Ambasadorii SUA, Marii Britanii, Belgiei şi Ungariei în România au dansat, au băut pălincă şi au mâncat kürtőskalács (colac secuiesc), sâmbătă, la tradiţionalul bal de Lăsata Secului din Harghita, desfăşurat în acest an în localitatea Sânsimion, în cadrul căruia a fost înmormântată ritualic iarna, înaintea Postului Paştelui.

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, cel al Marii Britanii, Paul Brummell, ambasadorul Belgiei, Thomas Baekelandt şi ambasadorul Ungariei, Zákonyi Botond, au venit în Harghita la invitaţia preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ), Borboly Csaba, şi s-au alăturat celor peste o mie de participanţi, ansambluri tradiţionale din tot judeţul şi localnici din Sânsimion.

Cei patru diplomaţi, o parte însoţiţi şi de soţiile lor, au privit încântaţi evoluţia ansamblurilor venite din 13 localităţi ale judeţului, participanţii purtând diverse măşti şi ridiculizând păcatele omeneşti şi toate probleme actuale, sociale, economice sau politice.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Imediat după deschiderea Balului de Lăsata Secului, ambasadorii Marii Britanii şi Belgiei, Paul Brummell, respectiv Thomas Baekelandt au fost atraşi de un stand unde se pregătea kürtőskalács (colac secuiesc) şi, încurajaţi de preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, s-au încumetat să încerce să prepare şi ei acest produs tradiţional, foarte popular în zonă.

Cei doi diplomaţi au întins aluatul, l-au tăiat în fâşii nu mai groase de doi centimetri şi s-au descurcat foarte bine, până când au trebuit să îl întindă pe sulul din lemn, uns cu ulei, operaţiune care s-a dovedit a fi un pic mai complicată.

Cu toate acestea, experienţa a fost foarte apreciată, cei doi ambasadori distrându-se sub privirile amuzante ale soţiilor.    

"Experienţa a fost foarte frumoasă, dar nu cred că sunt un expert. Deci, este dificil şi doamna care face kürtőskalács este cu adevărat talentată. Îmi place foarte mult. Şi în ceea ce priveşte acest eveniment, este foarte frumos, foarte interesant, mâncare foarte bună", a spus ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

După acest moment, oaspeţii au mers pe una din străzile localităţii Sânsimion, unde un grup folcloric, acompaniat de muzică tradiţională secuiască, prezenta o scenetă amuzantă, de înmormântare a iernii şi a spiritelor rele.

Imediat după ce actorii amatori şi-au terminat reprezentaţia, mai multe femei îmbrăcate în port tradiţional i-au invitat la dans pe cei patru ambasadori, care şi-au demonstrat abilităţile de buni dansatori.

Şi pentru că orice oaspete care vine în Harghita este primit cum se cuvine, diplomaţii au fost serviţi apoi cu bucate specifice balului de fărşang (farsang, în limba maghiară - n.r.), respectiv cartofi fierţi, brânză, pâine cu untură şi ceapă, gogoşi fierbinţi, prăjituri, vin fiert, ceai cald şi nelipsita pălincă.

"Sunt foarte, foarte fericit că m-am întors în Harghita, mai cu seamă în această zi specială de sărbătoare.  (...) Este un carnaval tradiţional, eu nu sunt catolic, dar am petrecut mult timp în areale catolice, în Irlanda, în Germania, în Trinidad, în Caraibe, unde se se organizează carnavaluri, şi sunt bucuros să experimentez versiunea carnavalului din Harghita", a declarat ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Şi ambasadorul Paul Brummell s-a declarat încântat de experienţa de care a avut parte şi de bucatele tradiţionale ale zonei.

"Este o plăcere pentru mine să mă aflu aici, la Sânsimion, la o sărbătoare foarte specială, legată de comunitatea maghiară de aici, din judeţul Harghita, celebrarea de Fărşang, înmormântarea Fărşangului. Am înţeles că reprezintă un fel de 'la revedere' pentru iarnă şi de aşteptare pentru vară. E foarte frumos, sunt costume foarte speciale şi cred că o să fie o zi foarte interesantă. (...) Am încercat cartoful, care este o specialitate de Sânsimion, a fost absolut foarte bun, am încercat şi pălinca şi a fost foarte bună şi ea", a spus ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.  

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a punctat faptul că i-a invitat pe cei patru diplomaţi pentru a le arăta lucrurile bune şi frumoase din judeţ şi chiar a anunţat că este 'o zi fără politică', doar cu tradiţii şi voie bună.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

"Eu cred că dacă toată lumea ar vedea laturile pozitive ale acestor judeţe, am fi mult mai interesanţi şi ar putea să fie un dialog mult mai civilizat şi am putea să arătăm că noi suntem prietenoşi, noi ne mândrim dacă cineva vine în ospeţie la noi. De aceea am spus că astăzi 'No politics',  ci doar lucruri frumoase, bune, cultură, tradiţie, voie bună şi eu sper că acest mesaj să ajungă departe", a spus Borboly.

Grupurile tradiţionale din 13 localităţi ale judeţului au colindat străzile din Sânsimion, participanţii ridiculizând viciile omeneşti şi  proastele obiceiuri la care trebuie să se renunţe la intrarea în Postul Paştelui.

Din alaiurile zgomotoase nu au lipsit poliţiştii un pic 'ameţiţi' de băutură, femeile de moravuri uşoare care opreau maşinile pe stradă, în căutare de 'clienţi', falşii preoţi care binecuvântau enoriaşii cu zeamă de varză sau care îi spovedeau având ţigara în gură, mirese însărcinate, bătrâne machiate strident, bărbaţi îmbrăcaţi în straie femeieşti sau inspectori ANAF care primeau şpagă.

La fel ca în fiecare an, au fost prezenţi la bal şi 'oamenii cu cenuşa', bărbaţi îmbrăcaţi în alb, care poartă saci de cenuşă şi care semnifică faptul că la romano-catolici postul începe în 'miercurea cenuşii' , iar cu o zi înainte toate vasele sunt curăţate cu cenuşă pentru a îndepărta orice urmă de grăsime.

Şi pentru că iarna şi spiritele rele se alungă cu zgomote asurzitoare, în fiecare grup folcloric s-au aflat tineri care pocneau din bice sau persoane care băteau din tobe sau din capacele unor oale de bucătărie.

Alte personaje obişnuite ale balului au fost tinerii îmbrăcaţi în 'drăcuşori', care îi şicanau pe spectatori cu nişte foarfece lungi din lemn. 

Sursa foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

"Am venit să petrecem înmormântarea iernii, pentru că, de obicei, în zona Ciucului este o iarnă grea, cu zăpadă mare, iar oamenii acum aşteaptă primăvara. Este un obicei foarte frumos, înmormântăm iarna, dar şi mâncărurile de carne, cu grăsime, pentru că vine postul Paştelui. E o zi în care fiecare poate spune orice, se pot costuma cu diverse măşti", a spus Gal Maria, din Sâncrărieni.

Şi Karda Robert, primarul din Sândominic, localitate unde va avea loc balul din 2019, a spus că este o zi în care se permite orice, după care oamenii trebuie să se retragă un pic, să reflecteze, să se pregătească de marea sărbătoare a Paştelui.

Directorul Centrului Cultural Judeţean Harghita, instituţia care a organizat evenimentul, a punctat faptul că această sărbătoare este plină de semnificaţii, care datează din Evul Mediu.

"În fiecare an, 13 grupuri folclorice se întâlnesc într-o localitate şi sărbătoresc împreună înmormântarea Fărşangului. Acest obicei este plin de diferite simboluri şi de semnificaţii care vin din secolele anterioare. Aş enumera păcatele oamenilor, pe care le acumulăm în timpul iernii şi acum cerem iertarea lor. Este o sărbătoare plină de veselie şi din Evul Mediu am moştenit această cultură a veseliei şi a râsului. Sunt foarte multe surse istorice care în toată Europa documentează acest fapt, că în această perioadă oamenii se distrează, dansează şi mănâncă foarte mult, ceea ce este un simbol al belşugului. Dorim ca şi natura să ne dea din belşug, aşa cum mâncăm. Aceasta ar fi simbolul de bază al acestui obicei", a explicat Ferencz Angela.

După ce grupurile folclorice au cutreierat uliţele satului Sânsimion, fiind aşteptaţi la răscruce cu bucate tradiţionale, la final s-a dat foc unor păpuşi de paie care întruchipează iarna, păcatele omeneşti şi spiritele rele.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Primul eveniment de Lăsata Secului organizat la nivel judeţean în Harghita a avut loc cu 26 de ani în urmă, la Miercurea-Ciuc. De atunci, numărul grupurilor folclorice participante a crescut şi evenimentul este găzduit în fiecare an de alt grup şi de comunitatea din care acesta provine.

Balul de Fărşang se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, chiar dacă fusese interzis. (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)