Specialiştii de la Semtest BVN din Sângeorgiu de Mureş au reuşit să obţină recent un viţel unic în România din rasa Wagyu, prin metoda transferului de embrioni, după exact 40 de ani de la cea mai mare reuşită a României în acest domeniu, realizată în acelaşi laborator.

Mărturia primei reuşite din România, din 1978, în domeniul transferului de embrioni la bovine, este grupul statuar denumit "Vaca şi viţelul", inaugurat cu mare fast, în data de 23 iulie 1982, de către Nicolae Ceauşescu, întrucât realizarea specialiştilor conduşi de dr. Emil Silvaş a fost considerată a fi una dintre cele mai mari victorii ale cercetării româneşti.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES

Grupul statuar aflat în faţa BVN Semtest din Sângeorgiu de Mureş a fost ridicat în cinstea faptului că, în anul 1978, aici a fost obţinut primul viţel prin transfer de embrioni din România, care a primit numele de Simbol, de la vaca recordmenă Coni. Întâmplător sau nu, grupul statuar a fost realizat întocmai după vaca şi viţelul obţinuţi prin prin transfer de embrioni, la dimensiune 1 la 1, fiind realizat în bronz de către Constantin Dombi, în 1981.

"În 1978 a fost premieră naţională în România, a fost obţinut primul viţel prin transfer de embrioni din România, de către echipa dr. Emil Silvaş, la doar trei ani de la deschiderea laboratorului (în 1975). E un lucru îmbucurător că s-a întâmplat în Sângerogiul de Mureş - judeţul Mureş este reprezentativ în privinţa creşterii de animale, mai ales că are şi staţiunile de cercetare şi organizaţiile de reproducţie - e bine, ca şi istorie, să ştim că laboratoarele din România erau la nivelul celor din Europa în ceea ce priveşte transferul de embrioni (...) Acum această metodă devine tot mai populară în România prin noul nostru produs, un viţel din rasa Wagyu care are cea mai bună calitate a cărnii. Credem în acest proiect, am investit în ideea de embriotransfer şi avem primul laborator din ţară pentru producere şi export de embrioni. Cel mai important lucru este că avem o echipă autorizată, coordonată de dr. Lucian Hârceagă, care atunci când viţelul Simbol a venit pe lume, el era asistent în echipa domnului Silvaş. Noi vrem să ducem mai departe această realizare, fiindcă aceasta este şansa noastră ca fermieri. Noi ne pregătim pentru ca atunci când fermierii vor fi convinşi că vor să facă transfer de embrioni să aibă cu cine face", a declarat ing. directorul BVN Semtest Mureş, Valer Sician.

Acesta speră ca ultima realizare în domeniul transferului de embrioni să reprezinte un start pentru această activitate şi să nu se oprească doar la nivelul cercetării, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu 40 de ani.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES 

"Sperăm să fie un început. Cei 40 de ani au fost în zona cercetării, iar ceea ce înseamnă 2018, cu acest viţel Wagyu, care a fost ideea unui fermier în care noi am crezut, sper să fie începutul. Ştiam că e o rasă nouă, că riscurile sunt mari, fiind o tehnologie de vârf, dar am spus că dacă există cineva care crede în acest proiect, un fermier la fel de 'nebun' ca şi noi, am decis să îl facem împreună. Aşa s-a născut acest viţel Wagyu. În Germania există 250-300 de capete din această rasă, în România este primul, a fost botezat Nero. Cred că vom ieşi la un moment dat din zona exotică şi vom intra în zona economică. Această rasă de carne se vinde cu preţuri de 3-4 ori mai mari decât alte rase, putem vorbi de acest viţel, dacă ajunge adult, putem vorbi de 10.000 de euro pe uşor pentru achiziţionarea acestuia. Putem vorbi de obţinerea a 30-40 de produşi de la o vacă prin această metodă", a subliniat Valer Sician.

Inginerul consideră că această metodă de transfer de embrioni poate să multiplice gametul femel, adică de la o vacă recordistă să se poată obţine numeroşi produşi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul vacii Coni, în 1978.

"Coni era o vacă recordistă, provenea din cadrul Staţiunii de Cercetare de la Sângeorgiu de Mureş, a avut o producţie de peste 7.000 de litri de lapte şi, fiind o vacă cu o valoare atât de mare, s-a dorit să se obţină mai mulţi produşi de la ea. Toată lumea şi-a dat seama că embriotransferul va reprezenta şansa uriaşă ca o vacă să poată fi multiplicată. La masculi putem reproduce mii de produşi, vaca este limitată, putem obţine 4-5 lactaţii, asta înseamnă 4-5 viţei. Ca record, există în Germania un fermier care a obţinut de la o vacă 24 de viţei. Acesta este un record absolut. Coni era o Bălţată Românească pură, embrionul provenea de la ea. După Simbol nu s-a mers mai departe pe metoda de transfer de embrioni pentru că în acea perioadă era considerată 'interesantă'. Nu a avut un parcurs atât de lung încât să putem spune că mai avem acum continuatori. Ar fi fost frumos să putem spune că într-adevăr mai avem fii sau fiice din acel viţel. Dar transferul de embrioni poate să reprezinte o şansă pentru fermieri deoarece pot să multiplice acele vaci de top pe care le au, fiindcă reprezintă o eficienţă economică şi o rentabilitate maximă pentru orice fermier. La nivel naţional, aceste eforturi conjugate ar putea duce zootehnia românească acolo unde îi e locul, în topul zootehniei europene", a mai spus Sician.

Performanţele vacii Coni au continuat şi după acea realizare, însă pentru a se putea dezvolta acest domeniu la nivel naţional era nevoie de efective mari, aşa cum este şi acum.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES

"Aşa cum cu o floare nu se face primăvară, nici cu o vacă nu poţi să ridici nivelul zootehniei. Coni, la nivel individual, era o vacă recordistă cu produşi foarte buni, dar pentru a duce acolo unde dorim noi sau unde ar fi trebuit să ajungem după 40 de ani, avem nevoie de un efort concentrat pe partea de embriotransfer. Există ferme la ora actuală în Europa care aproape integral îşi obţin produşii prin embriotransfer. Acolo putem vorbi despre efecte pozitive la nivel de fermă, dar şi la nivel naţional. Fermierii de la noi trebuie doar să simtă acest sâmbure, este o tehnică nouă, trebuie să aibă încredere că există deja o echipă care face acest lucru, cu siguranţă vor apărea şi alte echipe. Sunt convins că fermierii de vârf din România vor aplica în cele din urmă această biotehnică", a arătat Valer Sician.

Primul viţel din rasa Wagyu din România a fost obţinut la Sângerogiu de Mureş de către un specialist care lucrează de 40 de ani în cercetare, dr. Lucian Hârceagă, cel care a asistat la propriu la naşterea lui Simbol, în 1978, pe vremea când era student şi făcea practica în această staţiune de cercetare.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES

"Transferul de embrioni din România se dezvoltă pe animale de experienţă începând din 1955, ulterior s-a dezvoltat la bovine, unde a avut un impact mult mai mare (...) Astfel, în 1978, la Sângeorgiu de Mureş, s-a obţinut de către colectivul condus de către profesorul Emil Silvaş primul viţel din România prin biotehnica transferului de embrioni. Au urmat un al doilea viţel, tot în premieră naţională, în 1987, acesta fiind un viţel obţinut dintr-un embrion congelat în azot lichid la minus 196 de grade timp de 153 de zile, după care s-a decongelat şi a fost transferat pe cale chirurgicală. În 1988, am obţinut un viţel, numit Ghiocel, tot prin tehnica transferului de embrioni, dar de această dată pe cale nechirurgicală, acest transfer lansând dezvoltarea şi implementarea transferului de embrioni în fermele de producţie (...) În ce priveşte viţelul din rasa Wagyu, precizez că sunt primii embrioni care s-au adus în România şi au fost transferaţi în două ferme. Deja avem viţelul Nero, născut în ianuarie, şi mai avem trei gestaţii într-o fermă. Numărul de transferuri va creşte, întrucât efectivul de vaci Wagyu este limitat chiar şi în Germania. E un monopol al Japoniei şi foarte greu se ajunge la această genetică. Este o rasă de carne foarte scumpă, fără colesterol, cu Omega 3 şi Omega 6 şi are calităţi deosebite", a precizat dr. Hârceagă.

Despre momentul 1978 şi viţelul Simbol, dr. Lucian Hârceagă a spus că a fost o premieră în domeniul biotehnicii, iar contactul cu echipa de specialişti din Sângerogiu de Mureş din acel moment i-a marcat cariera, la fel cum l-au influenţat şi colaborarea cu creatorii oii Dolly, Ian Wilmut şi Keith Campbell.

"În 1978 eram student la Iaşi şi făceam stagiile practice aici, efectiv activitatea mi-am desfăşurat-o începând din 1982 în cadrul staţiunii. La acest experiment nu am participat efectiv, dar am luat parte la eveniment. De fapt, dezvoltarea mea ca medic veterinar în cadrul Staţiunii de Cercetare pentru Creşterea Bovinelor a început după 1982 şi am lucrat până în anul 2000 pe transferul de embrioni şi în domeniul reproducţiei la bovine. Astfel am avut şansa să lucrez şi cu cei care au obţinut, în premieră mondială, oaia Dolly, cei de la Roslin Institute din Edinburgh - Ian Wilmut, Keith Campbell - aceştia au fost şi la noi în laborator timp de 6 săptămâni, iar împreună cu ei am pus la punct un laborator şi biotehnici de reproducţie (...) Inaugurarea statuii s-a făcut în 1983, după primul viţel Simbol, apoi s-au obţinut alte două viţele, Muza şi Meduza, tot prin transfer de embrioni nechirurgical şi a fost o pornire a colectivului din Târgu Mureş, prin care s-a ajuns să se poată obţine prin recoltări de embrioni repetate un număr de 15-20 de produşi de la o singură mamă donatoare de valoare ridicată, de la o recordistă a rasei. Între timp, transferul de embrioni a devenit o tehnică de reproducţie foarte eficientă şi la îndemâna crescătorilor, tocmai pentru a avea cât mai mulţi produşi de la vacile lor valoroase", a precizat dr. Hârceagă.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES

Despre cel care a obţinut primul viţel prin transfer de embrioni din România, profesor doctor Emil Silvaş, dr. Hârceagă susţine că "era un cercetător adevărat, foarte riguros inclusiv cu el însuşi".

"Rezultatele pe care le-a obţinut se datorează muncii sale de zi cu zi, perseverenţei şi colaboratorilor pe care a ştiut să şi-i aleagă. Am fost o pleiadă de cercetători în echipa dânsului, dar cu deschiderea şi tenacitatea sa, a fost o personalitate efectivă a cercetării din România. Obţinerea acestui viţel Simbol a fost un moment de bucurie, cu o mediatizare serioasă, dar şi partea de imortalizare a acestui succes, prin inaugurarea statuii 'Vaca şi viţelul', a fost un moment glorios, unde au participat personalităţi din ţară şi străinătate, fiind prezent inclusiv preşedintele României din acea vreme, Nicolae Ceauşescu. Personal nu am dat mâna, a fost felicitat realizatorul principal al acestui succes, noi eram în grupul de oameni fericiţi care a participat la acest proiect", a spus cercetătorul.

Despre dr. Emil Silvaş, fost membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dr. Lucian Hârceagă îşi aminteşte că acesta a fost unul dintre puţinii care l-a înfruntat în plen pe Ceauşescu, atunci când anumiţi "specialişti" promovau hrănirea bovinelor cu vrejurile tăiate primăvara de la viţa-de-vie.

Acesta şi-a amintit şi un moment extrem de amuzant din noaptea când s-a născut primul viţel realizat prin tansfer de embrioni.
 

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES

"Îmi amintesc că noi trebuia să supraveghem zi şi noapte vaca, tocmai pentru a surprinde momentul parturiţiei (naşterii). În noaptea când s-a născut viţelul, întâmplarea a făcut ca eu să fiu de serviciu şi, din păcate, am adormit exact în momentul în care trebuia să fiu cel mai vigilent. Nu a durat mult, fiindcă mai era un îngrijitor cu mine şi totul a decurs normal. A fost o mare bucurie ulterior", a spus doctorul.

Datorită realizărilor în acest domeniu, prima întâlnire a societăţii europene de Simmental a avut loc la Târgu Mureş, în 1987, chiar după acest eveniment, iar cele două evenimente au avut un puternic impact internaţional, staţiunea din Sângeorgiu de Mureş, fiind astfel recunoscută la nivel internaţional. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Oana Popescu, editor online: Gabriela Badea)