În jur de 150 de persoane au participat la tururile ghidate de arhitectură Art Nouveau de la Târgu Mureş, organizate de Institutul Naţional al Patrimoniului, la sfârşitul acestei săptămâni, care au inclus Palatul Administrativ şi Palatul Culturii, cele mai reprezentative clădiri ale municipiului.

"Am avut în total 145 de persoane care au participat la tururile ghidate Art Nouveau de la Târgu Mureş. Cel mai mic participant a avut trei luni. Ziua Mondială Art Nouveau (ZAN) se organizează de 6 ani în Europa, iar la Târgu Mureş turul este organizat pentru al doilea an consecutiv. În România, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a organizat 14 tururi ghidate gratuite de arhitectură Art Nouveau în Constanţa, Târgu Mureş şi Timişoara, iar acestea au inclus şi Tururile 'Secession' din Târgu Mureş. Acestea a fost organizate împreună cu Muzeul Judeţean Mureş, cu sprijinul ghizilor Oniga Erika, dr. Kálmán Attila şi Lukacs Katalin, şi de Consiliul Judeţean Mureş", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Sanda Viţelar, organizator din partea Consiliului Judeţean Mureş.

În cadrul turului au fost prezentate clădiri emblematice din centrul oraşului, precum Palatul Culturii şi Palatul Administrativ, Palatul Pensiilor, clădirea Camerei de Comerţ şi Industrie, Casa Feigenbaum, Vila Radó, Colegiul Reformat, opere ale arhitecţilor Dezső Jakab, Marcell Komor, Radó Sándor, Várady Árpád, arhitecţi reprezentativi pentru curentul Secession.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

"Palatul Culturii şi Palatul Administrativ sunt cele mai importante clădiri în stil Secession din Târgu Mureş. În urmă cu 114 ani, în 4 iulie 1904, primarul de numele căruia se leagă Târgu Mureşul modern, Bernády György, prezenta membrilor Comisiei Juridice întruniţi în vechea clădire a primăriei planurile sale îndrăzneţe, care aveau să schimbe definitiv faţa vechiului târg de provincie şi să îl facă un oraş elitist în doar 10 ani. Acesta a fost începutul construirii unui Târgu Mureş modern, care se remarcă şi acum prin două clădiri monumentale, Palatul Administrativ şi Palatul Culturii", a arătat Sanda Viţelar.

Palatul Administrativ, construit între 1905-1907, se remarcă prin turnul înalt de 50 m, în care există un orologiu cu cadrane pe toate cele patru laturi, iar bătăile de clopot pot fi auzite din sfert în sfert de oră în tot oraşul.

Întrucât se dorea construirea unei clădiri monumentale ca sediu al primăriei, în februarie 1905 s-a lansat un concurs de proiecte, iar până în 30 aprilie erau deja înscrise 14. Concursul a fost câştigat de doi arhitecţi din Budapesta - colegi de lojă masonică cu primarul - cu proiectul 'Reşedinţă', Kommor Marcell şi Jakab Dezso, care au prezentat un proiect în stil neobaroc.

La încredinţarea lucrării, în 1906, membrii consiliului le-au dat celor doi arhitecţi şi proiectele clasate pe locurile doi şi trei, iar din combinarea acestora a reieşit un proiect în stilul secession, care a costat în final 700.000 de coroane.

Istoricul de artă Erika Oniga a precizat că pentru realizarea acestei opere de artă ornamentele ceramice au fost achiziţionate de la Fabrica Zsolnay din Budapesta, care a livrat material identic cu majolica aflată pe Muzeul de Artă Industrială din Budapesta, apoi s-au achiziţionat mozaicuri din sticlă, iar lucrările de stuco-marmură au fost executate cu antreprenorul care a realizat elementele artistice ale Palatului Regal din Buda.

Edificiul are trei niveluri, o curte închisă, dispune de un rezalit central înalt şi rezalite de colţ mai joase, iar în faţa clădirii se află un ieşind, special conceput pentru accesul trăsurilor. Clădirea era concepută în aşa fel încât prin faţă să intre cei care veneau cu trăsurile, iar prin intrările laterale, angajaţii şi cei care veneau pe jos la primărie.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Arhitectura holului, cu plafonul boltit în neogotic şi sprijinit pe coloane din marmură sculptate, cu vitralii în culori pastelate, e asemănătoare celei a Sălii Cavalerilor din Castelul de la  Hunedoara.
Pe parcursul anilor, în special în perioada comunistă, asupra clădirii au avut loc o serie de intervenţii nefericite, însă în urma restaurărilor ulterioare, unele elemente originale au fost recuperate. O foarte mare pierdere pentru Palatul Administrativ este vitraliul de mari dimensiuni care trona pe faţada clădirii şi care a fost spart la Revoluţia din 1989.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Din 1962 până în 1989, clădirea a adăpostit Comitetul Judeţean la PCR, iar acum clădirea este sediul administrativ al Consiliului Judeţean şi al Prefecturii Mureş.

În perioada 1911 şi 1913, tot în mandatul acestui lui Bernady, lângă Palatul Primăriei, denumit acum Palatul Administrativ, a fost construit Palatul Culturii, de asemenea o operă de artă construită în stil secession - care a costat în jur de 600.000 de coroane. Aceasta a fost dotată cu o orgă fabricată de fraţii Rieger, care funcţionează şi astăzi. Orga de la Târgu Mureş a fost construită în 1913 de fraţii Rieger din Jägesdorf, era unică în Centrul şi Estul Europei la acea vreme, are 4.488 de tuburi, 78 de registre, trei claviaturi şi pedalier complet şi peste 100 ani de funcţionare aproape neîntreruptă.

Orga se află în Sala Mare a Palatului Culturii, o sală considerată 'monumentală şi solemnă', care are trei etaje, iar pe scena acesteia au concertat artişti renumiţi precum Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu, David Ojsztrah, Bartók Béla şi mulţi alţii.

Faţada principală a clădirii este decorată cu altoreliefuri turnate în bronz, situate la baza ferestrelor, pe faţadă tronează un mozaic de mari dimensiuni care reprezintă omagiul adus de către diferitele stări sociale ale oraşului patriei-mamă - la acea vreme Ungaria, iar pe latura mai mică a clădirii sunt mozaicuri realizate de artistul de talie europeană Miksa Róth, reprezentând alegorii muzicale şi motive vegetale.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Atât pe faţada secundară, cât şi pe colţurile clădirii există o serie de balcoane, cele de pe colţurile clădirii sunt de mici dimensiuni, bogat împodobite cu sculpturi reprezentând motive florale şi forme geometrice. Balconul de pe faţada principală este fastuos, plin de culoare, având un mozaic cu teme florale şi motive populare sculptate.

Ferestrele Palatului Culturii din Târgu Mureş conţin scene din basme, balade şi legende maghiare, iar interiorul Palatului Culturii a fost pictat de Kriesch Aladár, fondatorul Şcolii din Gödöllő (Ungaria), care a folosit artizanatul şi motivele populare din regiune. Holul este decorat cu opt fresce realizate de artişti ai şcolii din Gödöllő, care ilustrează motive şi balade populare maghiare şi româneşti, basoreliefuri din bronz, iar pe lateral sunt fixate oglinzi veneţiene încadrate în marmură lustruită.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Cele două scări de marmură albă de Carrara încadrează Sala de concerte, iar în casa scărilor există vitralii reprezentând personalităţi ale istoriei şi culturii din secolul al XIX-lea.

Sala mică a Palatului Culturii are 300 de locuri şi este dedicată concertelor de cameră şi conferinţelor, iar Sala Oglinzilor prezintă două oglinzi veneţiene pe laturi şi 12 compoziţii în vitralii, cu scene inspirate din folclorul secuiesc.

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Palatul Culturii din Târgu Mureş mai adăposteşte o pinacotecă cu o colecţie valoroasă de tablouri, 68 de tablouri donate de statul ungar, în valoare de 162.242 coroane de aur şi 8 tablouri donate de statul român şi o galerie de artă românească modernă. (AGERPRES/(A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)