Fondatorul Euro-Toques România, Dumitru Burtea, acum preşedinte de onoare al asociaţiei şi membru pe viaţă al World Association of Chefs Societies (WACS), a declarat pentru AGERPRES că bucătăria românească tradiţională este extrem de gustoasă şi apreciată la nivel internaţional, însă este necesar ca aceasta să fie şi prezentată frumos în farfurie.

Dumitru Burtea, care este şi iniţiatorul Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (ANBCT), a spus că bucătarii profesionişti din România îmbrăţişează tot mai mult obiectivele Euro-Toques International (Comunitatea Europeană a Bucătarilor), care urmăreşte promovarea bucătăriei fiecărei ţări şi se asigură că nicio ţară nu se îndepărtează de meniurile tradiţionale, însă, în acelaşi timp, doreşte şi sănătatea din farfurie.

Astfel, pentru promovarea bucătăriei româneşti şi rearanjarea acesteia în farfurie, Euro-Toques România a început să organizeze tot mai multe evenimente în domeniu, astfel încât străinii au început să se mire de frecvenţa acestor prezentări şi festivaluri.

"Noi urmărim ca folosind ingredientele de care dispunem să dăm bucătăriei româneşti altă prezentare. Eu nu aş zice o bucătărie reinventată, cum spun tinerii, nu, eu spun să păstrăm tradiţia, dar să fie altfel aranjată în farfurie. Şi sunt aceste posibilităţi. (...) În ultimii ani, împreună cu membrii Euro-Toques, cu actualul preşedinte, Radu Zărnescu, am organizat foarte multe evenimente. Colegii noştri din străinătate s-au mirat cum de organizăm atâtea evenimente - salvarea peştelui durabil, lecţii de bucătărie, prezentarea preparatelor tradiţionale etc. Iată de ce: să îi învăţăm pe ceilalţi că tocana, sarmalele şi toate produsele tradiţionale trebuie expuse în vase care să scoată produsul în relief. Un preparat închis la culoare - sos, carne, ingrediente - trebuie să stea într-o în farfurie deschisă la culoare. Dacă toţi bucătarii ţin cont de ceea ce citesc şi văd, au posibilitatea şi avem cu toţii posibilitatea, ca ţară, să le oferim turiştilor o bucătărie adevărată. Pentru că bucătăria românească adevărată e foarte diversificată. E adevărat că sunt anumite preparate care solicită atenţie, un timp mai îndelungat. De exemplu, sarmalele se pregătesc din septembrie pentru Crăciun, adică pui varza la murat iar când o scoţi, zeama să fie limpede. Avem o bucătărie gustoasă, dar nu e foarte bine prezentată", a susţinut Dumitru Burtea.

Potrivit maestrului, bucătarii români au început să îşi dea seama că dacă nu au calitate şi nu prezintă în restaurante şi meniuri tradiţionale, sunt evitaţi de turişti.

"Turiştii aşteaptă preparate tradiţionale, fiindcă preparate mondiale găsesc şi la Viena, şi la Paris şi peste tot. Vor să servească preparate româneşti şi noi trebuie să ne străduim şi să facem demonstraţii în aceste evenimente, să arătăm ce înseamnă preparatul românesc, începând de la gustare, până la desert. Pentru asta mergem în noiembrie, cu mai multe echipe, la Cupa Mondială la Luxemburg. (...) Astăzi, prin participările internaţionale pe care le avem, avem posibilitatea aceasta - fie că e vorba despre sarmale, despre o tocăniţă, chiar aceşti mititei pentru care ne-am luptat la nivel european ca să obţinem dreptul de a-i fabrica în continuare. În calitatea pe care am avut-o la nivel european, mergând cu micii la sediul Parlamentului European (sunt convins că şi MADR s-a implicat şi europarlamentarii români care au această responsabilitate), am reuşit să prezentăm cu multă pasiune cum fabricăm aceşti mici şi, în acelaşi timp, cum oferim oamenilor dragi acest preparat. Am reuşit! Trebuie să ai motivaţie, dacă ai motivaţie şi îţi pregăteşti un proiect bine, indiferent în ce domeniu, ai câştig de cauză. Inventariind toate ţările, inclusiv Austria, care folosesc bicarbonat, şi gustând produsul nostru ni s-a spus, 'Ok, fabricaţi micii'. România e o ţară care beneficiază de un patrimoniu deosebit, vânat, legume şi, să nu neglijăm, Delta Dunării", a declarat Dumitru Burtea.

Fondatorul Euro-Toques România a arătat că, împreună cu membrii acestei organizaţii, precum şi cei ai ANBCT, acordă o atenţie deosebită Deltei Dunării, scopul fiind acela de protejare a peştelui durabil, cum este şi sturionul.

"Euro-Touques România menţine şi promovează patrimoniul culinar din România şi Europa şi a lansat mai multe proiecte care au ca scop păstrarea şi promovarea tradiţiilor culinare din România. Evident că un exemplu este Festivalul Peştelui Durabil, pe care îl organizăm anual la Constanţa, prin care se doreşte punerea în valoare a reţetelor cu peşte din Marea Neagră şi Delta Dunării. Proiectul cuprinde o expoziţie de artă culinară, un simpozion cu tematică, Live Cooking Show, concurs pentru bucătarii profesionişti, o competiţie culinară tip Black Box la cald, sesiuni de degustări pentru public. (...) Întorcându-mă din Franţa, am bătut la toate uşile, în anii '60, să creăm o academie. Între timp şi şcolile profesionale au dispărut, academia nu s-a făcut iar în aceste condiţii numai complexurile mari de restaurante mai pot să salveze şi să creeze un fel de rezervă de cadre, o pepinieră de bucătari şi de ospătari", a susţinut Dumitru Burtea.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din România a devenit membră a WACS în 1971 iar Dumitru Burtea a fost unul dintre iniţiatorii candidaturii României. În plus, participările sale internaţionale, nu mai puţin de 12 olimpiade, i-au adus titlul de membru pe viaţă al WACS.

"La nivel mondial, în WACS suntem membri din 1971 (în 1968 am depus candidatura). Prin Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din România, începând din 1968, am încercat să devenim membri WACS, care atunci se numea Federation International de Cuisine. WACS încorporează 110 ţări membre şi organizează din patru în patru ani olimpiade (...). În urma prezenţei la 12 olimpiade şi congrese mondiale, conducerea WACS a decis să îmi acorde titlul de membru de onoare pe viaţă. Nu există nicio contradicţie între WACS, care e la nivel mondial, şi Euro-Toques International. Acest Euro-Toques este singura organizaţie profesională internaţională care menţine şi promovează Patrimoniul Culinar European, în 24 de ţări. Are alte preocupări faţă de WACS, care e la nivel global şi organizează olimpiade şi congrese; Euro-Toques urmăreşte promovarea bucătăriei fiecărei ţări, urmăreşte ca nicio ţară să nu se îndepărteze de tradiţional", a precizat preşedintele de onoare al Euro-Toques România.

Preşedintele Euro-Toques România, Radu Constantin Zărnescu, care este şi secretar general al Asociaţiei Culturale Euro Est Alternativ, a spus că organizaţia Euro-Toques România numără 60 de membri (restaurante) şi că pentru promovarea gătitului sănătos şi tradiţional se apelează tot mai des la un concept mai inedit - Live Cooking Show - în care se prezintă meniuri de restaurant în versiune modernă.

Radu Constantin Zărnescu a arătat că, pe lângă bucătăria tradiţională, restaurantele pot inova şi că, spre exemplu, nimic nu le împiedică să transforme un smoothie în sos sau să prezinte un antricot de vită, brazilian, gătit în variantă regulamentară (în sânge), toate acestea având "un impact foarte mare, întrucât în prima fază clientul degustă cu ochii".

Preşedintele ANBCT, Şefan Bercea, afirma cu ocazia Expoziţiei Internaţionale GastroPan, care a avut în luna aprilie, la Târgu Mureş, că în România bucătarii încă simt o teamă în a folosi condimentele, deşi utilizarea acestora este o adevărată artă.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ/AGERPRES

"Nu pot să spun că toţi ştiu sau vor să folosească condimentele. Bucătarii mai în vârstă s-au obişnuit doar cu cimbru, piper şi sare, ce aveau pe vremuri, acum sunt mult condimente care nu erau la noi, dar sunt însă mulţi reticenţi să le folosească, pe motiv că ei folosesc doar sare şi piper. E o artă să foloseşti condimentele, pentru că acestea îţi personalizează preparatul, fiindcă dacă foloseşti mai multe sortimente de carne trebuie să ştii cu ce condimente să le foloseşti. Un bucătar care foloseşte condimentele specifice pentru carnea şi legumele pe care le găteşte poate să experimenteze gusturi noi. Trebuie să ai curaj, să inovezi, dar trebuie să le foloseşte astfel încât să se potrivească. Nu poţi face inovaţii de capul tău, e o ştiinţă să potriveşti condimentele cum trebuie", a spus preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din România.

În asentimentul acestuia a fost şi Gianny Bănuţă, membru al Comitetului Naţional pentru Conservarea Patrimoniului Culinar şi membru al World Association of Chefs Societies, care a precizat că mulţi, uneori chiar şi dintre bucătari, confundă noţiunea de condiment cu cea de condimentat.

"Prin condimente toată lumea înţelege condimentat, nu e aşa, condimentele sunt aromele, condimentat înseamnă a avea doar piper. Nu ar trebuie să îi fie frică nimănui să folosească condimente, mai ales cele din orient, au arome deosebite şi multe din ele sunt şi afrodisiace. Aceasta nu afectează tradiţionalul. Nu cred, pentru că dacă o luăm aşa, cimbrul nu e de la noi, coriandrul nu creşte la noi, piperul nu creşte la noi, deci, să fim serioşi", a susţinut Gianny Bănuţă.

Pentru a demonstra importanţa condimentelor şi rapiditatea cu care se poate pregăti o gustare fină, Gianny Bănuţă a pregătit un file de şalău cu un tartar de mango cu chilli şi coriandru, un piure de morcov cu ghimbir, un sos de zmeură cu cuişoare şi o salată frisee.

"Avem acest file de şalău care se marinează cu ulei de măsline, ideal să fie bio, se pune coajă de lămâie, cimbrişor, sare, piper proaspăt râşnit şi coajă de portocală. Se frige pe ambele părţi în tigaie, în unt, un minut pe fiecare parte, după care se stropeşte cu unt clarifiat", a prezentat Gianny Bănuţă una dintre cele mai simple reţete cu peşte. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)