Cetatea Troesmis, una dintre cetăţile importante de la frontiera imperiului roman, îi aşteaptă în acest sfârşit de săptămână pe vizitatori cu prima ediţie a Festivalului cetăţilor romane, organizat de asociaţia Măcinii mei de piatră, Tulcea, asociaţia culturală Tomis, Constanţa, şi Primăriei comunei tulcene Turcoaia.

Ideea i-a aparţinut preşedintelui asociaţiei Măcinii mei de piatră, George Breazu, care în urmă cu un an a participat la un eveniment similar în judeţul Galaţi şi care a considerat că numeroasele situri arheologice din Dobrogea merită să fie readuse la viaţă cu sprijinul comunităţilor locale.

"Tulcea are cel mai vechi pământ, Munţii Măcinului, cel mai nou pământ, Delta Dunării, şi iniţiem acest festival pentru promovarea siturilor şi a comunităţilor locale", a declarat pentru AGERPRES preşedintele asociaţiei, George Breazu.

Festivalul cetăţilor romane a început în jurul orei 14,00 cu o prezentare a istoriei cetăţii Troesmis şi a comunei Turcoaia pe al cărei teritoriu se află situl.

"Legenda spune că în apropierea satului Turcoaia se rătăcise un turc care avea o oaie. Oamenii care mergeau în zonă şi care erau întrebaţi unde merg spuneau 'La turcul cu oaia'. Din unirea fonetică a acestor cuvinte se pare că a rezultat actuala denumire a satului Turcoaia", a afirmat Vasile Velea, autorul monografiei satului Turcoaia.

Prezentarea istoriei localităţii şi a sitului arheologic a fost urmată de momente artistice susţinute de ansambluri folclorice din judeţul Tulcea şi Brăila, momente de folk şi un recital la acordeon, precum şi de momente de reconstituire istorică.

"Aducem aici un crâmpei de antichitate. Vom avea demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, olărit, prelucrare a lemnului, fierărie, vor fi lupte de infanterie şi cavalerie. Trebuie să sensibilizăm publicul pentru cauza arheologiei", a menţionat reprezentantul Asociaţiei culturale Tomis, Constanţa, Octavian Mitroi.

Pentru unele persoane care au ajuns la cetate înainte de începerea evenimentelui, festivalul este o idee care merită promovată.

"Eu am venit din Brăila până aici cu bicicletă să revăd cetatea şi Munţii Măcinului. Mi s-a spart o roată, dar mă descurc. Cred că festivalurile de genul ăsta ar trebui să fie mai de amploare şi promovat mai mult", a afirmat Roxana Vatrici, în vârstă de 38 de ani.

În timpul festivalului, comercianţii ajunşi în cetate au vândut mici, pizza, răcoritoare şi băuturi alcoolice, într-un singur loc fiind preparate două ceaune cu borş de peşte. "Noi nu facem ciorba de peşte ca în Deltă. La noi, ciorba are mai mult zarzavat. Ruşii lipoveni nu pun roşii, pun puţini ardei. Dar şi noi, şi ei punem peşte grămadă din toate felurile", a afirmat Elena Brănişteanu, angajată a unei societăţi comerciale participantă la eveniment.

Pentru autoritatea locală, festivalul este "o provocare". "În zonă este un aflux mare de turişti şi vrem să-i atragem la cetate, la lacul Iacobdeal, cetate şi Munţii Măcinului. Vrem să promovăm turismul şi în acest context, prioritatea numărul unu este cetatea", a afirmat primarul comunei Turcoaia, Stelian Bălan.

Potrivit sursei, Primăria comunei a alocat pentru acest eveniment 4.000 de lei.

Festivalul cetăţilor romane a început oficial în jurul orei 16,00, cu ceremonialul de aprindere a focului oficiat de romanii din Legiunea X Claudia şi va continua până noaptea târziu, cu concursuri de tras cu arcul, parade, dansuri dacice şi demonstraţii militare.

Evenimentul se va încheia duminică după-amiază atunci când organizatorii vor ecologiza zona sitului în cadrul campaniei Let s do it România. "Vrem să continuăm acest festival anul viitor la cetatea Dinogeţia, Garvăn, la cetatea Noviodunum, Isaccea, şi să ajungem la Histria, judeţul Constanţa", a precizat preşedintele asociaţiei Măcinii mei de piatră, George Breazu.

Atestată documentar în anul 15 e.n., cetatea Troesmis este unul dintre cele mai importante centre romane de la Dunărea de Jos şi a fost sediul legiunilor a V-a Macedonica şi I Italica, la finele domniei lui Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.), una dintre aşezările cetăţii primind statutul de ''municipium'', penultimul rang pe care îl putea atinge un oraş roman până la cel de ''colonia''.

În perimetrul cetăţii, în urma unor acţiuni de braconaj arheologic, s-au descoperit două tabulae din bronz care, în anul 2002, au fost scoase din ţară pentru valorificare. După ce au ''călătorit'' în America, în luna mai a anului 2015, cele două obiecte de patrimoniu unice în România au fost repatriate şi se află în prezent în custodia Muzeului Naţional de Istorie al României, ca probă într-un dosar penal în care se investighează furtul lor.

Potrivit Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ''Gavrilă Simion'', Troesmis este unul din primele situri arheologice cercetate până în prezent. Înainte de războiul de independenţă, atunci când Dobrogea se afla sub Imperiul Otoman, o misiune franceză a dezvelit timp de trei ani toată fortificaţia şi a recuperat obiecte şi inscripţii care se găsesc şi acum la Muzeul Naţional de Antichităţi din Saint Germain-en-Laye, Franţa. Zidurile au fost lăsate dezvelite, piatra a fost valorificată de localnici, iar situl s-a degradat tot mai mult şi din cauza autorităţilor care, de exemplu, în anii 1980 au construit în zonă o fermă de porci. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)