Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 22 - 26 ianuarie:

*** Premierul desemnat Viorica Dăncilă a prezentat vineri, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, lista validată a noului Guvern.

Cabinetul Dăncilă va avea patru vicepremieri - Paul Stănescu (PSD), Ana Birchall (PSD), Graţiela Gavrilescu (ALDE) şi Viorel Ştefan (PSD) - fără portofoliu. Potrivit premierului desemnat, atribuţiile Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social vor fi preluate de alte structuri ale Executivului.

Nominalizările pentru membrii Cabinetului condus de Viorica Dăncilă sunt:
* Paul Stănescu - viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
* Graţiela Leocardia Gavrilescu - viceprim-ministru, ministrul Mediului
* Viorel Ştefan - viceprim-ministru fără portofoliu
* Ana Birchall - viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României
* Carmen Dan - ministrul Afacerilor Interne
* Teodor Meleşcanu - ministrul Afacerilor Externe
* Mihai Fifor - ministrul Apărării Naţionale
* Eugen Orlando Teodorovici - ministrul Finanţelor Publice
* Tudorel Toader - ministrul Justiţiei
* Petre Daea - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
* Valentin Popa - ministrul Educaţiei Naţionale
* Lia Olguţa Vasilescu - ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale
* Dănuţ Andruşca - ministrul Economiei
* Anton Anton - ministrul Energiei
* Lucian Şova - ministrul Transporturilor
* Rovana Plumb - ministrul Fondurilor Europene
* Ştefan Radu Oprea - ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat
* Sorina Pintea - ministrul Sănătăţii
* George Ivaşcu - ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale
* Ioan Deneş - ministrul Apelor şi Pădurilor
* Nicolae Burnete - ministrul Cercetării şi Inovării
* Bogdan Cojocaru - ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
* Ioana Bran - ministrul Tineretului şi Sportului
* Bogdan Gheorghe Trif - ministrul Turismului
* Natalia Intotero - ministrul pentru Românii de pretutindeni
* Viorel Ilie - ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul
* Victor Negrescu - ministrul delegat pentru Afaceri Europene

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că va atrage atenţia viitorului Executiv să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală prin "politici imprudente şi măsuri hazardate".

El a anunţat că va avea discuţii în acest sens cu Guvernul şi va solicita consultări cu responsabilii în sfera politicilor economice.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a avut marţi o întâlnire cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi premierul desemnat Viorica Dăncilă, în urma căreia a declarat că subiectul intrării la guvernare a Uniunii a fost închis imediat după alegeri şi nu a fost deschis nici de către UDMR şi nici de PSD. El a menţionat că UDMR are doi secretari de stat, la Educaţie şi la Departamentul pentru relaţii interetnice, şi doreşte să-i menţină.

UDMR va aştepta programul de guvernare şi lista Cabinetului pentru a decide cum va vota la învestirea Guvernului Dăncilă, a precizat Kelemen Hunor.

*** Istoricul Neagu Djuvara a murit joi, la vârsta de 101 ani, la un spital privat din Capitală.

Licenţiat în istorie la Sorbona în 1937, cu un doctorat în drept (1940) şi un doctorat de stat sub conducerea celebrului filosof Raymond Aron (1972) la Paris, Neagu Djuvara a fost un martor activ al unor momente de răscruce din istoria României Centenare şi al scenei istorice şi diplomatice europene, fiind trimis curier diplomatic la Stockholm, unde va rămâne până în septembrie 1947, ca secretar de legaţie.

În 1961 a plecat în Africa, unde a muncit 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine (1961-1984).

Pe 25 august 2016, în contextul împlinirii vârstei de 100 de ani, lui Djuvara i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti ''în semn de recunoaştere a activităţii în domeniul culturii şi istoriografiei româneşti''.

Tot în acel an, Neagu Djuvara a fost decorat cu Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler.

În 2012 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti. Tot în 2012, titlul de Doctor Honoris Causa i-a fost conferit şi de Universitatea ''Dunărea de Jos'' din Galaţi.

Personalităţi ale vieţii culturale şi academice, precum şi lideri politici au transmis mesaje de condoleanţe.

* "Îmi pare foarte rău, pentru că eram legat de el, eram prieten cu el. (...) A fost un om care s-a ocupat cu pasiune de istorie. A lăsat câteva volume interesante, cu puncte de vedere originale şi care reprezintă o contribuţie mai puţin canonică decât cea a istoricilor noştri academici. (...) Era un intelectual de rasă", a declarat profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici pentru AGERPRES.

* Neagu Djuvara a fost un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria noastră modernă, a evidenţiat scriitorul Mircea Cărtărescu.

* Neagu Djuvara va rămâne pentru diplomaţia română un simbol al elitei româneşti, un om care, prin distincţie, prin delicateţea spiritului şi prin respectul pentru valorile autentice româneşti va reprezenta un model pentru generaţiile viitoare, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

* Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a exprimat regretul faţă de moartea istoricului, arătând că acesta a fost ''unul dintre ultimii reprezentanţi ai elitelor intelectuale''.

* Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a afirmat că Neagu Djuvara reprezintă un reper de moralitate şi civism, un om care s-a luptat întreaga sa viaţă pentru interesele României şi ale românilor.

* "Neagu Djuvara va rămâne în amintirea mea un aristocrat al spiritului, prin generozitatea de a însufleţi generaţii şi prin puterea de a inspira viitorul. Istoricul a scris cu sufletul, filozoful ne-a învăţat adevărul, românul Neagu Djuvara ne-a îndrumat către moralitate!", a transmis prim-ministrul interimar Mihai Fifor.

* Potrivit preşedintelui PNL, Ludovic Orban, Neagu Djuvara a fost un reper de moralitate, erudiţie şi umanism.

* "Drum bun Neagu Djuvara. Ai plecat la stele, dar ne-ai lăsat opera ta, dragostea ta pentru ţară, pentru cultură, pentru oamenii acestui pământ. Un om care a plecat dintre noi cu sufletul împăcat pentru că el singur ne-a iubit pe noi, pe români, poate, mai mult decât l-am iubit noi toţi la un loc", a scris fostul preşedinte Traian Băsescu, pe Facebook.


*** Abrogarea suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată a funcţionarilor publici creează un privilegiu şi poate afecta activitatea şi imaginea publică a autorităţii, a decis, marţi, Curtea Constituţională a României.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, Plenul CCR a admis, cu unanimitate de voturi, o obiecţie de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

"Prin abrogarea măsurii administrative a suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată, în cadrul unui proces penal, în ceea ce priveşte persoanele care au calitatea de funcţionari publici, în temeiul Legii nr.188/1999, se creează un privilegiu, contrar prevederilor consacrate de art.16 din Constituţie. Mai mult, posibilitatea lăsată acestor persoane de a continua să exercite prerogativele de funcţionari publici, cu toate drepturile şi responsabilităţile pe care exerciţiul autorităţii de stat le implică, în condiţiile în care s-ar afecta activitatea şi imaginea publică a autorităţii, contravine principiului statului drept şi principiului supremaţiei Constituţiei şi al obligativităţii respectării legilor", a explicat CCR.


*** Preşedintele Klaus Iohannis a avut, marţi, întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Iohannis a declarat că România are o societate matură, care a dovedit că este capabilă să lupte pentru valorile în care crede, dar că această societate are nevoie de un stat care trebuie să fie pe măsura ei.

Şeful statului a susţinut totodată că România, ca stat cu o naţiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, are legitimitatea să participe alături de nucleul dur al UE la consolidarea acesteia.

România va continua să se implice activ în dezbaterea privind consolidarea Uniunii economice şi monetare, a mai spus preşedintele, adăugând că, fără aderarea la zona euro, ţara noastră nu va beneficia de toate oportunităţile integrării în UE.

Iohannis a subliniat, de asemenea, că aderarea României la Spaţiul Schengen este esenţială.

El a făcut apel şi pentru o pregătire din timp a aspectelor logistice pentru exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Preşedintele a evidenţiat şi importanţa Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, adăugând că Bucureştiul va continua politica de consolidare a instituţiilor democratice şi proiectele bilaterale de interconectare strategică.

El a făcut referire şi la dezvoltarea relaţiilor strategice cu Franţa, Germania, Polonia şi Italia.

Iohannis a pledat pentru consolidarea relaţiei transatlantice, arătând că aceasta reprezintă "garanţia funcţionării optime a Alianţei" şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Preşedintele a mai evidenţiat că 2017 a fost "un an excepţional" pentru Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, iar în 2018 cooperarea va fi consolidată în domeniile politic, militar şi economic.

Potrivit şefului statului, pe agenda Summitului NATO din luna iulie trebuie să figureze relaţia Alianţei cu Rusia, dar şi întărirea parteneriatului organizaţiei cu Uniunea Europeană.

"În plus, summitul va trebui să adopte măsuri pentru ca NATO să proiecteze mai bine stabilitatea în vecinătate, atât în Est, cât şi în Sud, prin sprijin acordat statelor partenere, pentru a fi mai reziliente în faţa diverselor ameninţări", a declarat preşedintele.

Dosarele sirian şi libian au nevoie de un progres palpabil, a punctat, de asemenea, Klaus Iohannis, adăugând că sunt necesari paşi concreţi în soluţionarea paşnică a dosarului nord-coreean.


*** Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Senatului şi al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, au adresat o scrisoare comună oficialilor Comisiei Europene, după ce aceştia au transmis miercuri îngrijorare în legătură cu evoluţiile recente din România şi au cerut Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din Justiţie.

Dragnea şi Tăriceanu au susţinut că sunt "cel puţin surprinzătoare" preocupările exprimate de CE privind lipsa de transparenţă şi de consens mai larg în dezbaterea despre Legile Justiţiei, dar şi referitoare la modificarea Codurilor penale.

Cei doi lideri politici au reamintit că Guvernul precedent, condus de Dacian Cioloş, a modificat Codul penal şi Codul de procedură penală prin ordonanţă de urgenţă.

România are obligaţia ca, până la finalul lunii martie, să transpună Directiva UE privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie, iar jurisprudenţa CEDO obligă la revizuirea responsabilă a acelor prevederi penale ce au dat naştere abuzurilor sancţionate de Curte, se mai explică în scrisoare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au precizat, de asemenea, că mai multe articole din aceste legi au fost declarate neconstituţionale şi Parlamentul are obligaţia de a amenda legislaţia.

Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu au transmis totodată că sunt îngrijoraţi cu privire la "modul incorect" în care Comisia Europeană a fost informată "în ceea ce priveşte transparenţa dezbaterii pe tema Justiţiei din România".

"Dezbaterea pe acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate şi adoptate în Parlament ", au menţionat cei doi oficiali români.

Dezbaterile parlamentare au durat patru luni şi au fost transmise live, pe site-ul Camerei Deputaţilor, pe toată perioada desfăşurării lor, au mai indicat Dragnea şi Tăriceanu.

Ei şi-au exprimat speranţa că România va încheia cu succes Mecanismul de Cooperare şi Verificare în cursul actualului mandat al Comisiei Europene.

Partidele politice au reacţionat la mesajul transmis de oficialii europeni.

* Costul pentru România al poziţiei oficiale a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui, Frans Timmermans, cu privire la modificarea Legilor Justiţiei, este "afectarea gravă a imaginii ţării noastre în plan european şi internaţional", a reacţionat PNL printr-un comunicat de presă.

"România a fost pusă la colţ în Uniunea Europeană din cauza politicienilor iresponsabili de la Bucureşti, care insistă să urmărească fără scrupule o agendă personală cu scopul de a-şi soluţiona problemele penale pe altă cale decât cea a instanţelor de judecată", a susţinut PNL.

* Preşedintele USR, deputatul Dan Barna, a calificat poziţia Comisiei Europene privind modificările la Legile Justiţiei drept un "mesaj de avertizare".

"Abuzul asupra Justiţiei este un element care destabilizează şi afectează grav relaţia României cu UE şi cu valorile democratice ale acesteia", a declarat Barna.

* Senatorul Traian Băsescu, liderul PMP, a declarat că "CE bate câmpii".

"Care este articolul din Legile Justiţiei pe care îl consideră nedemocratic? (...) Uite, sunt un om care a fost 10 ani în Consiliul European, care a lucrat 10 ani cu Comisia Europeană, în acest comunicat Comisia Europeană bate câmpii, îmi pare rău", a afirmat Băsescu.

* Modificările Guvernului tehnocrat în domeniul Justiţiei nu au provocat ieşirea în stradă a zeci şi sute de mii de cetăţeni, pentru că spiritul în care acesta a lucrat, de deplin respect faţă de cetăţean şi faţă de instituţiile legitime ale statului, lipseşte guvernării PSD-ALDE, au transmis fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună.

Potrivit acestora, modificările operate de Guvernul tehnocrat au vizat aspecte necontroversate ale Codului penal şi Codului de procedură penală, au survenit cererilor magistraţilor şi au fost făcute cu respectarea procedurilor legale în vigoare.

* Europarlamentarul Monica Macovei a afirmat că PSD, ALDE şi UDMR pun în pericol situaţia României în Uniunea Europeană şi cere oprirea modificărilor la Codurile penale.


*** Un Te Deum de pomenire a făuritorilor Unirii Principatelor Române a fost oficiat miercuri la Catedrala Patriarhală.

Au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

Palatul Patriarhiei a găzduit apoi sesiunea de comunicări ştiinţifice "Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918".

Preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, a îndemnat, în cadrul evenimentului, la urmarea pildei făuritorilor Unirii Principatelor Române în construirea unei ţări unite, demne şi respectate în care să domnească concordia.

La rândul său, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a caracterizat evenimentele din urmă cu 159 de ani drept un "moment istoric fundamental" al istoriei noastre.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis participanţilor îndemnul de a face din România "un stat cât mai puternic".

El a declarat că progresul României este legat indisolubil de existenţa unei legislaţii coerente şi stabile, care să sancţioneze abuzurile şi necinstea, punctând că guvernanţii au datoria să fie mai atenţi la cerinţele românilor.

Potrivit preşedintelui, românii au nevoie de un stat care să fie pe măsura aşteptărilor lor, cu o guvernare decentă şi eficientă.

"Manifestaţiile paşnice şi democratice arată o faţă frumoasă a României de astăzi: o societate care ştie ce vrea, care nu abdică de la principiile fondatoare ale României moderne", a spus şeful statului.


*** Senatorul UDMR Verestoy Attila a murit miercuri, la vârsta de 63 de ani, în urma unor probleme de sănătate.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a deplâns moartea lui Verestoy Attila, care era şi preşedinte al Organizaţiei Odorheiu Secuiesc a formaţiunii.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a scris, într-un mesaj postat pe Facebook, că Verestoy Attila a fost unul dintre liderii comunităţii maghiare care a promovat democraţia şi interesele ţării în care s-a născut.

Premierul interimar Mihai Fifor a transmis, la rândul său, că Verestoy Attila va rămâne un model de echilibru în politica României post-decembriste.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a evidenţiat că senatorul Verestoy Attila a fost un lider al UDMR care şi-a pus amprenta asupra multor proiecte legislative esenţiale pentru România.

*** Declaraţia 600 care ar trebui depusă, până la 31 ianuarie, de persoanele fizice care au obţinut venituri extra-salariale cumulate de minim 22.800 lei în 2017 a iscat ample nemulţumiri, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, anunţând luni că termenul va fi amânat.

Premierul desemnat Viorica Dăncilă a asigurat fără niciun fel de ezitare că, în prima şedinţă de Guvern, din 31 ianuarie, va adopta o ordonanţă de amânare a termenului de depunere a Declaraţiei 600 până la 1 martie, a afirmat Dragnea.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat tot luni că Declaraţia 600 trebuie modificată substanţial, în aşa fel încât contribuabilii să nu mai aibă dificultăţi legate de completarea formularului şi de procedurile aferente.

Partidul Naţional Liberal a solicitat renunţarea în totalitate la Declaraţia 600.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni că este nelegal rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT în dosarul Romgaz, în care sunt trimişi în judecată fostul ministru al Economiei Adrian Videanu şi omul de afaceri Ioan Niculae.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea interceptărilor şi înregistrărilor în peste 80 de convorbiri telefonice şi comunicări, stabilind excluderea din materialul probator a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor, precum şi înregistrările acestora fixate pe suporţii optici.

Înalta Curte a decis totodată excluderea din dosar a unui raport de expertiză financiar-contabilă judiciară.

Judecătorul a stabilit un termen de cinci zile în care procurorul care a întocmit rechizitoriul trebuie să remedieze neregularităţile constatate şi să comunice dacă menţine trimiterea în judecată.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.

În iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.

Potrivit procurorilor, cei trimişi în judecată au urmărit şi realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine. AGERPRES/(autor: Claudia Stănescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)