Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 12 - 16 martie:

*** Formarea Guvernului USL în anul 2012 a fost în această săptămână un subiect aprig dezbătut de oamenii politici şi mass-media, în contextul în care marţi seara, într-o emisiune televizată, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că fostul lider al social-democraţilor Victor Ponta ar fi stabilit lista membrilor Cabinetului său împreună cu directorul de la acea vreme al Serviciului Român de Informaţii George Maior.

Dragnea a povestit, în emisiune, că, imediat după căderea Guvernului Ungureanu, ar fi convenit cu Victor Ponta şi cu liderul de atunci al PNL, Crin Antonescu, să discute componenţa viitorului executiv, însă a doua zi Ponta ar fi prezentat lista miniştrilor întocmită cu "George Maior şi cu alţii". De asemenea, Dragnea a povestit cum, la acea vreme, Maior i-ar fi spus că nu poate fi ministru de Interne şi că "e mai bine" să se ocupe de partid în calitatea sa de secretar general al PSD.

"La un moment dat, (Ponta - n.r.) mi-a zis: 'uite, îl sun pe George şi ţi-l dau la telefon'. Şi mi l-a dat la telefon pe George Maior, care mi-a zis că Guvernul nu este o chestiune simplă, trebuie să aibă totuşi o anumită anvergură, trebuie să fie oameni verificaţi, trebuie să nu ştiu ce... (...) Mi-a zis că nu pot să fiu ministru de Interne, că e mai bine să mă ocup de partid, că vin alegerile locale şi parlamentare. Nu mai ţin minte exact cum i-am zis, dar ştiu că eram destul de nervos. Ştiu că i-am zis, cred, 'de când e SRI consultantul PSD?' să ne spună nouă cum să facem. Sigur că a fost foarte urât", a povestit Dragnea.

În aceeaşi emisiune, el a mai spus că fostul preşedinte UNPR Gabriel Oprea a purtat discuţii cu fostul director adjunct al Serviciului Român de Informaţii Florian Coldea despre modul de ocupare a funcţiilor de conducere în PSD. Dragnea a susţinut că i s-a transmis de la "statul de drept", prin intermediul lui Oprea, că "Zgonea trebuie să fie numărul 1 la partid" şi el numărul 2.

* În replică, fostul premier Victor Ponta a dat detalii despre formarea primului guvern USL într-o postare pe Facebook. El a povestit că la Cornu, unde s-a discutat despre structura viitorului executiv, au fost în acea zi Crin Antonescu, Eduard Hellvig, Daniel Constantin şi Liviu Dragnea. De asemenea, la discuţii ar fi asistat Ilie Sârbu şi Sebastian Ghiţă.

"Am discutat multe ore despre structura Guvernului - despre repartizarea portofoliilor între PSD, PNL şi PC/ am stabilit doar numele a trei - patru miniştri (cei prezenţi plus Florin Georgescu la Finanţe care a fost singura mea cerere expresă şi nenegociabilă). (...) Crin mi-a spus că, după ce stabilim ce ministere primeşte PNL, urmează să vorbească la partid şi să îmi facă propuneri. Nu a fost prezent nici George Maior, nici altcineva în afară de cei menţionaţi. Liviu Dragnea a stat toată ziua şi a plecat ultimul de la mine! Era foarte supărat că nu am fost de acord să fie ministru de Interne şi că i-am cerut să rămână la partid să îl organizeze pentru alegerile locale şi generale din acel an. (...) Dragnea l-a sunat pe George Maior (cred că şi pe Florin Coldea) să îl roage să mă convingă pe mine că el e cel mai bun la Ministerul de Interne - şi a promis că, dacă îl sprijină, el va face acolo tot ce vrea SRI! Maior i-a explicat că nu se bagă peste alegerile mele, că Parlamentul şi Băsescu vor aproba ce propun eu şi să aibă răbdare! L-am propus pe Ioan Rus pentru această funcţie", a scris Victor Ponta.

* Fostul preşedinte PNL Crin Antonescu a afirmat miercuri că nu are de unde să ştie dacă fostul premier Victor Ponta ar fi stabilit lista membrilor Guvernului împreună cu şeful SRI de la acea vreme George Maior, dar a mărturisit că, la momentul respectiv, a fost surprins de faptul că pentru funcţia de ministru de Interne a fost numit Ioan Rus şi nu Liviu Dragnea.

"Despre ceilalţi miniştri PSD nu ştiu. Momentul pe care l-au relatat amândoi, atât domnul Dragnea, cât şi domnul Ponta, - cu nişte detalii pe care le confirm - a fost într-adevăr o discuţie în patru, acolo unde zic ei că a fost. Discuţia nu a fost decât în jurul unui singur lucru: cine este ministrul de Interne al PSD. Ministerul de Interne, pe discuţia noastră anterioară, revenea PSD. Cumva în mod tacit agreasem - sau se ştia - că Liviu Dragnea dorea şi că era normal, din punctul nostru de vedere, să fie ministru de Interne. Era omul numărul 2 în PSD. Şi am fost la rândul meu surprins - neplăcut, trebuie să spun - atunci când Victor Ponta a venit cu propunerea Ioan Rus. Discuţia de câteva ore bune, vreo şase - şapte, a fost doar în legătură cu această temă. Şi a fost o discuţie dincolo de formalităţile politice, cumva ca între prieteni, ca între oameni care construiseră ceva împreună. Domnul Dragnea era, fireşte, extrem de necăjit de chestiunea asta", a precizat Crin Antonescu.

El a menţionat că i-a "ţinut, cumva, partea" lui Dragnea, arătându-i lui Ponta că acesta este "numărul 2" în PSD şi apreciind că numirea lui Rus nu ar fi "o idee bună". "În cele din urmă, Victor Ponta, care nu mi-a invocat niciun motiv - nicidecum vreo discuţie, că nu putea să îmi invoce mie discuţii cu George Maior - până la urmă mi-a spus, la capătul a ore de vorbe şi discuţii: 'ştii ceva, nu te supăra, tu îţi pui miniştrii la partidul tău, pe ministerele tale; lasă-mă să îmi pun şi eu miniştrii pe ministerele mele; nu poţi să hotărăşti tu de la PNL cine e ministru de Interne al PSD'. Ceea ce era corect", a afirmat Antonescu.

* Şi Daniel Constantin, fost partener de alianţă cu PSD la acea vreme, a confirmat acest episod politic.

"Eu nu am văzut nicio listă de miniştri înainte de discuţia pe care am avut-o la Cornu. (...) A fost o discuţie foarte lungă, dar în linii mari ea a fost rezolvată în jumătate de oră vizavi de ce portofolii revin PNL, PC şi PSD. Discuţia foarte lungă a fost legată de instalarea sau nu a domnului Liviu Dragnea în funcţia de ministru de Interne. Aceasta a fost discuţia cea mai lungă în acea perioadă. Sigur că nici eu, nici Crin Antonescu nu am intervenit atunci foarte mult, era o problemă internă, e adevărat că unii încercau să tragă de partea lor pe ceilalţi care erau participanţi la discuţii. Dl Ponta nu a fost de acord cu numirea dlui Liviu Dragnea în funcţia de ministru de Interne. Au fost argumente pe care le-au discutat şi separat de noi, şi împreună", a detaliat Daniel Constantin, precizând că în discuţiile de atunci nu a existat sub nicio formă vreo referire la implicarea SRI sau a lui George Maior în desemnarea miniştrilor.

* Tot miercuri, fostul preşedinte al UNPR Gabriel Oprea a scris pe Facebook că nu a discutat cu fostul director adjunct al SRI Florian Coldea despre ocuparea funcţiilor de conducere în PSD, adăugând că l-a susţinut pe Dragnea la Congresul formaţiunii politice din 2015.

"Adevărul este că, înaintea Congresului PSD din 2015, Liviu Dragnea m-a sunat şi m-a invitat la sediul PSD, spunându-mi că doreşte să mă roage ceva. I-am răspuns că îl aştept la sediul UNPR din aceeaşi curte. (...) Dragnea ştie foarte bine că nu am vorbit la telefon nici cu Florian Coldea, nici cu altcineva. În schimb, la finalul discuţiei cu Dragnea, l-am sunat pe Vali Zgonea, în contextul în care între cei doi era o competiţie pentru nr. 1 şi nr. 2 în partid. L-am sunat pentru că am considerat că e fair-play să discut deschis cu el despre acest subiect. Din păcate, la telefon mi-a răspuns aghiotantul lui Zgonea, care mi-a comunicat că preşedintele Camerei Deputaţilor, aflat la acel moment la vila RAAPPS din Neptun, este ocupat. Atunci am bătut palma cu Dragnea, i-am promis sprijinul meu", a scris Oprea pe pagina sa de socializare.

* În contextul acestor dezbateri, Liviu Dragnea a dat asigurări miercuri că urmează şi alte episoade din seria de dezvăluiri pe care le-a făcut cu o seară înainte. "Aseară a fost doar primul episod, aveţi răbdare", a spus, la Palatul Parlamentului, Liviu Dragnea.

În ceea ce priveşte acuzaţiile aduse de Victor Ponta, el a afirmat: "Îi las să se afunde şi mai mult".

* Pe acest fundal al replicilor, senatorul social-democrat Claudiu Manda, şeful Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, a declarat miercuri că fostul şef al Serviciului George Maior a spus la comisie că nu s-a implicat niciodată în constituirea vreunui guvern. "L-am întrebat pe domnul Maior dacă s-a implicat vreodată în constituirea vreunui guvern şi a spus că nu, respinge această declaraţie. Sigur că de aici încolo rămâne să vedem dacă ne-a minţit domnul Maior sau cum or sta lucrurile'', a precizat Manda.

* Mai mult, miercuri seara, într-o intervenţie telefonică la România TV, fostul deputat Sebastian Ghiţă a susţinut că nu este o problemă în a schimba informaţii cu SRI atunci când se întocmeşte lista unui guvern, respectiv a afla informaţii utile despre miniştrii care ar urma să intre în componenţa executivului.

"Câteodată, în România, politicienii se ascund ca ilegaliştii şi nu îi caută nimeni. Spre deosebire de dl Dragnea şi dl Ponta, eu nu văd nimic rău în a întreba atunci când pui un guvern: "avem o idee cu un ministru, lucrează cu vreun serviciu străin? nu face ceva cu ruşii? are parteneri de afaceri dubioşi?" Deci, eu, în locul domnilor Dragnea şi Ponta, le-aş spune direct: 'da (...), eu eram prim-ministru desemnat, eu eram şeful Parlamentului sau preşedinte executiv şi da, vorbim cu SRI de dimineaţa până seara'. (...) Aş ieşi foarte repede din chestiunea asta, recunoscând: 'e firesc, e normal, nu văd o problemă în a schimba informaţii cu SRI'", a declarat Ghiţă.

*** Fostul prim-adjunct al directorului SRI Florian Coldea a fost audiat marţi, aproximativ opt ore, la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii. Audierea sa fusese iniţial programată pentru data de 6 martie, însă s-a decis amânarea ei cu o săptămână. Anterior lui Coldea, la Comisia SRI a fost audiat fostul director al SRI George Maior, ambasadorul României în SUA.

După audierile din comisie, Coldea a declarat că nu înţelege sintagma prin care unele voci redefinesc statul român, adăugând că el se poate referi doar la "statul vertical", pe care l-a servit, şi a atras atenţia că sunt demersuri care merg "dincolo de lupta politică" şi care "riscă să se tranforme într-o vânătoare de vrăjitoare ce afectează instituţiile fundamentale".

"S-a discutat şi despre sintagmele cu care astăzi este redefinit statul de către unele voci. Am precizat şi faptul că eu nu înţeleg această sintagmă, dar mă pot referi doar la statul vertical pe care l-am servit puternic şi protectiv în slujba României şi pe care îl cunosc şi în care s-au făcut eforturi deosebite pentru consolidarea domniei legii. La acest efort nu a participat doar instituţia noastră, ci şi alte instituţii şi persoane, dintre care constat că unele, din varii motive, unele uşor de observat, îl redefinesc astăzi. În încheiere, cel puţin pentru această fază la nivelul comisiei, doresc să precizez şi într-un anumit fel să atrag atenţia că, deşi înţeleg atracţia pentru mister, poveşti cu spioni, contraspioni şi conspiraţii, precum şi frustrarea unora şi nevoia de a inventa alte vinovăţii, aceste demersuri, care observăm că merg dincolo de lupta politică, riscă să se transforme într-o adevărată vânătoare de vrăjitoare care afectează instituţiile fundamentale ale statului român şi prin asta capacităţile democratice de apărare ale României, aşa cum au fost ele definite de lege, de normele euroatlantice, pe care, culmea, unii pretind că le apără", a afirmat fostul prim-adjunct al directorului SRI.

Şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, Claudiu Manda, a spus, după audierea lui Coldea, că au fost discutate doar o parte dintre subiecte, urmând ca acesta să mai fie invitat la comisie "foarte repede".

"Am detaliat destul de mult aspectele pe care le-am abordat cu domnul Coldea. (...) Dincolo de prezentarea domniei sale, am discutat, din păcate, doar o parte din aspectele pe care avem să le lămurim în cadrul comisiei. Şi-a exprimat toată disponibilitatea să vină la o întâlnire următoare, fără niciun fel de rezervă şi urmează să stabilim când va fi întâlnirea cu domnul Coldea", a spus Manda.

Şeful comisiei a menţionat că a discutat cu Florian Coldea despre funcţionarea SRI, deciziile CSAT, protocoalele de colaborare dintre SRI şi ÎCCJ. Conform preşedintelui comisiei, Florian Coldea a spus că nici nu confirmă, nici nu infirmă dacă a fost la Gabriel Oprea acasă în seara alegerilor prezidenţiale din 2009.

"Acest aspect a fost atins tangenţial în contextul în care nu mai ştiu de unde a derivat discuţia. Surprinzător, a spus că nu confirmă, nu infirmă dacă a fost la dl Oprea acasă. (...) A fost o abordare tangenţială a subiectului. A avut un astfel de răspuns şi nu am continuat discuţiile în acest sens foarte mult", a precizat Manda.

*** Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că PSD va promova un act normativ în baza căruia vor fi sancţionate persoanele care denigrează imaginea României în exterior. El a declarat, luni seară, într-o emisiune televizată, că actul normativ "nu va opri libera exprimare", însă va reglementa situaţiile de defăimare a ţării.

"Am vorbit cu mai mulţi colegi şi am convenit să lucrăm la o lege care să reglementeze sau să dea posibilitatea statului român, ţării în ansamblu, să poată sancţiona acest lucru, pentru că aceşti oameni, gen Monica Macovei şi alţi europarlamentari, care mint despre propria ţară, care defăimează propria ţară, aduc foarte multe deservicii. Noi din cauza asta pierdem suveranitate, pierdem demnitate, pierdem respect şi nu câştigăm nimic în schimb", a afirmat Dragnea.

La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat că libertatea de exprimare este un lucru esenţial, dar, în acelaşi timp, responsabilitate nu există, iar defăimarea ajunge un fel de activitate preferată a unora.

"În condiţiile în care văd că defăimarea ajunge un fel de activitate preferată a unora, nu ştiu, poate nu ar fi rău să ne gândim că responsabilitatea de care trebuie să dăm dovadă fiecare şi, până la urmă, interesul de a apăra ceea ce numim în mod generic imaginea ţării, interesul naţional, nu ar trebui să cuprindă nişte norme mai stricte. Pentru că văd că responsabilitate nu există, declaraţiile se fac cu o uşurinţă nepermisă, interesul naţional al României şi imaginea sunt afectate şi pentru lucrul ăsta nimeni nu păţeşte nimic. Pe de altă parte, eu am lucrat 10 ani în media. Cred că libertatea de exprimare este ceva esenţial. Dar libertatea de exprimare şi în media presupune - şi aici fac aluzie la cei care sunt în zona politică - libertatea de exprimare trebuie să fie însoţită şi de responsabilitate. Şi cei care fac declaraţii defăimătoare la adresa României clar nu au niciun fel de responsabilitate şi le fac într-un mod care, zic eu, că nu este nepermis de lege, ci nepermis de bun simţ", a declarat Tăriceanu.

În schimb, deputatul USR Cristian Seidler a criticat actul normativ care ar urma să fie promovat de PSD.

"Cred că cea mai mare defăimare la adresa ţării este ca preşedintele unei Camere a Parlamentului să fie o persoană condamnată penal definitiv. Despre proiectul dlui Dragnea nu ştiu foarte multe, dar putem să înţelegem că ar limita libertatea de expresie. În momentul în care se va publica nu m-ar mira să văd acolo înfiinţarea unui departament al cenzurii, în stilul ceauşist-comunist pe care văd că îl promovează în ultimul timp, eventual chiar ca formă de pedeapsă, un proiect similar Canalului, la care să fie trimişi cei care vorbesc împotriva conducătorului iubit", a spus Seidler.

ActiveWatch a solicitat, în context, PSD şi preşedintelui acestuia să îşi anunţe public sprijinul pentru dreptul la liberă exprimare şi să revină asupra declaraţiilor privind promovarea unei legi menite să sancţioneze persoanele care defăimează România în străinătate.

"ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, de a reintroduce cenzura politică în România. (...) ActiveWatch consideră că denunţarea către instituţii europene a corupţiei sau a politicilor antidemocratice ale persoanelor aflate la guvernare la Bucureşti nu înseamnă defăimarea, ci apărarea ţării", a precizat ActiveWatch.

Şi PACT pentru România consideră că o lege împotriva defăimării ar reprezenta un "abuz deosebit de grav", care ar încălca una dintre libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români - libertatea de exprimare.

"Dreptul neîngrădit la liberă exprimare reprezintă fundamentul oricărei democraţii. Dreptul unui europarlamentar român dintr-un partid de opoziţie de a critica Guvernul României este egal cu cel al unui reprezentant al puterii de a lăuda Executivul. Cenzura opiniilor este semnalul că un regim alunecă înspre totalitarism", a subliniat PACT pentru România.

*** Ordonanţa de urgenţă referitoare la declaraţia unică a fost adoptată joi de Guvern.

"Această ordonanţă de urgenţă schimbă fundamental acest mecanism, şi anume trecem de la un sistem cu şapte declaraţii pentru persoanele fizice la o singură declaraţie unică. În primul rând, schimbăm alte chestiuni legate de modalitatea de plată, nu mai sunt patru plăţi anticipate, (...) avem o singură plată, o singură dată de depunere, şi anume data de 15 iulie în acest an, fiind un an în care practic facem o tranziţie de la sistemul anterior la (...) noul mecanism de declarare a contribuţiilor (...), urmând ca din anul următor să fie data de 15 martie ca dată de depunere a formularului şi, desigur, şi data de plată unică", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, noul mecanism prevede estimarea venitului pentru anul curent. Teodorovici a precizat că noul sistem vizează şi depunerea declaraţiei unice online.

"Mergem pe un mecanism de a stimula contribuabilii să depună această declaraţie unică în sistemul online şi pentru acest lucru acordăm o reducere cu 5% a obligaţiilor de plată faţă de stat. (...) Mai mult, dacă se face o plată anticipată pentru veniturile estimate în anul în curs până la (...) 15 decembrie, mai sunt încă 5% reducere pentru această plată anticipată. Deci, un contribuabil poate avea în total 10% reducere pentru obligaţiile faţă de stat", a arătat Teodorovici.

Totodată, ministrul Finanţelor a explicat că plata obligaţiilor fiscale se va face prin stopaj la sursă în privinţa persoanelor care încasează drepturi de autor. AGERPRES/(redactor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)