Sinteza principalelor ştiri difuzate de Redacţia Ştiri Interne - Bucureşti în săptămâna 15 - 19 ianuarie:

*** Săptămâna care se încheie a fost marcată de schimbarea premierului României. Luni, prim-ministrul Mihai Tudose a demisionat din funcţie, iar miercuri, după consultări cu partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament, preşedintele Klaus Iohannis a desemnat-o pe social-democrata Viorica Dăncilă drept candidat la funcţia de premier. Interimatul la Palatul Victoria este asigurat, până la învestitură, de ministrul Apărării, Mihai Fifor.

* Comitetul Executiv Naţional al PSD i-a retras luni sprijinul politic prim-ministrului Mihai Tudose. În această situaţie, Tudose a anunţat că demisionează din funcţia de premier al României.

"Plec cu fruntea sus", a spus Tudose, precizând că nu va asigura interimatul la Palatul Victoria.

Întrebat cum a pierdut aşa repede susţinerea partidului, el a spus: "Partidul a hotărât că e nevoie de un alt guvern, cu alt tip de abordare. (...) Tot timpul este loc de mai bine. Eu nu am dorit să rup partidul, să îl împărţim", a afirmat Tudose. "Poate am şi eu vina mea. Aşa a hotărât partidul. Aşa cum am spus la început, îmi asum, CEx-ul m-a numit, CEx-ul a spus că e loc de mai bine", a declarat Tudose.

Concluzia generală a Comitetului Executiv Naţional al PSD a fost "că nu se mai poate continua aşa", a precizat, după reuniune, liderul partidului, Liviu Dragnea. Potrivit acestuia, au existat "mai multe reproşuri la adresa lui Mihai Tudose", între acestea fiind ultimele apariţii televizate.

"Au fost mai multe reproşuri, nu le pot reproduce pe toate aici, că ar însemna să mai stăm cinci ore. Concluzia generală a fost că nu se mai poate continua aşa, pentru că există o stare conflictuală între partid şi Guvern, cât şi în interiorul Guvernului. S-au referit colegii la ultimele apariţii televizate, există o nemulţumire în rândul membrilor de partid legată de faptul că aşteptau cu toţii ca noul an să înceapă cu nişte prezentări ale unui bilanţ al anului 2017 şi o prezentare a măsurilor care trebuie luate în 2018 pentru români - cele din programul de guvernare. Şi, în schimb, au văzut nişte apariţii televizate care nu trebuiau să fie, în sensul că genul ăsta de declaraţii publice trebuie să fie făcute în Comitetul Executiv Naţional - adică chestiuni legate de relaţia cu miniştrii sau alte relaţii sau alte subiecte trebuie discutate în interiorul partidului şi, după ce se iau deciziile, ele se comunică", a detaliat liderul PSD.

Dragnea anunţa de asemenea că propunerea pentru funcţia de premier va fi discutată marţi într-un alt CExN al PSD.

În cursul aceleiaşi seri, un comunicat al Executivului preciza că premierul Mihai Tudose şi-a înaintat demisia, "urmând ca, potrivit legii de organizare şi funcţionare a Guvernului, să fie transmisă Administraţiei Prezidenţiale, în cursul zilei de marţi, o adresă oficială în acest sens".

Prezentă în acea seară într-o emisiune la TVR, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, vicepreşedinte al formaţiunii social-democrate, a admis că PSD ar putea recurge la suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis în cazul în care acesta va refuza să nominalizeze un nou prim-ministru din actuala majoritate parlamentară. Ea preciza că PSD va merge la Cotroceni cu o nouă propunere de premier, dar şi cu o listă de semnături din partea parlamentarilor coaliţiei pentru a demonstra că există o majoritate parlamentară.

* Marţi, în jurul prânzului, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că l-a desemnat pe Mihai Fifor, actualul ministru al Apărării, să exercite interimar funcţia de prim-ministru al României, în urma demisiei lui Mihai Tudose. Şeful statului preciza, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, că i-a acceptat demisia premierului Mihai Tudose şi va convoca pentru miercuri consultări cu partidele politice pentru formarea noului Guvern.

În cursul aceleiaşi zile, Iohannis a transmis o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, prin care îi invita la consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.

* Câteva ore mai târziu, europarlamentarul Viorica Dăncilă a fost votată de Comitetul Executiv Naţional al PSD pentru a fi nominalizată la funcţia de premier.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirma că Viorica Dăncilă este un europarlamentar respectat la Bruxelles, iar nominalizarea ei pentru funcţia de premier va ajuta România în procesul de pregătire a preluării, anul viitor, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

"Viorica Dăncilă este europarlamentar din ianuarie 2009, este un europarlamentar respectat la Bruxelles, cu relaţii foarte bune, pentru că este o femeie civilizată, neconflictuală, este deosebit de comunicativă, are o relaţie bună cu oficiali din Comisia Europeană. Pentru noi, asta reprezintă şi un semnal pentru Bruxelles pentru că se simte nevoia foarte serios ca relaţiile Guvernului României cu Comisia Europeană să fie mult mai bune, să aibă întâlniri mai dese. Să nu uităm că anul viitor vom prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi trebuie să ne pregătim foarte bine, va fi o perioadă extrem de importantă pentru România", a susţinut Dragnea, într-o conferinţă de presă la sediul PSD. El adăuga că Dăncilă îi cunoaşte pe oficialii de la Bruxelles şi procedurile comunitare şi va reprezenta un ajutor, inclusiv pentru preşedintele României, ca pregătirile pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE să fie în grafic şi ca prestaţia să aducă avantaje şi pentru ţara noastră.

* Miercuri, la Palatul Cotroceni au avut loc consultările iniţiate de preşedintele Klaus Iohannis cu partidele şi formaţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de premier.

Primii veniţi la discuţiile cu şeful statului au fost membrii delegaţiei PSD - ALDE. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, la final, că i-a prezentat şefului statului, în mod oficial şi direct, propunerea social-democraţilor pentru funcţia de premier - europarlamentarul Viorica Dăncilă. De asemenea, Dragnea a spus că i-a prezentat şefului statului un tabel cu parlamentarii PSD - ALDE care o susţin pe Dăncilă, pentru a-l informa corect pe preşedinte că "nu există niciun fel de problemă în majoritatea parlamentară".

Partidul Naţional Liberal a venit la Cotroceni cu mandatul de a solicita alegeri anticipate, în măsura în care este posibil constituţional, iar, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să nu refuze răspunderea de a forma o majoritate parlamentară care să sprijine un guvern fără PSD.

"PNL a luat decizia de a nu participa la nicio formulă de guvernare care cuprinde PSD, de a vota împotriva oricărei formule de guvernare care conţine PSD. Opţiunea pe care am exprimat-o şi preşedintelui este pentru provocare de alegeri anticipate, deoarece considerăm că opţiunea populaţiei de astăzi nu mai are nicio legătură cu opţiunea populaţiei formulate la alegerile din 11 decembrie 2016. L-am informat pe preşedinte că PNL, în cazul în care i se va solicita, îşi poate asuma răspunderea de a demara negocieri pentru formarea unei majorităţi parlamentare care să sprijine un guvern fără PSD", a declarat liderul liberalilor, Ludovic Orban.

Şi reprezentanţii USR au susţinut, după consultări, că "soluţia decentă" pentru România ar fi aceea a alegerilor anticipate, însă consideră că este dificil de ajuns acolo, fapt pentru care au propus "nominalizarea unui premier non-PSD".

"Este o miză importantă pentru România numirea unui premier non-PSD. Ne-am exprimat susţinerea pentru un astfel de Guvern, în măsura în care preşedintele va decide să numească un astfel de premier şi acesta va reuşi să genereze o susţinere în Parlament. (...) Noi am accentuat faptul că soluţia decentă pe care România o are în faţă este aceea a alegerilor anticipate, este însă dificil de ajuns acolo şi de aceea primul pas ar fi nominalizarea unui premier non-PSD", declara preşedintele USR, Dan Barna, după consultările cu Iohannis.

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară, senatorul Traian Băsescu, a subliniat că guvernarea este ''catastrofală'' şi nu trebuie să continue, arătând că formaţiunea sa i-a propus, la consultări, pentru funcţia de premier pe Siegfried Mureşan şi Eugen Tomac. "Eu am susţinut în faţa preşedintelui că PSD nu merită şi nu trebuie să mai continue la guvernare", a spus Băsescu.

În schimb, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că formaţiunea pe care o conduce va aştepta decizia şefului statului în privinţa Vioricăi Dăncilă.

"PSD - ALDE a propus un nou prim-ministru. Noi am spus că nu o cunoaştem pe doamna Viorica Dăncilă, nu avem argumente nici pro, nici contra, fiindcă nu am văzut-o, nu am vorbit cu ea, nu ştim ce gândeşte, nu ştim ce doreşte, nu ştim ce are de gând să facă în această funcţie. Cu domnul Grindeanu şi cu domnul Tudose era altceva, eram colegi, ne ştiam, mai vorbeam, mai discutam. Nu avem prejudecăţi, de aceea nu spunem că nu, dar nu o cunoaştem şi nu putem spune da", afirma Kelemen Hunor, după consultările cu şeful statului.

Şi liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, a anunţat că deputaţii grupului se vor întâlni cu premierul desemnat de şeful statului, pentru a lua o decizie cum vor vota în Legislativ. "Grupul se va întâlni cu prim-ministrul desemnat şi vom avea o discuţie în urma căreia vom lua o decizie legată de cum vom vota. (...) Dacă va fi foarte convingător da, dacă nu, din nou fiecare coleg va vota cum crede că este mai bine", a spus Pambuccian. El a calificat drept "nerealistă" propunerea PNL şi USR privind organizarea de alegeri anticipate.

* În cursul serii de miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a desemnat-o pe Viorica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcţia de prim-ministru.

"Cântărind toate argumentele, ţinând cont de situaţia concretă din Parlament, am decis să dau PSD încă o şansă şi să desemnez persoana propusă de PSD, pe doamna Dăncilă. Dar acum, PSD trebuie să performeze. Românii au mari aşteptări şi eu am mari aşteptări", a declarat şeful statului.

El a făcut apel la cei implicaţi în procedura de formare a Guvernului să se mobilizeze. "Invit pe toţi cei implicaţi în procedură să se mobilizeze şi să lucreze repede şi bine. Este posibil ca până la 1 februarie întreaga procedură să fie finalizată şi noul Guvern să se apuce de treabă şi să rezolve problemele mai degrabă decât să le încurce", a afirmat şeful statului.

Ulterior anunţului lui Iohannis, premierul desemnat Viorica Dăncilă a spus că sunt importante punerea în practică a programului de guvernare, 2018 - Anul Centenarului şi pregătirea preluării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019. Dăncilă le-a mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis pentru desemnare, preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, colegilor de partid, dar celor de alianţă.

*** Prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, a venit marţi la Bucureşti într-o vizită oficială, prima vizită în România a unui premier japonez.

Programul oficial anunţat prevedea primirea cu onoruri militare la Palatul Victoria de către premierul Mihai Tudose. Cu o seară înainte însă, Tudose a demisionat din funcţia de prim-ministru şi a anunţat că nu va asigura interimatul. În acest context, prim-ministrul Japoniei nu a mai mers la Palatul Victoria, aşa cum era stabilit iniţial în programul înaltului oficial nipon, la Guvern mergând doar o delegaţie oficială şi economică japoneză.

"Aprofundarea relaţiilor cu Japonia constituie o prioritate a componentei de politică externă în programul de guvernare, pe care ne dorim să o promovăm într-un mod cât mai eficient. Dezvoltarea cooperării cu Japonia a reprezentat după 1990 şi va rămâne un obiectiv important constant al politicii externe a României, indiferent de formula politică a guvernării de la Bucureşti", a declarat vicepremierul Paul Stănescu la întâlnirea cu delegaţia oficială şi economică din Japonia, condusă de Kotaro Nogami, director adjunct al cabinetului prim-ministrului Japoniei, şeful misiunii economice.

Potrivit lui Stănescu, cel mai important proiect de cooperare bilaterală, în acest moment, este construirea magistralei M6, care va lega centrul Capitalei de Aeroportul "Henri Coandă". "Sperăm să putem avansa cât mai mult în cursul anului 2018. Aşteptăm cu mare interes punctul de vedere al Japan International Cooperation Agency asupra documentaţiei privind licitaţia, pentru a putea demara efectiv licitaţia în luna februarie şi a fi în măsură să semnăm contractele de execuţie în luna octombrie", a spus Stănescu.

Pentru că programul oficial al premierului japonez a fost modificat, Shinzo Abe şi soţia sa, Akie Abe, au vizitat marţi Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", prim-ministrul fiind foarte interesat de cultul ortodox, de pictura pe lemn şi pe sticlă, ca şi de tehnica olăritului. De asemenea, Shinzo Abe a vizitat împreună cu primarul general Gabriela Firea Grădina Japoneză din parcul Regele Mihai (Herăstrău), context în care şeful Guvernului de la Tokio a dat asigurări că executivul pe care îl conduce va sprijini proiecte de dezvoltare în Bucureşti şi speră într-o colaborare viitoare în mai multe domenii de interes pentru Capitală.

În cursul după-amiezii, prim-ministrul japonez a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a declarat că relaţiile româno-japoneze vor fi ridicate la nivel de parteneriat strategic "în viitorul nu foarte îndepărtat". "Astăzi, am fost de acord că împărtăşim aceleaşi valori şi obiective strategice, avem evaluări similare în materie de securitate într-un mediu atât de volatil, precum şi interese economice comune. În acest context, am decis împreună cu domnul prim-ministru Abe să lansăm demersurile necesare pentru ca în viitorul nu foarte îndepărtat să ridicăm relaţia dintre România şi Japonia la nivel de parteneriat strategic", a spus şeful statului român.

"Este prima vizită oficială pe care o întreprinde un prim-ministru al Japoniei în istoria relaţiilor româno-nipone şi prima vizită a unui înalt oficial în anul 2018 atât de important pentru noi - anul centenar al României moderne. În acelaşi timp, este un context special. În acest an aniversăm cinci ani de la stabilirea Parteneriatului reînnoit între statele noastre, după ce anul trecut s-au împlinit 15 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat. Tot anul trecut s-au împlinit şi 100 de ani de la numirea primului trimis extraordinar al României în Japonia", a adăugat Iohannis. El a precizat că discuţiile au arătat că relaţiile româno-japoneze au atins un nivel superior de maturitate, ceea ce va duce la intensificarea şi consolidarea şi mai mult a cooperării sectoriale, în toate domeniile.

Prim-ministrul Shinzo Abe a subliniat că România este un partener crucial pentru Japonia, adăugând că a convenit cu preşedintele Klaus Iohannis ca între cele două ţări să existe o strânsă cooperare pentru a "menţine şi a consolida ordinea legii la nivel internaţional".

"România ocupă o poziţie geografică strategică în Europa şi constituie un partener crucial pentru Japonia, ţările noastre având la bază valori şi principii comune, precum libertatea, democraţia, drepturile omului, statul de drept", a afirmat Shinzo Abe. "Este extrem de important faptul că domnul preşedinte şi cu mine avem convingerea comună că nu putem accepta înarmarea nucleară a Coreii de Nord şi considerăm că este necesar să se intensifice la maximum presiunea asupra acestei ţări. De asemenea, am putut confirma şi viziunea noastră comună în ceea ce priveşte importanţa rezolvării imediate a problemei răpirilor de cetăţeni. În condiţiile în care în societatea internaţională se instalează instabilitatea, este necesară o cooperare încă şi mai puternică ca până acum între Japonia şi Europa, în numele valorilor comune pe care le avem la bază. Din acest punct de vedere, Japonia sprijină Europa în unitatea şi coeziunea ei", a spus el.

Premierul Shinzo Abe a întreprins un turneu diplomatic în Europa Centrală şi de Est, care a cuprins Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Serbia şi România.

*** Premierul interimar Mihai Fifor a decis miercuri demiterea şefului Poliţiei Române, chestorul Bogdan Despescu, şi numirea pe o perioadă de şase luni în această funcţie a chestorului Cătălin Ioniţă, directorul DGA din cadrul MAI.

"Prim-ministrul interimar Mihai-Viorel Fifor a semnat astăzi (miercuri - n.r.) decizia de eliberare a domnului Bogdan Despescu din funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu rang de secretar de stat. Totodată, premierul interimar a semnat decizia de împuternicire, pentru o perioadă de şase luni, în funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu rang de secretar de stat, a domnului Alexandru-Cătălin Ioniţă", a precizat un comunicat al Guvernului.

Conform sursei citate, ambele decizii ale prim-ministrului interimar au fost luate la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan.

Ulterior acestui anunţ, chestorul şef de poliţie Bogdan Despescu, fost şef al Poliţiei Române, a adresat un mesaj colegilor din IGPR, după demiterea sa, în care le-a mulţumit pentru sprijinul acordat pe perioada mandatului şi a subliniat că a dispus în cazul poliţistului Eugen Stan luarea tuturor măsurilor pentru identificarea şi prinderea sa, precum şi pentru tragerea la răspundere a celor care nu şi-au îndeplinit atribuţiile.

"Am făcut tot ce s-a impus pentru stabilirea cauzelor reale care au condus la această situaţie. Cred că doar aşa putem să prevenim, cu adevărat, apariţia unor astfel de vulnerabilităţi. Nu am dorit să dau curs discuţiilor lansate în spaţiul public întrucât am considerat că rezultatul anchetei este cel care trebuie să lămurească aceste aspecte. În ceea ce mă priveşte, îmi exprim convingerea că timpul va demonstra că modul meu de acţiune a fost corect. (...) Este nevoie de lucru în echipă pentru a realiza menirea poliţistului, aceea de a fi permanent în slujba cetăţeanului şi comunităţii. Sunt poliţist de mai bine de 22 de ani şi vă pot spune, din experienţă, că munca de poliţie nu este una simplă, însă atunci când este făcută cu pasiune, respect faţă de lege şi comunitate, ea devine un mod de viaţă", arăta el în mesaj.

Bogdan Despescu le-a mulţumit poliţiştilor pentru sprijin şi încredere şi a ţinut să remarce că a reuşit menţinerea trendului descendent al criminalităţii sesizate, în special în privinţa criminalităţii stradale, criminalităţii comise cu violenţă şi a celei din mediul rural. AGERPRES/(autor: Andreea Rotaru, editor: Georgiana Tănăsescu)