exclusivitate din femei.
Thomas B. Reverdy, distins cu Premiul Interallie pentru ''L'hiver du mécontentement''
Thomas B. Reverdy a obţinut premiul Interallie pentur ''L'hiver du mécontentement'', care evocă grevele din iarna 1978-1979 în Marea Britanie văzute prin ochii lui Candice, o tânără pasionată de teatru care se pregăteşte pentru rolul lui Richard III. Povestea unei revolte la graniţa dintre două lumi, cartea este o cronică a socială a perioadei de tranziţie către epoca Thatcher.
Foto: (c) YOAN VALAT / EPA
Creat în 1930, iniţial pentru a recompensa un roman scris de un jurnalist, premiul Interallie încheie sezonul marilor premii literare franceze.
Maryse Conde a primit "Noul premiu pentru literatură", substitut al premiului Nobel, neacordat în 2018
Scriitoarea franceză Maryse Conde, originară din Guadelupa, al cărei nume s-a aflat de mai multe ori pe lista favoriţilor la premiul Nobel, dar care nu a primit niciodată distincţia, a câştigat "Noul premiu pentru literatură", creat de "Noua Academie" din Suedia după scandalul care a provocat amânarea cu un an a premiului Nobel pentru literatură din 2018.
Născută în februarie 1937 la Pointe-a-Pitre (Guadelupa), Maryse Conde a publicat peste 30 de romane, care vorbesc mai ales despre sclavie şi Africa, dar şi piese de teatru şi eseuri.
Pe lista scurtă a autorilor nominalizaţi la "Noul premiu pentru literatură" s-au mai aflat aflat scriitorul britanic Neil Gaiman, scriitoarea canadiană de origine vietnameză Kim Thuy şi scriitorul japonez Haruki Murakami. Celebrul romancier nipon a solicitat însă ca numele lui să fie retras de pe lista nominalizaţilor, argumentând că doreşte să se concentreze asupra scrisului.
Implicată într-un scandal sexual care i-a afectat grav credibilitatea, Academia Suedeză, forul care decernează încă din 1901 Nobelul pentru Literatură, a luat în luna mai o decizie fără precedent în ultimii săi 70 de ani de istorie: neacordarea premiului anul acesta şi atribuirea sa odată cu cel din 2019AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Germania: Bundestag adoptă un proiect de lege pentru a stimula transplanturile de rinichi
Transplanturile de rinichi pentru pacienții grav bolnavi sunt pe cale să devină mai accesibile în Germania, informează DPA. Bundestagul - camera inferioară a Parlamentului german - a adoptat joi un proiect de lege propus de ministrul Sănătății din această țară, Nina Warken, care relaxează restricțiile anterior stricte privind prelevarea de organe de la d