Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 29 ianuarie - 2 februarie:

*** Noul Guvern condus de Viorica Dăncilă şi-a început activitatea în această săptămână, după ce membrii Cabinetului au fost validaţi de Parlament cu 282 de voturi "pentru", 136 "împotrivă" şi o abţinere. Guvernul Dăncilă a fost votat de coaliţia PSD - ALDE, dar şi de UDMR, împotrivă declarându-se PNL, USR, PMP.

* Noul Executiv va guverna "cu mândrie şi respect" pentru români, a afirmat premierul Viorica Dăncilă, luni, în plenul Parlamentului, înainte de votul de învestitură. "Vom guverna cu mândrie şi respect pentru români, având permanent în faţă programul de guvernare", a declarat Dăncilă.

Ea a spus că Guvernul pe care îl va conduce va răspunde pentru oportunitatea deciziilor sale "exclusiv în faţa celor aleşi (...), în faţa coaliţiei majoritare" şi a adăugat că atâta timp cât va fi premier "nicio altă instituţie, niciun alt centru de putere nu va mai putea spune Guvernului ce are de făcut". "Voi conduce un guvern politic, un guvern care este propus şi susţinut de majoritatea parlamentară. Această ţară trebuie condusă de cei aleşi, nu de cei numiţi! Prin urmare, Guvernul va răspunde pentru oportunitatea deciziilor sale exclusiv în faţa celor aleşi, adică exclusiv în faţa coaliţiei majoritare. Cât timp voi fi prim-ministru, nicio altă instituţie, niciun alt centru de putere nu va mai putea spune Guvernului ce are de făcut", a susţinut Dăncilă în plenul Parlamentului.

* Guvernul României trebuie să guverneze în spirit european, dar în folosul poporului român, a declarat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, lider al PSD, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.

"Acest Guvern are misiunea de a face performanţă economică, de a mări veniturile românilor şi de a creşte nivelul investiţiilor, păstrându-şi în tot acest timp suveranitatea, adică independenţa în gândire şi caracterul naţional al măsurilor luate. Guvernul României trebuie să guverneze în spirit european, dar în folosul poporului român, cu profund respect pentru valorile europene, în strânsă colaborare cu partenerii noştri occidentali şi cu adâncă recunoştinţă pentru bagajul de civilizaţie pe care l-am primit din partea marilor democraţii. Dar, aşa cum fac toate ţările avansate, lângă care visăm să ajungem, Guvernul României va guverna în primul rând în folosul românilor", a precizat Liviu Dragnea.

După validare, Dragnea şi-a exprimat speranţa că noul Cabinet va sta în funcţie până la finele mandatului, adică până în anul 2020. "Am convingerea că va gestiona foarte bine relaţia dintre Guvern şi coaliţia politică", a declarat Dragnea. El a adăugat că evaluarea miniştrilor va fi unul dintre obiectivele premierului Viorica Dăncilă. "În întâlnirile din coaliţie, periodic, va prezenta stadiul implementării programului de guvernare, va spune coaliţiei unde sunt sincope şi unde crede că trebuie să se ia măsuri, dacă va fi cazul, va veni să spună unde are nevoie de sprijin parlamentar, sprijin politic, cred că va fi o altfel de relaţie şi o relaţie firească de colaborare şi de comunicare atât în interiorul Guvernului, cât şi în exterior", a explicat liderul PSD.

* Deputatul ALDE Varujan Vosganian a declarat luni, în plenul Parlamentului, că reprezintă "o mare şansă" faptul că Viorica Dăncilă este puţin cunoscută şi poate să îşi construiască imaginea împreună cu noul Guvern. "Eu vă dau o veste proastă şi una bună în ceea ce priveşte acest Guvern. Vestea proastă este că doamna Dăncilă este puţin cunoscută. Vestea bună este că doamna Dăncilă e puţin cunoscută. În România a fi cunoscut azi este înţesat de controverse, de defăimări. Eu cred că avem o mare şansă în a avea un prim-ministru a cărui imagine se poate construi împreună cu acest nou Guvern. Avem o mare şansă de a însoţi cu aşteptări un guvern", a spus el.

* UDMR a decis să acorde votul pentru învestirea Guvernului Dăncilă, respectând astfel opţiunea electoratului, dar şi pentru faptul că liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a delimitat de remarcile făcute de fostul premier Mihai Tudose cu privire la autonomia maghiarilor, după cum a anunţat preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor.

"Voturile noastre vor fi exprimate în sensul de a mai da o şansă coaliţiei PSD - ALDE. Nu numai că ei au câştigat alegerile şi guvernarea e responsabilitatea lor, dar au avut determinarea de a păstra un dialog sincer cu grupul nostru, chiar şi în momente dificile, şi, în acelaşi timp, liderul lor a avut curajul de a se delimita de ideile unui coleg care visa la reintroducerea pedepsei capitale", a spus el, luni, în plenul reunit al Parlamentului.

* Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a făcut apel la parlamentari să se opună învestirii Guvernului Dăncilă. "Dacă sunteţi o femeie demnă, ar trebui să vă rugaţi să nu primiţi votul de învestitură astăzi, pentru că Liviu Dragnea v-a comunicat indirect prin Călin Popescu-Tăriceanu că dumneavoastră nu o să fiţi un premier adevărat, ci un fel de 'administrator', nici măcar un administrator plin. Un om care va executa ce i se spune. (...) Este cel mai grav atac constituţional la atribuţiile de prim-ministru şi, dragi colegi, dacă vreţi să aveţi forţa celor aleşi de popor, opuneţi-vă astăzi acestui Guvern care încalcă principalele atribuţii ale funcţiei de prim-ministru. Parlamentul este dator să oprească acest abuz'', a fost mesajul lui Turcan.

* Preşedintele USR, Dan Barna, a precizat că "Liviu Dragnea i-a dat jos pe Tudose şi pe Grindeanu pentru că şi unul şi celălalt au ezitat să îşi asume modificarea legilor Justiţiei". "Acum vine doamna Viorica Dăncilă cu un mandat foarte simplu, l-a spus domnul Dragnea: doamna Dăncilă susţine cu toată convingerea modificarea legilor Justiţiei. Atât. Foarte simplu. Mandatul doamnei Dăncilă este să finalizeze subordonarea Justiţiei interesului lui Liviu Dragnea şi al camarilei. Dacă va reuşi, dacă veţi reuşi, probabil că veţi sărbători Crăciunul la Palatul Victoria. Dacă nu, îl veţi urma pe Tudose şi Grindeanu într-o funcţie călduţă dintr-o instituţie de stat, plătită evident din buzunarele aceloraşi oameni de care şi domnul Dragnea, şi dumneavoastră aţi uitat", a afirmat Barna, în Parlament.

* Şi preşedintele PMP, Traian Băsescu, a criticat Guvernul. El a declarat, în plenul Parlamentului, că programul de guvernare reprezintă "o mare gogoaşă" şi că Executivul Dăncilă arată ca "un guvern de ţară subdezvoltată", care are în componenţă şi oameni care "vorbesc cu dificultate limba română". "Dacă vorbim despre structură, este clar că avem cel mai mare guvern din UE. Arată ca un guvern de ţară subdezvoltată, în care fiecărui trib sau tribuleţ trebuie să i se dea câte ceva", a afirmat Băsescu.

* La depunerea jurământului la Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis membrilor noului Cabinet că speră ca, odată cu al treilea Executiv propus de coaliţia PSD - ALDE, să înceteze "această ţopăială guvernamentală", despre care spune că anul trecut a dus la degradarea climatului social şi la o stare de spirit care nu este benefică unei societăţi.

"La doar un an de la alegerile parlamentare am avut deja un al treilea Cabinet PSD - ALDE, după un dublu eşec cu guvernele anterioare. În mod sigur, nu aceasta este performanţa pe care o aşteptau românii. Sper că, odată cu învestirea celui de-al treilea Executiv propus de majoritatea parlamentară, să înceteze şi această ţopăială guvernamentală, care a dus anul trecut la degradarea climatului social, la o stare de spirit care nu poate fi benefică dezvoltării unei societăţi", a spus şeful statului.

* După jurământ, membrii Cabinetului au avut o primă întâlnire la Palatul Victoria. Cu această ocazie, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că va fi "foarte exigentă" în ceea ce priveşte îndeplinirea programului de guvernare. Totodată, ea le-a solicitat membrilor Cabinetului să îi prezinte rapoarte lunare privind stadiul implementării programului de guvernare pentru fiecare minister în parte.

* Miercuri, în prima şedinţă, Executivul a luat decizia de a proroga termenul de depunere a Formularului 600 de la 31 ianuarie la 15 aprilie.

Totodată, a dispus măsuri privind organizarea Guvernului şi a ministerelor. Astfel, s-a decis înfiinţarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului Fondurilor Europene, prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. De asemenea, Secretariatul General al Guvernului va prelua de la Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Social structurile şi activităţile, cu excepţia celei din domeniul dialogului social, care va fi preluată de Ministerul Muncii.

Alte modificări aprobate miercuri vizează: trecerea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" din subordinea SGG în subordinea Ministerului Mediului, trecerea Comisiei Naţionale de Prognoză din subordinea Ministerului Finanţelor Publice în subordinea SGG, precum şi trecerea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României din subordinea Guvernului în cea a Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

*** Curtea Constituţională a României a decis marţi că sunt neconstituţionale unele dispoziţii din modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Totodată, CCR a amânat pentru 13 februarie discuţiile în cazul sesizărilor privind modificările la Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.

Referitor la modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a afirmat că au fost admise obiecţii care vizau mai ales răspunderea magistraţilor. Întrebat dacă au fost respinse sau admise criticile PNL privind competenţa preşedintelui de numire a procurorilor, Valer Dorneanu a precizat: "După cum v-am spus, unele din acestea au fost respinse ca nemotivate, iar altele au fost admise şi ele privesc practic mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României. (...) În multe situaţii s-a admis pentru că nu au fost corelate soluţiile între precizările care există cu privire la aceste lucruri în atribuţiile CSM-ului şi în restul prevederilor legale".

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii a constatat că dispoziţiile mai multor articole din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 77 (cu referire la art. 52 alin. (3)), pct. 108 (cu referire la art. 62 alin. (12) şi (13)) şi pct.112) (cu referire la art. 623) din acelaşi act normativ.

Pe de altă parte, plenul CCR a constatat că mai multe articole din actul normativ, precum şi sintagmele "comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii", "informare conformă", "precum şi procedurile judiciare", "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite", "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei", "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8" şi "funcţia de ministru al Justiţiei" sunt neconstituţionale.

*** Legile Justiţiei au constituit subiect de discuţie şi la Bruxelles, unde şeful statului, Klaus Iohannis, s-a întâlnit cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

* Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că în România există "o problemă majoră" cu legile Justiţiei şi cu Codurile penale, iar soluţia este în ţară, nu afară. "Avem o problemă majoră cu legile Justiţiei şi cu Codurile în România şi aceasta trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba aşteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluţie. Soluţia este la noi", a spus Iohannis, la Bruxelles.

Totodată, el a arătat că discuţiile pe Justiţie nu ajută dosarul Schengen, precizând că România va avea o legislaţie pe Justiţie modernizată şi rezonabilă şi lucrurile pe MCV vor fi "uşor de rezolvat". El a dat asigurări că independenţa Justiţiei este intangibilă, adăugând că se va implica total pentru această chestiune. "Personal sunt hotărât şi convins că voi reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi care vor fi în varianta cea mai bună îmbunătăţite, care pot fi folosite practic. (...) Independenţa Justiţiei româneşti este intangibilă, este o chestiune pentru care mă voi implica total, voi face tot ce poate să facă un preşedinte pentru ca lucrurile să rămână aşa", a punctat şeful statului, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

* La rândul său, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că este "foarte bine informat" în privinţa chestiunilor legate de statul de drept şi că are "un dialog civilizat" cu Executivul de la Bucureşti. El a subliniat că are încredere în sistemul judiciar din România, care "funcţionează". "Statul de drept a făcut progrese remarcabile în România şi este într-un stadiu acceptabil. Nu vom accepta ca România să facă paşi înapoi pe acest drum. Trebuie să fie un progres ireversibil şi eu am încredere în sistemul judiciar din România", a afirmat el.

* Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri că susţine punctul de vedere al preşedintelui Klaus Iohannis referitor la legile Justiţiei, precizând că este vorba de o problemă care ţine de România şi e bine să fie rezolvată în ţară. "Am apreciat foarte mult ce a spus preşedintele Iohannis. Am acelaşi punct de vedere. De fapt şi domnul Juncker a spus, poate cu alte cuvinte, acelaşi lucru. Legile Justiţiei vor fi puse în acord cu deciziile CCR. Sunt deja două legi care au ieşit de la Curte şi se întorc la Parlament. Va urma şi a treia lege, să vedem ce decide Curtea. De asemenea, susţin acelaşi punct de vedere - că e o problemă care ţine de România şi e bine ca noi să rezolvăm aici", a afirmat Dragnea.

* La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a exprimat disponibilitatea pentru a se întâlni cu oficiali europeni şi a discuta în detaliu despre legile Justiţiei. "Am toată disponibilitatea pentru a întâlni oficiali europeni şi aş prefera ca cei care vin să fie şi avizaţi pe aceste subiecte şi să discutăm în detaliu", a afirmat miercuri Tăriceanu, la România TV.

*** Premierul Viorica Dăncilă şi membri ai Guvernului au renunţat la protecţia SPP.

Miercuri, în şedinţa de Guvern, Dăncilă a anunţat decizia. "Aş vrea să precizez că am transmis Serviciului de Pază şi Protecţie încă de luni seară că nu vreau să beneficiez de protecţie. Înţeleg că toţi miniştrii au aceeaşi opţiune şi am comunicat deja acest lucru. Vom îndeplini formalităţile legale în acest sens", a declarat Viorica Dăncilă.

Premierul a ţinut să precizeze că nu are nicio problemă cu ofiţerii SPP şi nici cu instituţia în sine. "Nu am nicio problemă cu ofiţerii SPP a căror muncă o respect şi nici cu instituţia, însă aceasta este decizia mea. Nu sunt singurul demnitar care a optat în acest sens", a afirmat Dăncilă.

* În context, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a spus miercuri că premierul a informat-o marţi dimineaţă că renunţă la serviciile SPP, iar ca măsură punctuală s-a asigurat deplasarea acesteia la Palatul Victoria cu un echipaj de la Jandarmerie, dar a precizat că acest lucru nu înseamnă că Jandarmeria a preluat atribuţiile SPP.

Întrebată dacă şi ea a renunţat la SPP, Carmen Dan a răspuns: "Eu am renunţat din primul moment al preluării mandatului iniţial, nu am solicitat şi nici nu am beneficiat de pază SPP. (...) Eu consider că, în calitate de demnitar, nu este necesară această protecţie. Suntem oameni normali. Informaţiile clasificate se vehiculează în spaţiul profesional, nici în maşina SPP, nici în prezenţa SPP".

* Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a salutat decizia premierului şi a membrilor Cabinetului de a renunţa la SPP. "Nici eu nu am nimic cu ofiţerii SPP, nici cu instituţia în sine. Eu, de exemplu, nu am SPP de când am venit la Cameră, merg cu maşina partidului, dar asta nu înseamnă că vreun ministru din cele două guverne a renunţat la SPP. Deci nu a fost o decizie politică de a renunţa la SPP. A fost o decizie a premierului şi a membrilor Cabinetului, pe care eu o salut", a spus Dragnea, după şedinţa grupului senatorilor PSD.

* Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că SPP ar trebui să se afle în subordinea Ministerului de Interne şi nu a şefului statului. "Dacă în cadrul serviciilor de informaţii Parlamentul are un rol, întrucât controlează aceste servicii prin comisiile de specialitate, dacă Parlamentul are un rol în numirea şefilor celor două servicii (SRI şi SIE - n.r.), în cazul SPP Parlamentul nu are un rol. Nici Guvernul. Deci, este o responsabilitate a preşedintelui şi eu sper ca preşedintele să nu se facă totuşi că plouă într-o astfel de situaţie. (...) Acest serviciu ar trebui să facă parte din ansamblul structurilor care asigură paza şi ordinea şi cel mai normal şi cel mai firesc ar fi fost să se găsească sub umbrela Ministerului de Interne'', a declarat Tăriceanu miercuri la România TV.

* Preşedintele Klaus Iohannis consideră că renunţarea miniştrilor la SPP este o non-problemă. "Nu m-a preocupat, mi se pare o non-problemă", a declarat Iohannis, la Bruxelles.

* Această decizie de a se renunţa la serviciile SPP a avut ca punct de plecare o declaraţie a lui Liviu Dragnea, care a relatat un episod care i-a fost comunicat de vicepremierul Paul Stănescu. Ministrul Stănescu a afirmat miercuri că Lucian Pahonţu, şeful SPP, i-a transmis printr-un "prieten" că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, va fi 'executat' până în martie şi că el ar putea prelua "şi partidul chiar".

"A venit un prieten la mine din partea unui înalt funcţionar al statului român, am înţeles că Pahonţu îl cheamă, şi mi-a spus următorul lucru: să-mi transmită, la două săptămâni după ce am fost numit vicepremier, ministru al Dezvoltării, că e foarte bine să colaborez, pentru că o să am protecţie, pentru că Liviu Dragnea va fi executat până în martie cel târziu şi că eventual eu aş putea să preiau şi partidul chiar", a susţinut Stănescu la Parlament.

* Îndepărtarea SPP de la îndeplinirea misiunii de protecţie a demnitarilor, "în baza unor bârfe de partid", este ilegală, ca şi transferul acestor atribuţii către Jandarmerie, este de părere fostul şef de stat Traian Băsescu.

"Evident, Vasilica a fost doar executantul unei dispoziţii a lui Daddy, dispoziţie argumentată cu bârfe de partid. Acest episod ne demonstrează cum se va desfăşura guvernarea Vasilicăi. Daddy ordonă, Vasilica execută. De fapt, Dragnea începe să construiască instituţii paralele cu cele legale pentru a putea controla tot ce mişcă în Guvern şi în alte instituţii ale statului. În această strategie, un pion important este altă supusă, din Videle, Carmen Dan. În final, lucrurile vor ieşi prost, tare prost... Daddy", avertiza Băsescu, într-o postare pe Facebook.

* Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI va analiza, în prima şedinţă, o scrisoare primită de la Alina Mungiu-Pippidi legată de posibilitatea ca în SPP să fi existat un serviciu secret, a declarat, miercuri, senatorul PSD Claudiu Manda, preşedinte al comisiei. "Rămâne să vedem ce vom face la comisie, dacă este de competenţa noastră sau nu", a afirmat Manda.

*** Parlamentul şi-a ales în această săptămână, la începutul primei sesiuni ordinare din acest an, conducerea.

* Plenul Senatului a votat joi componenţa Biroului permanent pentru noua sesiune parlamentară. Astfel, acest for este alcătuit din: preşedinte - Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), vicepreşedinţi - Adrian Ţuţuianu şi Claudiu Iulian Manda (PSD), Cornel Popa (PNL) şi Nicu Fălcoi (USR), secretari - Emilia Arcan şi Marian Pavel (PSD), Mario Oprea (PNL), Gheorghe Baciu (PMP) şi chestori - Doina Elena Federovici şi Nicolae Marin (PSD), Eugen Ţapu Nazare (PNL) şi Tanczos Barna (UDMR).

* Şi Camera Deputaţilor şi-a ales joi noua componenţă a Biroului permanent.

PSD va fi reprezentat de: preşedinte - Liviu Dragnea, vicepreşedinţi - Florin Iordache, Carmen Mihălcescu, Gabriel Vlase, secretari - Mircea Drăghici şi Georgian Pop, chestor - Marcel Ciolacu.

De la PNL în Bp vor fi: vicepreşedinte - Ben Oni Ardelean, secretar - Cristan Buican.

Din Bp al Camerei vor mai face parte: Cristian Seidler (USR) - secretar, Seres Denes (UDMR) - chestor şi Andrei Gerea (ALDE) - chestor. Din partea grupului minorităţilor naţionale va fi chestor Dragoş Zisopol.

PMP nu a primit nicio funcţie în Biroul permanent, iar liderul grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor, Eugen Tomac, a protestat afirmând că acest lucru este "abuziv". "PMP a fost lipsit abuziv de un reprezentant în Biroul permanent, deşi avem mai mulţi deputaţi decât ALDE. Este un abuz şi un fapt grav pentru funcţionarea acestei instituţii", a afirmat Tomac.

AGERPRES/(autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor onlie: Gabriela Badea)