Ajutându-se de o bâtă de cioban şi îmbrăcat în straiele tradiţionale ale momârlanilor din Valea Jiului, baciul Ştefan Gros s-a remarcat imediat printre participanţii la Serbările de la Ţebea, care au avut loc duminică în memoria eroului naţional Avram Iancu.

A venit de departe pentru că a împlinit deja o sută de ani de viaţă şi până acum nu a apucat să ajungă la mormântul Crăişorului Munţilor, aşa cum îl numesc moţii pe Avram Iancu. Iar acum, că tocmai a lăsat-o mai uşor cu lucrul la oi, baciul Ştefan şi-a pus hainele de sărbătoare, pe care le ştie din moşi - strămoşi, şi a venit, însoţit de o rudă, la Ţebea, în inima Munţilor Apuseni.

Foto: (c) Sorin Blada / AGERPRES

În ciuda vârstei înaintate, ajutat doar de bâta de cioban prinsă cu un inel de bronz la un capăt, moş Ştefan s-a îndreptat sprinten spre locul rezervat invitaţilor de onoare ai manifestării. A stat lângă mai mulţi veterani de război, împreună cu care a împărtăşit din amintiri, iar la final a răspuns cu plăcere tuturor celor care l-au întrebat de sănătate şi despre cum îşi mai duce viaţa.

"Nu am cuvinte să vă pot spune şi să mă credeţi cât mă simt de bine. Mi se pare că simt că am întinerit. De mulţi ani mi-o tot fost gândul să vin la Ţebea şi, după ce am trecut de suta de ani, mi-a venit rândul şi am venit. A fost foarte frumos, parcă nu am cuvinte să vă spun exact ce plăcut a fost. Parcă simt cum creşte inima-n mine. Aşa mă simt de bine", s-a destăinuit moş Ştefan.

Întrebat cum vede România de astăzi, la cei o sută de ani împliniţi, baciul Ştefan Gros a zâmbit uşor.

"Aicea mai iau şi poziţia mutului. E bine, dar nu pentru toţi. Sunt prea puţini care o duc bine. Eu o duc bine, mulţam la Dumnezeu că-s sănătos! Dar mă gândesc la nepoţi, la strănepoţi", a spus oierul din Valea Jiului.

Pe de altă parte, cei prezenţi la eveniment au remarcat faptul că în acest an producătorii tradiţionali din judeţul Hunedoara au avut un loc bine definit între comercianţii de la Ţebea, menit să readucă produsele naturale româneşti în atenţie.

Reuniţi în Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din judeţul Hunedoara, cei prezenţi au oferit la standurile pregătite de Consiliul Judeţean Hunedoara siropuri şi dulceaţă delicioase produse doar din ingrediente naturale, miere de albine şi produse ale stupului, brânzeturi şi plăcinte pădureneşti cu brânză. Nu au lipsit meşteşugarii în lemn şi olarii din zona Obârşa.

Foto: (c) Sorin Blada / AGERPRES

Pe o masă erau expuse costume populare din zona comunei Buceş, situată în partea de nord a judeţului Hunedoara. Unele dintre acestea erau vechi de peste o sută de ani şi au fost aduse la Ţebea pentru a le arăta celor prezenţi motivele tradiţionale de pe straiele populare.

"Încercăm să promovăm costumul popular în alb şi negru. Colecţia noastră conţine costume pentru femei şi bărbaţi. Poalele şi cămeşile sunt din pânză albă, cu flori negre, iar cătrinţele au mătase neagră şi flori colorate. Costumul popular începe să se caute, din nou. Ce au special costumele populare din zona Buceşului? Florile de pe câmpie puse pe pânză şi dragostea celui care le-a cusut, pentru că fără asta nu se poate", spune meşterul popular Marinela Ilia.

Foto: (c) Sorin Blada / AGERPRES

Îmbracată într-o ie cusută cu roşu, specifică Ţinutului Pădurenilor, Veronica Vârşag a ţinut să le arate oamenilor că o idee bine pusă în practică poate aduce profit, folosind doar produsele tradiţionale. Aşa că şi-a achiziţionat o maşină de gheaţă şi acum oferă turiştilor băuturi răcoritoare în care ingredientul principal este siropul natural produs în casă.

"Este extraordinar aici, la Ţebea, pentru că emoţia de aici nu o simţi niciunde în ţară. Suntem aici şi oamenii ne pot distinge de alţi producători. Avem siropuri naturale, am făcut magiun de prune, zacuscă. Încerc să aduc mâncarea tradiţională curată în casele românilor", a spus Veronica Vârşag.

Foto: (c) Sorin Blada / AGERPRES

Nu în ultimul rând, la un alt stand, un producător prezintă ceea ce se poate face în mod natural cu laptele strâns de la o mică fermă de 50 de vaci din comuna Romos.

"Sunt 50 de vaci fericite, zic au, pentru că trăiesc ca odinioară, nu au o reţetă de furajare extraordinară, aşa cum se obişnuieşte în zilele noastre. Mănâncă fân, iar laptele este natural sută la sută", explică Daniel Crăciunescu, un fermier cu o experienţă de zece ani în spate.

Se descurcă din ceea ce produce pentru că desfacerea a crescut în timp, iar calitatea produselor i-a făcut singură reclamă, aşa că acum a ajuns să fie cunoscut din ce în ce mai mult, construindu-şi practic, de unul singur, reţeaua sa de distribuţie.

Ca o concluzie, reprezentanţii autorităţilor au apreciat că gastronomia poate reprezenta o şansă pentru dezvoltarea turismului în judeţul Hunedoara.

"Sunt producători din şase zone etnografice ale judeţului Hunedoara. Încercăm să promovăm judeţul cât mai bine din punct de vedere gastronomic. Să nu uităm că avem virşlii de Brad şi de Sălaş, care se doresc a fi reţete consacrate la nivel european", a fost de părere Liliana Ştaier, şef de serviciu în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Economică şi Socială Hunedoara, instituţie care promovează producătorii tradiţionali din zonă.

Foto: (c) Sorin Blada / AGERPRES FOTO

Serbările Naţionale de la Ţebea au strâns în zonă, duminică, aproape 4.000 de oameni, care au venit să se reculeagă la mormântul lui Avram Iancu, de la a cărui moarte s-au împlinit 146 de ani. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorin Blada, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Daniela Juncu)