Culesul viilor a început mai devreme în acest an în exploataţiile din Vrancea, după ce căldura din vară a făcut ca strugurii să se coacă de timpuri, un alt factor care i-a grăbit pe viticultori fiind apariţia mucegaiului de vie, a relatat, pentru AGERPRES, Ştefan Carabă, patronul unei societăţi viticole din judeţ.

Potrivit acestuia, producţia de struguri este bună anul acesta, însă viticultorii se plâng că, de la an la an, este din ce în ce mai greu să găsească oameni cu care să muncească viile. În satele din Vrancea, tinerii sunt majoritatea plecaţi peste hotare, cei rămaşi sunt prea bătrâni pentru muncile câmpului, iar în aceste condiţii, proprietarii de vii sunt nevoiţă să caute forţă de muncă în alte zone ale ţării, cel mai adesea în judeţele din nordul Moldovei.

"Anul acesta a fost un an de excepţie, cu producţii foarte bune şi struguri de calitate superioară. Zahăr mai puţin, având în vedere ploile din ultima vreme. Viile le muncim cu zilieri din Moldova, pentru că în zonă este dificil să găsim forţă de muncă chiar şi pentru liniile noastre de îmbuteliere, unde sunt angajaţi cu contract de muncă. Costul unui zilier este de 100, 110 lei pe zi. Oamenii vin din Iaşi, Vaslui, Bacău. Sunt persoane care migrează de la o zonă la alta în această perioadă", a declarat, pentru AGERPRES, Ştefan Carabă.

Acesta spune că în viticultură câştigurile sunt mici şi investiţiile absolut necesare, iar viticultorii şi-ar dori mai mult sprijin din partea statului, pe măsura celui pe care îl primesc în prezent cultivatorii de cereale. "Ca să reduci forţa de muncă fizică îţi trebuie utilaje. Ne-am dori ca statul să ne ajute mai mult în privinţa subvenţiilor. Să nu mai facă diferenţe între viticultori şi cultivatorii de cereale. Subvenţia la utilaje la ei (cultivatorii de cereale - n.r.) este între 75 şi 90%, la noi este de 50 %. Care este motivul acestei diferenţe, nu ştim", spune Ştefan Carabă.

Societatea pe care acesta o patronează are circa 85 de hectare de vie proprie, dar primeşte şi struguri de la alţi viticultori din zonă. Multe vii au rămas, şi în acest an, în paragină, pentru că cei rămaşi acasă sunt în vârstă şi nu mai au putere de muncă. Însă oamenii sunt reticenţi atunci când aud că au posibilitatea să-şi dea viile în arendă. "Oamenii în vârstă sunt reticenţi. Ţinând cont de perioada comunistă în care nu au avut drept de proprietate, acum ţin cu dinţii de el şi sunt reticenţi în a-l da chiar şi în arendă", menţionează Ştefan Carabă.

Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Producătorii spun că sunt afectaţi de concurenţa vinurilor din import, dar şi de politicile de achiziţie ale supermarketurilor. "Unele supermarketuri nici nu vor să audă de vinurile româneşti, preferând vinurile din afară, din cauza preţului. Marii comercianţi cumpără foarte ieftin de la producător şi pun adaosuri de peste 150%. Noi trăim mai mult din volumul de vânzări", susţine Ştefan Carabă.

Potrivit declaraţiilor viticultorilor din zona Vrancea, preţul de vânzare la strugurii albi pleacă în acest an de la un leu şi poate ajunge la 1,20 lei, în funcţie de cantitatea de zahăr din struguri. Costul strugurilor roşii, care se coc mai târziu, va pleca în acest an de la 1,20 şi ar putea ajunge până la 1,50 lei, în funcţie de cantitatea de zahăr.

Nu puţini sunt acei producători care încă îşi fac vinul în gospodărie, de obicei pentru consumul propriu. Şi nici valorificarea strugurilor nu mai este o soluţie la îndemâna producătorilor, pentru că acum comercianţii de struguri sunt obligaţi să deţină carnete de comercializare, iar producătorii de struguri trebuie să aibă carnete de viticultor pentru a-şi vinde recolta proprie. "Nemaiexistând legalitatea preluării strugurilor şi comercializării acestora în pieţe, datorită implementării regulamentelor UE, s-a diminuat comerţul stradal, comerţul ambulant", spune Victor Istrate, patronul unei societăţi de procesare şi valorificare a vinului din Vrancea.

Majoritatea producătorilor, deşi nu sunt foarte mulţumiţi de preţul strugurilor, aleg să îi ducă la mat. "Strugurii îi ducem la mat. Ne mai facem şi noi un pic de vin pentru casă, pentru consumul propriu. Nu stăm, noi, vrâncenii, fără un pahar de vin în beci", spune Zina Apostol din comuna Vârteşcoiu. Femeia se plânge că strugurii nu au preţ, că un kilogram de struguri se vinde cu 1 lei, iar un kilogram de gogoşari costă 4 - 5 lei. "Strugurii nu au preţ deloc. La un leu la kilogram nu ne scoatem nici cheltuielile. Un leu kilogramul, când gogoşarii sunt 4-5 lei? Numai culesul mă costă 1.500 de lei", se plânge tanti Zina, care spune că a cheltuit peste 3.000 de lei cu muncile agricole pentru jumătate de hectar de vie.

Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La finalul toamnei, ies în câştig cei care au suprafeţe mai mari de viţă de vie, de peste 10-15 hectare. "Preţurile sunt cam slăbuţe, însă reuşim să ne acoperim costurile de producţie şi să avem ceva profit. Problema cea mai mare e forţa de muncă. Lucrăm cu zilieri de pe unde găsim", spune Marius Boşcan, care deţine 17 hectare de viţă de vie în Vrancea.

Fostele clădiri ale IAS-urilor din Vrancea, altădată pustii, sunt acum loc de cazare pentru sutele de zilieri veniţi din alte zone din ţară. Majoritatea sunt foarte tineri şi vin aici cu familiile şi copiii. "Am venit din Vaslui la muncă, la cules de vie. În general, se plăteşte bine. Se plăteşte la zi sau la găleată. Putem face şi 100 -150 de găleţi pe zi. Am venit cu familia, cu copiii, pentru că acasă nu am cu cine să îi las", spune Marius, un tânăr de 26 de ani din Vaslui. Acesta spune că nu este prima dată când vine în Vrancea şi că în fiecare an are de muncă aici chiar şi o lună şi jumătate. "Avem de muncă în zonă cel puţin o lună şi jumătate şi sunt în Vrancea de trei săptămâni. La noi la Vaslui nu prea se găseşte de muncă şi oricum e mult mai avantajos să lucrezi aici în agricultură. La Vaslui se mai găseşte de muncă la pădure, unde se plăteşte cu 50 de lei pe zi, iar munca e foarte grea", susţine Marius.

Din primele date ale Direcţiei Agricole Vrancea, la strugurii de masă producţia medie în această toamnă este de 6.000 kg/ha, iar la strugurii de masă 6.500 kg/ha. "Producţia va mai creşte, pentru că prima dată viticultorii au început să culeagă strugurii din zonele afectate de grindină", a declarat, la finalul săptămânii trecute, Ticu Costandache, directorul Direcţiei Agricole Vrancea.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie, având un patrimoniu viticol de circa 25.000 ha, reprezentând circa 10% din suprafaţa viticolă a României. Vrancea deţine trei podgorii de tradiţie, respectiv Panciu, Coteşti şi Odobeşti. AGERPRES / (A - AS - autor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)