Mormântul savantului Victor Babeş, în prezent într-o stare avansată de degradare, cu o lespede crăpată, ar urma să facă parte dintr-un complex dedicat acestei personalităţi, care să cuprindă, pe lângă monumentul funerar, şi un parc.

Aflat în curtea Institutului Naţional de Cercetare Cantacuzino şi în gestiunea sa, într-o zonă verde neamenajată, mormântul pare să fi cunoscut şi vremuri mai bune. Cu toate acestea, în ciuda imaginii dezolante pe care o oferă lespedea crăpată şi înscrisul deteriorat de pe ea, florile proaspete şi tricolorul aflate pe piatra funerară arată că Victor Babeş nu a fost uitat şi continuă să fie apreciat.

Atât conducerea Institutului Cantacuzino, cât şi cea a Institutului Victor Babeş, cele două instituţii aflându-se una în vecinătatea alteia, anunţă planuri mai vechi şi mai noi de refacere a monumentului şi reamenajare a zonei. Între timp, locul de odihnă veşnică a marelui savant se degradează.

Managerul de la "Cantacuzino", colonel dr. Daniel Şipoteanu, spune că mormântul a intrat în atenţia noii conduceri după ce instituţia a trecut în subordinea administrativă a Ministerului Apărării Naţionale.

"A fost şocant când am văzut piatra crăpată, când am văzut cum era acea zonă verde neîngrijită, şi am luat primele măsuri aranjând acel spaţiu verde din jurul mormântului. Dar nu era suficient. Trebuia reparat mormântul. După o scurtă analiză mi-am dat seama că numai reparaţia mormântului nu ar însemna mare lucru. De fapt, vrem să facem un complex, un complex dedicat profesorului Babeş care să includă, pe lângă mormânt, un parc. Un parc dedicat profesorului Babeş", susţine Şipoteanu.

Potrivit acestuia, într-o primă etapă a fost demolată o clădire veche "parţial distrusă" care se afla în imediata vecinătate a mormântului. Daniel Şipoteanu afirmă că există un proiect de reamenajare a zonei în care se află monumentul.

"Am început cu o idee, un germene. (...) Dorim să facem un spaţiu dedicat liniştii. (...) Un mormânt nu poate exista într-o zonă de zgomot, de mişcare. Şi atunci am gândit acel spaţiu ca fiind limitat de un zid în spate (...) iar pe părţile laterale ziduri verzi, de vegetaţie. (...) Prima dată am încercat să gândim un spaţiu. Am căutat toate informaţiile, cu fotografiile de rigoare, cum era acel mormânt, şi am încercat să ne imaginăm cum ar trebui să arate tot acest spaţiu", a adăugat colonel Şipoteanu.

El a arătat că institutul, neavând capacitatea de a repara cu forţe proprii mormântul şi de a reamenaja zona, fiind vorba de o lucrare de anvergură, a cerut sprijinul Centrului de proiectări al Ministerului Apărării Naţionale. "Au răspuns imediat invitaţiei noastre, au făcut câteva vizite la mormânt, au adus documentaţia tehnică iniţială. Ca orice plan, a suferit unele modificări, completări", a afirmat managerul Institutului Cantacuzino, precizând că totul "trebuie să reflecte respectul (...) pentru Babeş".

Planul autorităţilor este ca zona unde se află monumentul funerar să facă parte dintr-un spaţiu mai mare care să cuprindă şi statuia lui Victor Babeş, din curtea institutului cu acelaşi nume, acum despărţit printr-un gard Institutul Cantacuzino. Daniel Şipoteanu doreşte ca lucrările să fie finalizate până pe 19 octombrie, data morţii savantului.

"Cred că va fi un moment reprezentativ şi se va înscrie şi în manifestările dedicate Centenarului. Consider că anul Centenarului reprezintă nu doar aniversarea a 100 de ani de România Mare, înseamnă mult mai mult. Înseamnă, după părerea mea, inclusiv aniversarea înaintaşilor noştri. Să ne aducem aminte de cei care au fost nişte piscuri în ştiinţă, în cultură, în diplomaţie. Chiar dacă rolul profesorului Babeş nu a fost atât de important în Unire, rolul lui în viaţa românească, în ştiinţa românească, este de neegalat. 19 octombrie este foarte aproape de momentul 1 decembrie şi chiar ne dorim ca acel moment să însemne readucerea în atenţia opiniei publice a profesorului Babeş", a spus colonelul dr. Daniel Şipoteanu.

În privinţa costurilor, el a declarat că încă nu există un calcul final, suma totală urmând să fie anunţată în momentul în care vor fi stabilite toate detaliile proiectului.

Un plan de refacere a mormântului pare a fi existat încă dinainte de mandatul lui Daniel Şipoteanu. Dr. Alexandru Vladimirescu, manager al Institutului Cantacuzino în perioada iulie 2016 - aprilie 2017 afirmă că a încheiat un acord cu Institutul Victor Babeş prin care se stabilea refacerea monumentului funerar.

"Pot să vă spun că am încheiat acest acord cu domnul profesor Hinescu (managerul Institutului Babeş - n.r.), cred că în 2016 sau 2017, şi acel protocol viza amenajarea mormântului, aşa cum era normal şi firesc, şi spaţiul verde aferent mormântului şi, de asemenea, era prevăzută o cale de acces între cele două instituţii, respectiv de la Institutul Babeş în Institutul Cantacuzino, în aşa fel încât vizitatorii care vin la dânşii să poată să vină aici la mormânt şi, de asemenea, noi să ne putem duce mai uşor la institutul vecin, cu care chiar avem colaborări pe linie de cercetare ştiinţifică", spune Vladimirescu.

Potrivit acestuia, acordul prevedea ca Institutul Cantacuzino să amenajeze spaţiul verde din jurul monumentului, iar Institutul Babeş să refacă piatra tombală.

"Noi am venit, am constatat şi ne-am dat seama că într-adevăr trebuie făcute reparaţii serioase. (...) Ideea era că a existat acest impuls de a rezolva această problemă într-un mod civilizat şi onorabil pentru înaintaşi, dar nu ştiu ce s-a mai făcut între timp", a mai spus fostul manager.

Prof. dr. Mihail Eugen Hinescu, director general al Institutului Victor Babeş, spune că acordul menţionat de Vladimirescu a fost a fost actualizat.

"Noi vom contribui şi financiar la repararea monumentului. Mai mult de atât nu putem să facem în curtea altei instituţiei pentru că, din păcate, mormântul nu este în curtea noastră, este în curtea Institutului Cantacuzino. Ei au, la rândul lor, toată dorinţa să rezolve problema. (...) Am făcut şi noi nişte demersuri pe la Ministerul Culturii. Acolo ni s-a explicat că sub nicio formă nu se poate decât să se repare, nu se poate înlocui, că până la urmă ce e deteriorat la mormânt este mai ales placa. Am propus tot felul de soluţii, am discutat cu arhitecţi să facem o placă nouă care să o acopere pe cea veche, ulterior cea veche să fie dusă la reparat de cine are aprobări. Mi s-a explicat că Ministerul Culturii asta doreşte, că asta e legislaţia, să se restaureze fiindcă este un obiect de patrimoniu. Deci, suntem destul de încorsetaţi de nişte prevederi legale, de nişte aprobări pe care trebuie să le luăm", a explicat Hinescu.

El crede că totul s-ar rezolva în două-trei săptămâni, dar unele reguli care trebuie respectate împiedică desfăşurarea rapidă a lucrărilor.

"Partea cea mai dificilă în toată povestea asta este legată şi de bani. Costurile nu sunt deloc mici. S-a discutat cu arhitectul şi acesta ne-a spus că numai costul proiectului făcut de un arhitect agreat de Ministerul Culturii este undeva în jur de 50.000 de lei. De aceea am încercat să ne asociem, să pună fiecare instituţie nişte bani, ca să depăşim şi povestea cu costurile", a afirmat directorul Institutului Babeş.

Un alt fost director al Institutului Cantacuzino, dr. Marian Neguţ, care a condus instituţia în perioada 1990-2005, susţine meritele lui Victor Babeş în ştiinţa românească, dar spune că, în ultimii ani, de mormântul savantului nu s-a ocupat nimeni, nici Institutul Babeş, nici Institutul Cantacuzino.

"Despre Babeş efectiv nici colegii de acolo şi nici ai noştri nu s-au mai ocupat în mod deosebit. Recunosc cinstit că nu s-a făcut nimic. Dar mai era şi altceva: nu putea nimeni să vină la mormântul lui Babeş fără să intre pe poarta Institutului Cantacuzino, dat fiind că Babeş-ul făcuse gard serios între noi şi atunci acest mormânt rămăsese practic al nimănui şi nu s-a ocupat nimeni să-i dea o amploare mai mare", a afirmat dr. Neguţ precizând că în prezent, după ce instituţia a trecut în administrarea armatei, "este posibil ca lucrurile să se mai îndrepte".

El a precizat că în primii ani de după Revoluţie au existat o serie de discuţii pentru mutarea mormântului în curtea Institutului Babeş, dar conducerea de la "Cantacuzino" a ajuns la concluzia că "păcatul ar fi prea mare".

"De-a lungul anilor s-au făcut nişte încercări, nu le cunosc exact, dar informaţia folclorică este că s-a încercat ca mormântul lui Babeş să fie mutat în faţa clădirii Institutului Babeş unde era un loc, după părerea mea, mai onorabil. Alţii nu au gândit aşa şi nu au vrut să-l mute de unde era, motiv pentru care a rămas acolo şi nu s-a mai schimbat deloc. De-a lungul anilor, în jurul acestui mormânt s-a făcut un spaţiu, o grădiniţă, care era cât de cât îngrijită, şi care a reprezentat, într-un fel, mai mult un loc de respect, decât un loc de vizită şi de preţuire a marelui maestru. În final, acest mormânt a fost mai mult, aş spune eu, neglijat (...) şi a rezultat un mormânt relativ modest, pe care conducerea militară a Institutului Cantacuzino a pus un steag tricolor de recunoştinţă", a precizat Neguţ.

Acesta a arătat că Victor Babeş a fost cea mai proeminentă figură din ştiinţa românească care a studiat biologia celulară şi morfopatologia celulară, el fiind cel care a introdus în România vaccinul antirabic.

"Ceea ce a însemnat însă Babeş pentru ştiinţa românească este extraordinar de mult şi poate că dintre toţi cei care au studiat biologia celulară, morfopatologia celulară, este cea mai proeminentă figură. Cei doi titani, Cantacuzino şi Babeş, care au trăit în acelaşi timp, s-au completat într-un fel - Babeş a fost un cercetător de excepţie şi mai puţin un organizator, în timp ce Cantacuzino a fost un organizator de excepţie şi ca cercetător a avut meritele lui, mai ales că el fundamentează, în România, imunologia şi în special imunologia aplicată, adică imunologia bazată pe utilizarea vaccinurilor în combaterea bolilor transmisibile", a mai spus dr. Marian Neguţ. AGERPRES/(A - autor: Petronius Craiu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)