Oraşul-staţiune Sîngeorz-Băi din judeţul Bistriţa-Năsăud, situat la poalele munţilor Rodnei, la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Bistriţa, a devenit o palidă amintire a ceea ce a fost odată, încasările din turism la bugetul local fiind nule, iar peste iarnă fiind complet lipsit de turişti, pentru că sezonul începe aici abia în luna mai şi se termină undeva la începutul lunii noiembrie.

Oraşul Sîngeorz-Băi a devenit cunoscut ca staţiune balneară încă din secolul al XVIII-lea. Staţiunea dispune de nouă izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene. Despre apele minerale de la Sîngeorz-Băi se spunea că rivalizau, din punct de vedere al proprietăţilor curative, cu cele de la Vichy (Franţa) sau Karlovy Vary (Cehia), fiind căutate pentru tratamentul afecţiunilor tubului digestiv, bolilor hepato-biliare, bolilor metabolice şi nutriţionale, dar şi al bolilor reumatismale.

Actualul primar al oraşului, Traian Ogâgău, aflat la primul mandat, a demarat încă de anul trecut un proiect de punere în valoare a surselor de apă minerală, denumit "Aqua Primus", şi l-a depus pe Programul Operaţional Regional, Axa 7, în speranţa că astfel va obţine peste 17 milioane lei, bani europeni, pentru amenajarea unor ştranduri cu apă minerală.

Proiectul este încă în evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, dar în acest timp primăria oraşului-staţiune a reuşit să obţină licenţă de explorare pentru unul dintre izvoarele minerale, spărgând astfel monopolul deţinut de societatea care le gestionează de aproape 20 de ani.

"Când ne-am apucat de proiectul S.O.S (Satul-Oraşul-Staţiunea) Aqua Primus Sîngeorz-Băi, primăria oraşului nu deţinea la acea dată un izvor de apă minerală, toate erau deţinute de societatea Hebe. Prin negocierile cu ei şi cu ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - n.r.), am reuşit să luăm un izvor, izvorul nr.6, cu cel mai mare debit de apă minerală, şi am obţinut licenţa de explorare în vederea exploatării. Explorarea durează undeva la un an şi jumătate, doi ani de zile, după care îl poţi exploata în condiţiile legii. Interesul este ca, în primăvara viitoare, să facem acele scalde cu apă minerală pentru circulaţia sângelui, reumatism, cum erau odinioară în Sîngeorz-Băi, în perioada interbelică", a declarat primarul Ogâgău, cu ocazia unei conferinţe de presă.

De la secretarul primăriei, Traian Şorecău, aflăm că administrarea surselor de apă minerală se face în baza unui contract de concesiune care nu a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial, astfel că, deşi au trecut circa 17 ani de atunci, cei 20 de ani de concesiune nu sunt, de fapt, începuţi oficial.

"Izvoarele de apă minerală sunt proprietatea statului român. Statul, prin Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, concesionează resursele minerale, printre care şi apele minerale. Societatea Hebe este deţinătorul licenţei de explorare a resurselor de apă minerală pentru o perioadă de 20 de ani, care va curge din momentul în care contractul va fi publicat în Monitorul Oficial. Încă nu este publicat. Ei folosesc cu anticipaţie, ca să spunem aşa, resursa de apa minerală. (...) Este o situaţie la nivel de ţară. La noi măcar nu s-au întâmplat abuzuri din partea concesionarilor, pentru că în alte staţiuni care dispun de surse de apă minerală s-a ajuns până acolo încât accesul la sursa de apă minerală a fost restricţionat cu lacăt. (...) Ei au solicitarea depusă, în baza solicitării de obţinere a licenţei de exploatare utilizează sursele. Detaliile sunt destul de încâlcite", a explicat Şorecău.

La izvorul nr.6, cel pentru care a obţinut licenţa primăria, este nevoie de lucrări de decolmatare, pentru că depunerile de săruri minerale au acoperit aproape în întregime intrarea în tunelul lung de circa 80 de metri. În jurul lui, vor fi construite ştrandurile cu apă minerală, care vor fi recomandate în special persoanelor cu probleme de circulaţie a sângelui şi reumatism.

Între timp, administraţia locală şi-a dat seama că este nevoie să reactualizeze studiile care au stat la baza atestării ca staţiune turistică şi staţiune balneoclimaterică.

"Ca şi staţiune, Sîngeorz-Băi a rămas doar cu atestatul de staţiune balneoclimaterică, atât. Au trebuit începute din nou demersurile cu Institutul de balneologie, pentru a ne face un raport - şi au fost deja, mi se pare că în martie iese raportul, ca să îl putem prezenta", a spus edilul.

Consilierul primarului, Călina Şestac, completează lista de demersuri făcute.

"Pe partea de turism balnear şi balneologie, am început colaborarea cu Institutul de balneologie, cu Asociaţia de balneologie. Este în lucru un studiu de bioclimă, pentru că noi ne raportăm doar la istoric şi nu este normal. Inclusiv institutul s-a bucurat când i-am contactat, ca să actualizăm tot ce înseamnă studii. (...) Pe partea de ape, prin licenţa pe care o avem, de explorare, se fac analize după ce terminăm decolmatarea. S-a început decolmatarea, dar au fost nişte probleme tehnice acolo", a spus Şestac.

Edilul oraşului-staţiune recunoaşte că este nevoie şi de lucrări serioase de infrastructură pentru a aduce din nou turiştii la Sîngeorz-Băi, în condiţiile în care drumul de acces în zonă, DN 17D, este nemodernizat, iar aproape jumătate dintre străzile din oraş sunt neasfaltate.

Şi proprietarii hotelurilor în zonă, dintre care unul cu 900 de locuri de cazare şi al doilea cu 600, ar trebui să lucreze la modernizarea acestora.

"În ceea ce priveşte relaţia primăriei cu Hebe SA, noi am avut nenumărate discuţii cu dânşii şi ne-au promis că se gândesc să reabiliteze şi o parte din camerele lor la un alt standard, şi pentru un altfel de turism în Sîngeorz-Băi, nu numai acei pensionari amărâţi care vin în staţiune, care nu îşi permit să meargă la alte condiţii, să zic aşa. Vrem să vină şi cei cu pensii speciale încoace, nu avem condiţii pentru cei cu pensii speciale", a declarat Ogâgău.

Întrebat câţi bani aduce turismul, în prezent, la bugetul local, primarul Traian Ogâgu spune că niciunul, pentru că legea nu îi permite să încaseze taxă hotelieră.

"În prezent, turismul aduce zero lei la buget. În afară de taxele şi impozitele locale, nu se percepe taxă de turism pentru staţiune balneară sau taxe hoteliere. Hotelurile sunt închise până în luna mai", a spus edilul.

Având în vedere impasul în care se află turismul în această zonă, pensiunile care funcţionează pot fi numărate pe degetele de la o mână, în timp ce pe alte multe clădiri ridicate în acest scop se văd anunţuri de vânzare.

O soluţie pentru ca staţiunea să nu rămână închisă iarna ar fi construirea unei pârtii de schi, dar şi demersurile în acest sens s-au lovit de probleme. Primul viza un domeniu schiabil în zona Munţilor Rodnei, pe un teren aflat în proprietatea oraşului Sîngeorz-Băi, în asociere cu comunele Maieru şi Rodna, însă Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei nu a acceptat montarea unor stâlpi pentru transport pe cablu în zona protejată. O a doua variantă ar fi o pârtie de schi de 1.200 metri lungime pe versantul nordic din Valea Cormăii, dar aici este nevoie şi de acceptul unor proprietari de terenuri, iar unii nu îşi doresc să pună la dispoziţie pământul, pe timpul iernii, pentru astfel de activităţi.

Având în vedere viitorul incert al oraşului Sîngeorz-Băi ca staţiune turistică şi balneoclimaterică, primarul Traain Ogâgău speră să obţină bani măcar prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală pentru modernizarea de şcoli şi grădiniţe, reabilitarea străzilor şi trotuarelor şi construirea unui dispensar medical, astfel încât cei aproximativ 10.000 de locuitori să aibă parte de condiţii decente de viaţă.

Între timp, din toamna anului trecut a fost demarată procedura organizării unui referendum de demitere a primarului în funcţie, mulţi cetăţeni fiind nemulţumiţi de modul în care acesta şi-a onorat atribuţiile în primul an de mandat. Primarul a contestat decizia prefectului de Bistriţa-Năsăud de a da curs acestei iniţiative, semnate de aproximativ 3.000 de locuitori, şi aşteaptă decizia instanţei.

Comisia de organizare a referendumului i-a cerut primarului Ogâgău să aloce bani pentru organizarea acestuia, prin bugetul pe anul 2018 - aproximativ 75.000 lei, sumă care ar reprezenta circa 2% din veniturile proprii anuale ale administraţiei locale. Decizia finală va aparţine Consiliului Local, atunci când se va vota bugetul. AGERPRES / (A, AS - autor: Tina Ţucui, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)