Zeci de copii ai românilor din regiunea ucraineană Transcarpatia s-au întrecut, sâmbătă, în localitatea Apşa de Jos, la Festivalul "Mărţişor - vestitorul primăverii Centenarului", menit să reînvie tradiţiile românilor din dreapta Tisei, ei fiind recompensaţi cu mărţişoare de oameni de cultură din judeţul Satu Mare.

Copiii, aproape toţi îmbrăcaţi cu straie populare specifice locului, au urcat pe scena şcolii din Apşa de Jos, au recitat poezii şi au cântat în limba română.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

Directorul şcolii, Iuri Botoş, a spus, pentru AGERPRES, că această sărbătoare a fost reluată anul trecut, cu sprijinul Consulatului României la Slatina, după o pauză de câţiva ani în care Ucraina a fost "măcinată de grave probleme".

"Festivalul Mărţişorul a apărut mai demult, nu vreau să greşesc cu anii, dar în perioada asta era foarte frig şi au amânat, din Mărţişor au făcut Măişor. În ultimii ani, în satele româneşti din dreapta Tisei se făcea în luna Mai. Anul trecut, consulul, la Slatina prima dată, a reînnoit între şcoli. Anul trecut a fost într-o sală micuţă. Anul acesta ne-a propus să facem la noi în şcoală. Noi avem practic condiţii. E nivelul consulatului, primăriei şi şcolii. Sunt copii din şase localităţi, practic sunt din şapte şcoli de gradul I - III. Lumea se duce acasă dacă nu are loc în sală, sala e micuţă au loc 250 de persoane, au fost 300 poate 400 de persoane", a declarat Botoş.

El a explicat importanţa evenimentului, subliniind că elevii primesc şi o altă educaţie decât cea de la şcoală.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

"Orice sărbătoare care se face are un plus. Şi la noi în timpul de faţă sunt şi pedagogi care spun: da' ce avem noi nevoie de sărbători? Dar în timpul de faţă, din şcoala noastră 80 de elevi au fost pe scenă. Aveţi închipuire? 80 de elevi învaţă poezii, cântece, e dezvoltare pe lângă clasă, pentru şcoală asta e foarte important. Băiatul acela face cu plăcere lucrurile, se suie pe scenă să îl vadă lumea, să îl vadă părinţii, vrea să se laude el cât e de frumos. E important pentru şcoală. Pentru comunitare e tot. Nu avem nici casă de cultură şi toată cultura apare de la şcoală şi dacă nu am organiza noi de sărbătorile acestea, unde ar vedea oamenii concerte sau cuvântări? La televizor e una, dar aici e realitatea. Vin oameni de cultură, de la raion. Eu cred că fiecare cetăţean al satului ia ceva din eveniment. Nu cred că acela care a venit nu vede ceva interesant", a mai spus Botoş.

Potrivit acestuia, un merit deosebit îl au părinţii care nu şi-au abandonat tradiţiile, limba, portul şi depun eforturi serioase pentru a transmite mai departe identitatea lor.

"Hainele costă bani, o cămaşă de la Maramureş, cu toată forma, cusută, costă undeva la 100 de dolari. Părinţii fac tot. Cea mai mare problemă este că nici copiii şi nici părinţii nu văd lumina după şcoală, ce să facă. Nici medicul, nici inginerul, nici profesorul, când se duce la stat, cu plata e catastrofă. Aici e toată perspectiva. Pe noi aici nu ne frământă prea tare. Aici la 18 ani e zugrav, face toate lucrurile în construcţii, se duc cu părinţii, sunt implicaţi în treaba asta", a arătat directorul şcolii.

Coordonatoarea ansamblului folcloric Apşiţa, Maria Lavriuc, a afirmat că, mai demult, această sărbătoare era una de anvergură, cu foarte mulţi participanţi şi cu bucate în aer liber.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

"Avem fete şi băieţi din Apşa de Jos, ducem tradiţiile, dansul, postul popular, cântecul ce e la noi în zonă. Mărţişorul e foarte important la noi. Din păcate s-a făcut cam repede, de obicei se făcea când era vremea mai caldă, undeva la aer liber. Participa tot satul, că oamenilor le plăcea să vină, că dacă e Mărţişorul sunt copii în scenă, arată ce muncesc, îşi arată frumuseţea, costumul, tot ce e frumos. (...) Dacă eu ţin sama bine, undeva de 15 ani cel puţin se face Mărţişorul. A fost o întrerupere când au fost problemele cu războiul, dar s-a reînnoit de anul trecut, însă sub forma mai restrânsă, cu concert în şcoală. Înainte era lume mai multă, şi bucate, mâncare tradiţională, concertul era 4-5 ore", a spus Maria Lavriuc, pentru AGERPRES.

Ansamblul Apşiţa este unul foarte apreciat în Ucraina. A câştigat premii la Kiev, de două ori festivalul etno-folcloric din regiunea Transcarpatia, dar a participat şi în România la mai multe festivaluri. Pe lângă interpretare, copiii impresionează şi cu straiele lor, foarte colorate.

"Sunt costume şi noi şi bine lucrare. Cea mai nouă se numeşte chemeşa făcută în fereşti. Le cos aici în sat, dar multe le aduc e de dincolo (din România - n.r.). La noi în sat ce a fost, toate s-au vândut. Am o sumnă (fustă - n.r.) are poate 100 de ani, ce a rămas la noi la scoală. Ale fetelor sunt cusute de acum. Cămeşile din bătrâni s-au cam dus, mai multe avem baticuri, avem aceste negre pe care acum iarna le purtăm", a afirmat Lavriuc.

Ea a menţionat că Şcoala de Artă din Apşa de Jos are circa 120 de copii care învaţă dansuri şi cântece populare, iar Ansamblul Apşiţa există datorită părinţilor, care suportă cheltuielile cu deplasările.

"Şi aici am fost, şi în România în multe locuri, am fost la Arad, la Sighet, mai ieşim, dar tot pe cost propriu. Părinţii susţin totul, cu costum, cu drum, cu cazare cu totul. Atâta e bine că părinţii susţin, şi plătesc şcoala, nu se plăteşte foarte multe pe lună. Folclorul îl facem mai mult din iubire", a punctat coordonatoarea ansamblului.

Festivalul "Mărţişor - vestitorul primăverii Centenarului" s-a bucurat de o prezenţă numeroasă şi din partea oficialităţilor, atât ucrainene, cât şi române. Printre invitaţi s-a aflat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.

"Mulţumesc pentru această zi minunată. În timp ce erau aceşti copii minunaţi pe scenă îi priveam şi mă gândeam ce bucurie poate fi mai mare, decât în anul 2018, în anul în care toţi suntem minunaţi şi binecuvântaţi că suntem în viaţă, în anul Centenarului, să fim astăzi aici împreună. Vreau să vă asigur de tot respectul, de toată implicarea, de toată susţinerea Guvernului României. Vreau să vă mulţumesc că existaţi", a spus ministrul.

În ultimii ani, relaţiile dintre românii din dreapta şi stânga Tisei s-au strâns foarte mult, a precizat managerul Muzeului Judeţean Satu Mare, Felician Pop.

Foto: (c) Gheorghe Pietrar/AGERPRES

"Avem relaţii foarte bune cu românii din Maramureşul istoric, relaţiile sunt tot mai bune pe an ce trece şi participăm la evenimentele lor. Acum am adunat mărţişoare pe care le-am dăruit copiilor. Pentru noi este foarte important ca ei să nu uite că sunt români şi să ştie că nu sunt uitaţi", a spus Pop. AGERPRES/(A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Nona Jalbă)