Doar una dintre cele trei terase de pe plaja de la Marea Neagră a oraşului Sulina a primit anul acesta autorizaţie de mediu pentru a funcţiona, din partea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), dar toate sunt deschise publicului.

Guvernatorul Rezervaţiei, Mălin Muşetescu, a declarat pentru AGERPRES că singura terasă autorizată este cea situată în imediata apropiere a construcţiilor ridicate de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea cu sprijinul financiar al Ministerului Dezvoltării şi Turismului.

"Nimeni nu neagă necesitatea acestor terase, numai că intrăm în maniera românească de a rezolva lucrurile. Există o fâşie de plajă de 150 de metri în care legea spune că nu poţi construi nimic. În afara ei, poţi face tot ce vrei. Ei bine, la Sulina, toată lumea s-a înghesuit la val. Dacă s-ar fi putut, s-ar fi făcut vreo 20 de braserii la malul mării, iar lumea ar fi făcut plajă după canalul în care se pescuieşte", a afirmat guvernatorul Muşetescu.

În fiecare an, ARBDD îi sancţionează pe proprietarii teraselor care nu au autorizaţie de mediu, potrivit sursei citate.

"Noi dăm amenzile conform legii şi ei (proprietarii teraselor neautorizate, n.red.) merg mai departe. Eu nu pot intra cu buldozerul. Sunt alte autorităţi cu aceste atribuţii. Acolo este, ca să spun aşa, un conflict nuclear pe care ARBDD nu are nicio intenţie să-l medieze. Legea spune clar ce se poate şi ce nu. Noi nu le-am dat autorizaţii de mediu, dar acolo se desfăşoară activităţi economice şi alte instituţii trebuie întrebate despre evaziunea fiscală şi munca la negru", a menţionat Mălin Muşetescu.

În opinia guvernatorului, plajele din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ar trebui să se diferenţieze de cele de pe litoralul constănţean.

"Ideea noastră este să avem şi un altfel de plajă cu destinaţie turistică decât cea standard. Adică să fie o plajă pe care să se respecte anumite reguli, să nu o antropizăm, să nu o umplem cu buticuri, mini-baruri, baldachine şi alte asemenea lucruri, să încercăm să păstrăm o zonă de litoral şi altfel decât există deja. Este un public targetat care vrea plajă sălbatică şi atunci este bine să ne dezvoltăm pe această zonă. Sulina este o zonă puternic urbanizată, este singurul oraş din Deltă şi este normal ca plaja să fie altfel", a mai spus guvernatorul Muşetescu.

Pe plaja din oraşul Sulina, aproape jumătate dintr-una din pasarelele construite în anul 2011 este ocupată de o terasă de aproape trei ani, astfel că cei care vor să se plimbe pe pasarelă trebuie fie să aibă o siluetă de invidiat, fie să facă echilibristică, pe lângă scaunele din lemn puse în capătul meselor.

În imediata apropiere, şezlongurile se închiriază cu 15 lei pe zi, muzica este dată la maximum, iar câteva caiace roşii îşi aşteaptă clienţii pe malul mării.

În capătul pasarelei, un turist stă pe jos şi mănâncă un sandviş.

"Începutul de sezon a fost foarte slab în comparaţie cu anii trecuţi. Sulina este un loc frumos, foarte liniştit. Turiştii vin aici pentru linişte şi pescuit, iar preţurile sunt mult mai mici decât pe litoral", a afirmat Paula Oană, angajată a uneia din terasele de pe plajă.

O porţie de hamsii de 150 de grame costă 15 lei, un şalău prăjit de 300 de grame cu mămăligă şi mujdei costă 30 de lei, iar o saramură de crap sau chefal, cu acelaşi gramaj, are acelaşi preţ.

Contractul privind amenajarea plajei din oraşul Sulina a fost semnat în luna octombrie a anului 2009, lucrările în valoare de 8,7 milioane de lei fiind finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Anterior demarării acestora, organizaţiile neguvernamentale au contestat proiectul iniţiat de CJ Tulcea, criticile continuând şi după semnarea contractului de finanţare. În aceste condiţii, studiul de impact al obiectivului a fost refăcut de mai multe ori, iar investiţia, care iniţial acoperea o suprafaţă de 18 hectare, s-a redus la 3,5 hectare.

Campingul amenajat nu este folosit nici în momentul de faţă, iar duşurile şi amfiteatrul pentru spectacole au fost afectate de intemperii şi neglijenţă.

Autorităţile române au răspuns Comisiei Europene care în anul 2010 a transmis un prim avertisment în legătură cu aplicarea defectuoasă a legislaţiei europene privind protecţia mediului în cazul proiectului de amenajare a zonei de pe plaja Sulina.

Cu toate acestea, diferendele dintre agenţii economici şi autorităţile române încă nu şi-au găsit o soluţie.

Cel mai estic oraş al Uniunii Europene, Sulina, a fost atestat istoric în secolul al X-lea, pe hărţile vechi ale navigatorilor italieni numele urbei figurând ca singura cale navigabilă întreţinută de turci, care au construit aici un far. În urma Tratatului de pace de la Paris din anul 1856, cu sprijinul investiţiilor realizate de Comisia Europeană a Dunării, oraşul s-a transformat dintr-o aşezare cu câteva case într-una dintre cele mai cosmopolite zone ale României. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, oraşul s-a dezvoltat continuu, cuprinzând 22 de etnii şi şapte consulate şi fiind considerat "micuţa Veneţie a Orientului". AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Nona Jalbă, editor online: Simona Aruştei)