În toamna anului 2014, un bistriţean, folosindu-se de un detector de metale, avea să descopere pe Dealul Târgului, situat între municipiul Bistriţa şi comuna Dumitra, un vas din aur, precum şi un topor şi o daltă din bronz.

Nu ştia pe atunci că ce ţine în mână avea să fie datat ca cel mai vechi obiect din metal preţios din epoca bronzului găsit pe teritoriul României şi că acesta va conduce la descoperirea unei aşezări vechi de aproximativ 3.600 de ani.

Norocul bistriţeanului s-a transformat, peste câteva luni, în ghinion, deoarece, după ce s-a prezentat cu obiectele găsite la muzeu, pentru evaluare, şi a cerut recompensă, s-a trezit în mijlocul unei anchete a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj. La sfârşitul lunii iunie 2015, au avut loc percheziţii la muzeul din Bistriţa şi la Cluj-Napoca, fiind cercetate posibile infracţiuni de trafic cu obiecte de patrimoniu.

Directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, spunea, la acea dată, că, în primul rând, era vizată achiziţionarea de către muzeu a vasului de aur găsit pe Dealul Târgului, care fusese expertizat de un specialist din Cluj.

"Suntem supuşi unei verificări, este o procedură. Poliţia a venit să verifice dacă am îndeplinit toate procedurile de achiziţie. Le-am pus la dispoziţie toate documentele. (...) Instituţia, în planul de achiziţii, avea în proiect achiziţionarea unui bun muzeal de o valoare mai mare decât cele obişnuite în istoria muzeului, un obiect de aur. Noi am avut o discuţie cu Consiliul Judeţean, a fost aprobată în planul de achiziţii. (...) Am făcut demersurile pentru a-l plăti la valoarea aurului efectiv la cursul BNR, eu cred că nu este vorba despre nicio supraestimare a valorii. Este vorba despre un vas de aur care a fost găsit pe cetatea Bistriţei, pe dealul spre Dumitra, care a fost adus muzeului şi s-au făcut demersurile, conform legii, pentru achiziţionarea lui", a afirmat Gavrilaş, în ziua în care au avut loc percheziţiile.

Obiectele reţinute în urma percheziţiilor, inclusiv vasul din aur, au ajuns la Cluj-Napoca. Potrivit şefului Secţiei de istorie şi arheologie a muzeului bistriţean, George Marinescu, timp de trei ani vasul a stat la Muzeul etnografic al Transilvaniei şi a revenit la Bistriţa abia la sfârşitul acestei veri. Se pregăteşte, însă, un eveniment de prezentare a descoperirii, până la sfârşitul anului în curs, astfel încât orice pasionat de istorie sau simplu vizitator al muzeului să se poată bucura vizual de ea.

Vasul cântăreşte puţin peste 320 de grame şi a fost realizat din electrum - un aliaj natural din aur care conţine şi argint. A fost datat din epoca mijlocie a bronzului, ca aparţinând culturii Wietenberg, şi se crede că era folosit în ritualuri închinate zeilor.

"Se poate spune că este o depunere rituală, probabil, într-un loc situat în afara aşezării. Se practică în epoca bronzului aşa-numitele depuneri rituale de bronzuri sau de obiecte din metal preţios în afara aşezărilor, pentru zei. Asta este o interpretare. Alţii interpretează că sunt bunuri preţioase ascunse de populaţiile respective. În prezent, cercetarea merge mai mult pe depuneri rituale legate de credinţele oamenilor din epoca bronzului", a explicat, pentru AGERPRES, şeful Secţiei de istorie a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.

George Marinescu, împreună cu cercetătorul clujean Florin Gogâltan, au fost solicitaţi să efectueze o verificare arheologică a zonei, în urma descoperirii vasului din aur, campania de cercetare având loc în vara anului 2016, cu fonduri de la muzeu. Locul indicat de cel care a găsit vasul şi celelalte obiecte de bronz s-a dovedit lipsit de alte secrete. Extinderea săpăturilor la aproape 700 metri distanţă de locul investigat a dus, însă, la identificarea aşezării populaţiei căreia îi aparţinea vasul. S-au găsit ceramică, râşniţe din piatră care atestă practicarea agriculturii, urmele unor locuinţe din lut şi s-a stabilit că zona fusese terasată şi supusă unor ample lucrări antropice. Pentru George Marinescu, toate acestea sunt dovezi că Dealul Târgului era locuit, în urmă cu aproximativ 3.600 de ani, de o comunitate importantă.

"Cred că era vorba despre o comunitate foarte importantă, care a locuit intens acest deal şi era un reper pentru întreaga zonă", a opinat George Marinescu.

Ceramica găsită în această aşezare a fost dovada că vasul din aur aparţinea populaţiei respective, deoarece decorurile folosite - triunghiuri haşurate, canelura, brâul crestat - erau identice. Mai mult, această ceramică a ajutat la datarea vechimii vasului din aur.

"Este cea mai veche descoperire datată care poate fi atribuită epocii mijlocii a bronzului din Transilvania şi din România, din metal preţios, pentru că mai există descoperiri de vase, dar se datează un pic mai târziu. Ce este important este că, prin ceramica pe care am găsit-o, noi am putut să demonstrăm că este într-adevăr databil în epoca mijlocie a bronzului. Sunt foarte rare în toată Europa astfel de descoperiri, având în vedere metalul din care este confecţionat", a explicat George Marinescu.

Revelarea pentru public a acestei descoperiri este un moment aşteptat atât de cercetătorii implicaţi, cât şi de ceilalţi angajaţi ai muzeului bistriţean.

"Este cea mai valoroasă piesă a muzeului bistriţean, cu care s-ar mândri orice muzeu din lume, cu siguranţă", spune George Marinescu, care îşi manifestă în acelaşi timp dorinţa de a continua cercetările arheologice de pe Dealul Târgului, convins fiind că mai sunt multe lucruri de aflat despre cei care locuiau aceste meleaguri în urmă cu patru milenii. AGERPRES / (A - autor: Tina Dumitrescu, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)