Cursuri de limba engleză la casetofonul unui taxi londonez, perspectivele britanice ale unei afaceri întemeiate de la zero în Regatul Unit sau supravieţuirea în urma unei "ţepe" sunt câteva dintre detaliile din poveştile românilor ce au ales să lucreze şi să trăiască în Marea Britanie şi care, până la 29 martie anul viitor, îşi doresc să afle ce va însemna pentru ei Brexit.

De la "veteranii" care au emigrat în 1990 la cei care au ajuns în Regatul Unit în urmă cu doar câţiva ani, toţi cei aproximativ 500.000 de români stabiliţi în Marea Britanie au cel puţin câte o întrebare legată de statutul şi viitorul lor personal şi profesional după ieşirea din Uniunea Europeană.

Într-o sală de evenimente dintr-un hotel din centrul Manchesterului, câteva zeci de tineri români au participat, săptămâna trecută, la întâlnirea cu oficiali români şi britanici, printre care şi reprezentanţi ai nou-creatului departament pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (DExEU). Majoritatea întrebărilor au inclus termenul de "settled status" - anume statutul de "stabilit în Marea Britanie", ce ar oferi maximum de drepturi cetăţenilor străini din UK, după ieşirea din UE.

Pe fondul negocierilor care au loc între Londra şi Bruxelles, "settled status" poate fi cerut şi, eventual, obţinut, în prezent, de către un imigrant care a locuit şi lucrat timp de cinci ani în Regatul Unit. Dar ieşirea Marii Britanii din UE, stabilită în primăvara lui 2019, va afecta cetăţeni europeni ce au ales un viitor în Regatul Unit dar nu vor fi atins acel termen limită.

Sursa foto: (c) Matt Dunham / AP

Unul dintre ei este Sebastian Marian, de 29 de ani, care a venit la evenimentul de informare alături de logodnica sa, Melinda Kleszken, de 24 de ani. Marian este în Manchester de trei ani, iar statutul său după Brexit nu îl preocupă, ci mai degrabă situaţia viitoarei lui soţii. Spune cu uşurinţă termeni birocratici legaţi de imigrare în Marea Britanie. "În ideea în care ea nu se încadrează în anumite condiţii, în anumite termene de timp, în anumite proceduri, care ar fi posibilitatea mea să o ajut şi să o susţin?", se întreabă el. Acesta a povestit, pentru AGERPRES, cum a ajuns să lucreze în Marea Britanie.

Tânărul a venit în Marea Britanie ca rezultat a ceea ce el numeşte o "ţeapă". După ce a terminat studiile de inginerie electromecanică, la Oradea, Marian spune că "l-a prins pe Dumnezeu de un picior" când, imediat după facultate, s-a angajat în acelaşi oraş, la o firmă importantă. Totuşi, după ce a primit o ofertă de job din Marea Britanie, şi-a dat demisia şi a plecat din ţară. La sosirea la Manchester, cei care i-au făcut oferta nu i-au mai răspuns la telefon şi, pentru că sora sa locuia deja acolo, a decis să rămână, chiar dacă nu avea nicio perspectivă. "Dacă am luat-o pe drumul ăsta, mă străduiesc să merg pe drumul ăsta", descrie el starea lui de la acel moment.

Primul job l-a primit de la un britanic ce avea o firmă proprie, într-un garaj. "Am început de la zero. Ceea ce îmi place la angajatorii din domeniul ingineriei este că îţi apreciază 'skill'-urile. Nu te apreciază după hârtie, după diplomă. La mine nu s-a uitat la diplomă. Pe mine m-a angajat şi mi-a zis: 'arată-mi ce ştii să faci'. I-am arătat ce ştiu să fac. De acolo am mers în sus", îşi aminteşte el şi spune că secretul este "să intri în sistem". Dar sistemul, povesteşte românul, este un hăţiş de cerinţe care uneori sunt contradictorii. "În momentul în care am vrut să îmi fac un cont bancar de exemplu, ţi-l face doar prin dovadă de rezidenţă. Dovada de rezidenţă poţi să o primeşti doar dacă locuieşti undeva legal, ceea ce nu poţi să faci dacă nu ai un cont bancar", îşi aminteşte el. În urma unui "proces de aproximativ opt luni, dureros de lung şi dureros de enervant", Marian a reuşit să obţină acel cont bancar.

În prezent, românul are propria firmă şi lucrează pentru un contractor al Ministerului Apărării britanic, pentru care asigură suport terestru, anume poduri cu lansare rapidă. "În caz de dezastru, în caz de catastrofă ai un pod care poate fi construit de un efectiv de 8 - 10 persoane în 90 de minute şi acoperă 76 de metri", explică el.

Dacă în cazul său angajatorii nu au avut nevoie de proba diplomei, situaţia logodnicei lui este mai complicată. Masterandă în Oradea în domeniul "planificare teritorială şi urbanism", Melinda Kleszken spune că, în Marea Britanie, are de ales între a face cursuri suplimentare pentru recunoaşterea abilităţilor sale sau a se reprofila. Cei doi spun că planurile lor sunt legate "în următorii patru - cinci ani de Marea Britanie şi după aceea de România" şi că vor trece împreună "peste Brexit".

Marian are încredere că statutul său va fi unul sigur după ieşirea Marii Britanii din UE. Deşi nu are cei cinci ani necesari pentru "settled status", calitatea sa de contributor la bugetul Marii Britanii îi va permite să locuiască şi să lucreze în Regatul Unit până când va avea dreptul de a aplica pentru statutul de "stabilit în Marea Britanie", după cum spune el.

Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În situaţia tânărului sunt mulţi români din zona de nord a Marii Britanii, afirmă consulul României la Manchester, Andreea Berechet. Majoritatea cetăţenilor din ţara noastră, din regiunea Manchester, au ajuns în Marea Britanie după 2014, când s-a liberalizat piaţa muncii.

"Avem comunităţi de români răspândite prin tot nordul Angliei. Cei mai mulţi dintre români au venit aici după 2012, după 2014, după ce s-a deschis piaţa forţei de muncă. În general, sunt oameni foarte tineri, până în 40 de ani, cu copii şi care lucrează în diferite zone", a declarat consulul pentru AGERPRES.

În aceste condiţii, cei mai mulţi nu s-ar califica, la 29 martie 2019, pentru obţinerea acestui statut de "settled". "Ei vor avea posibilitatea să se înregistreze şi să obţină acest statut temporar, iar în momentul în care au împlinit cei cinci ani să aplice pentru statutul de 'settled'", explică diplomatul.

În total, în Marea Britanie, comunitatea de români numără, estimativ, jumătate de milion. În acest context, cel mai probabil, în vara acestui an, va fi deschis un consulat la Manchester. "Aici avem foarte puţini oameni veniţi înainte de 2012", spune Berechet, care povesteşte că românii sunt răspândiţi în regiune - unii locuiesc în "comunităţi insulare", în oraşe mici, alţii migrează dintr-un oraş în altul. Pe lângă studenţi, profesionişti în domeniul IT, în cel financiar sau al dreptului, există şi români care au locuri de muncă ce necesită pregătire medie sau chiar necalificată. Ei sunt angajaţi de marile firme, în agricultură sau în sectorul alimentar.

Pentru a naviga prin birocraţia britanică, unii dintre aceştia, care "nu au competenţele lingvistice la un nivel care să le permită să interacţioneze direct cu autorităţile britanice comunică cu companiile sau comunităţile prin intermediari", arată consulul. "Există şi situaţii în care se profită de oamenii respectivi, există situaţii în care ajung să plătească taxe sau comisioane foarte mari pentru servicii care de fapt sunt gratuite sau foarte ieftine sau pot primi sfaturi eronate", adaugă ea.

În acest sens, comunităţi locale care găzduiesc grupuri mari de români au angajaţi în domeniul public ce vorbesc limba română, iar în anumite localităţi o zi pe săptămână este alocată pentru întâlnirea cu cetăţenii români ce au întrebări specifice. Şi autorităţile române în Marea Britanie oferă informaţii legate de birocraţia britanică, online. "Problema e că cei mai vulnerabili nu sunt cei expuşi la aceste medii de comunicare", precizează Berechet.

La două ore de mers cu trenul din Manchester, la Londra, există români care deja sunt cetăţeni britanici şi au făcut parte din "primul val" de imigranţi, după Revoluţia din 1989. Au venit în Regatul Unit pentru că în ţară nu vedeau nicio perspectivă şi în prezent sunt antreprenori cu paşaport britanic.

Venit în Regatul Unit în 1991, George Peţianu se consideră "veteranul românilor din Marea Britanie". "Poate am avut o intuiţie că lucrurile nu se vor schimba spre bine în România", spune el. A început ca şofer de taxi în Londra şi primele cuvinte în engleză le-a învăţat în avionul spre Marea Britanie - "good morning" şi "thank you". Restul le-a învăţat din cărţi sau de la cursuri înregistrate pe casete pe care le asculta în timpul curselor de taxi.

Sursa foto: (c) NEIL HALL / EPA

Peţianu creează, în prezent, în calitate de consultant, relaţii între firme britanice şi firme româneşti. Recent, afirmă el, a adus în Marea Britanie o firmă de construcţii românească ce a câştigat un contract de 60 de milioane de lire. Dar prima sa afacere importantă a fost una dintre cele mai mari firme de taxiuri din Londra, a povestit el pentru AGERPRES. Firma avea 265 de şoferi, majoritatea români, dar, după intrarea Uber pe piaţa britanică, Peţianu a decis să vândă firma, pentru 60.000 de lire sterline.

Românul a primit cetăţenia britanică la opt ani de la venirea sa în Regatul Unit şi spune că a făcut acest pas atunci pentru a-i fi mai uşor să rămână în Marea Britanie. Are şi paşaport român şi paşaport britanic şi spune că după Brexit va folosi paşaportul britanic. "În România va fi un miracol acest Brexit deoarece foarte mulţi români vor fi nevoiţi să se întoarcă acasă. Unii se vor întoarce cu bani mai mulţi, unii cu bani mai puţini, dar majoritatea se vor întoarce cu mentalitatea schimbată şi vor intra în comunitatea românilor care sunt rămaşi acasă şi vor fi foarte - foarte mari schimbări", susţine el.

Antreprenor "cu acte în regulă" în Londra este şi Corneliu Gheţu. Acesta a plecat din România în 2010, la aproape 40 de ani. "A fost foarte greu la început să înţeleg sistemul britanic care era foarte diferit de ce ştiam eu", a povestit el pentru AGERPRES. În prezent, are cetăţenie britanică şi este managerul a două restaurante şi al unei săli de evenimente, în Londra.

A plecat din România pentru că acolo simţea "lipsa unei perspective". A lucrat de la venirea sa în Marea Britanie în domeniul hotelier şi evoluţia a fost una rapidă, povesteşte acesta şi menţionează numele în engleză ale posturilor deţinute de el: "Am reuşit să progresez în şase luni de la waiting staff la restaurat manager, bar manager şi food and beverage manager".

În 2016 a avut o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de lire, care, în industria în care activează, apreciază Gheţu, "nu este mult şi nu este nici puţin".

"Piaţa e foarte aglomerată, concurenţa este foarte mare. Dacă vrei să progresezi, asta nu trebuie să fie o piedică", spune el.

Sursa foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO

Atent la relatările din presă despre fiecare pas din negocierile privind Brexit, Gheţu apreciază că toţi străinii din Marea Britanie vor fi, în final, afectaţi.

"Un 'soft Brexit', un Brexit mai uşor, în care Marea Britanie să rămână totuşi parte a pieţei unice europene, un 'soft Brexit' ar fi ceva extraordinar de bun pentru economia britanică şi bineînţeles pentru noi, pentru comunitatea de români", punctează el.

Un Brexit dur, în schimb, "o să fie ceva foarte greu pentru comunitatea de români din Marea Britanie". El consideră că unui cetăţean român care vrea în prezent să emigreze în Marea Britanie i-ar fi "puţin mai greu" decât i-a fost lui. "Britanicii nu se mai uită la noi, la români, cu aceiaşi ochi cu care se uitau atunci când au deschis graniţele. În mod clar s-a schimbat ceva în atitudinea britanicilor. Se uită la noi, văd că suntem români şi deodată atitudinea lor se schimbă, este sesizabil", apreciază românul. Gheţu afirmă că o mare parte din britanici au început să privească cu "foarte mare reticenţă" către cetăţenii Uniunii Europene ce trăiesc şi lucrează în Regat. "Se pare că, dacă eşti din Uniunea Europenă, special din Est, din România, Bulgaria, Polonia, Cehia, ţările astea, eşti cumva un fel de... să nu zicem paria, dar se vede că în accepţiunea britanicilor nu eşti la fel de bine primit cum ai fi fost înainte", consideră el.

Statutul legal şi drepturile cetăţenilor Uniunii Europene reprezintă aspecte-cheie în procesul complicat al ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar.

În prezent, în Marea Britanie trăiesc aproximativ 3 milioane de cetăţeni din state membre UE. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)