Partidul Naţional Liberal (PNL) a trecut în 2017 de la o conducere interimară la o conducere aleasă şi a făcut o opoziţie "la baionetă" în Parlament, deşi rezultatele au fost minore în contextul existenţei unei majorităţi parlamentare confortabile.

Liberalii şi-au exercitat opoziţia prin două moţiuni de cenzură şi mai multe moţiuni simple, proteste atât în Parlament, cât şi în stradă, dar şi prin alte acţiuni.

În privinţa politicii interne de partid, PNL a reuşit finalizarea unificării cu PDL şi a operat câteva modificări la statut.

Pe de altă parte, în 2017 PNL a pierdut câţiva membri importanţi, care au demisionat din partid.

*** Şefia PNL - de la preşedinte interimar la preşedinte ales

Până în luna iunie, conducerea PNL a fost asigurată de Raluca Turcan în calitate de preşedinte interimar.

În februarie, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, într-un dosar în care era acuzat că ar fi cerut bani omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru campania electorală la alegerile locale din vara anului 2016, Ludovic Orban şi-a anunţat candidatura la funcţia de preşedinte al liberalilor, cu scopul de a "oferi partidului caracter şi identitate, forţă şi credibilitate". El mai afirma că îşi doreşte ca PNL să devină "forţa politică dominantă în societatea românească".

În martie, Orban preciza că a discutat cu Klaus Iohannis înainte de a-şi depune candidatura pentru această funcţie, însă arăta cu nu poate să redea aceste discuţii.

Şi deputatul Cătălin Predoiu îşi anunţase intenţia de a candida la şefia PNL, însă a renunţat în mai.

Liberalul Viorel Cataramă şi-a depus şi el în luna mai candidatura la şefia PNL, anunţând că îşi doreşte să aibă succesul lui Donald Trump şi că, dacă va fi ales, partidul va fi de acord cu căsătoriile homosexuale.

Tot în mai şi-a depus candidatura pentru şefia PNL şi europarlamentarul Cristian Buşoi, susţinut de fostul preşedinte al liberalilor Crin Antonescu.

În final, în cursa pentru şefia partidului au rămas Ludovic Orban şi Cristian Buşoi, după ce moţiunea depusă de Viorel Cataramă nu a întrunit condiţiile statutare pentru a fi spusă dezbaterii şi votului în cadrul Congresului PNL, întrucât nu a fost validată de Comitetele Directoare Judeţene din cel puţin 10 filiale ale formaţiunii politice.

Înainte de Congres, Ludovic Orban, declara, într-un interviu acordat AGERPRES, că aroganţa, tupeul, nesinceritatea şi lipsa de onestitate trebuie să dispară din comportamentul liberalilor, subliniind din nou că are ca obiectiv ca partidul să devină principala forţă politică din România. De asemenea, el mai afirma că PNL trebuie să aibă un Guvern alternativă.

La rândul său, Cristian Buşoi afirma, tot într-un interviu acordat AGERPRES, că are şanse foarte bune să câştige şefia partidului, deoarece are o viziune şi o echipă mai bune ca Ludovic Orban, despre care susţinea că nu este un bun lider pentru partid. Şi el pleda pentru un Guvern alternativ şi întărirea parteneriatului cu preşedintele Klaus Iohannis.

În urma congresului din 17 iunie Ludovic Orban a devenit preşedinte al PNL. La acel moment, el anunţa că îşi doreşte ca PNL să ajungă la guvernare şi că susţine alegeri anticipate.

"Îmi doresc ca PNL să ajungă la guvernare, dar nu printr-un nou USL sau prin contractări pe care să le facem cu oameni care niciodată nu vor aplica politicile noastre şi pe care nu ne putem bizui niciodată. Îmi doresc să ajungem la putere prin votul oamenilor. Dacă este să susţinem ceva, să susţinem anticipate, să facem opoziţie pe toate fronturile, la baionetă, luptă de la om la om cu cei care astăzi îşi bat joc de România", afirma Orban, la Congresul PNL.

Odată cu alegerea lui Orban, a fost aleasă şi o nouă echipă de conducere.

Tot în 2017 au fost aleşi preşedinţii organizaţiilor PNL: Mara Mareş - preşedinte al TNL, Florica Cherecheş - preşedinte al OFL şi Gheorghe Flutur - preşedinte al Ligii Aleşilor Locali. În octombrie, fostul jurnalist Ionel Dancă a devenit purtător de cuvânt al partidului.

*** Modificarea Statutului

În martie, Consiliul Naţional de Coordonare al PNL a adoptat schimbări la Statutul partidului. Aceste modificări stabileau că PNL va avea patru paliere de conducere: Convenţia Naţională, redenumită Congres - forul suprem, Consiliul Naţional - organismul de dezbatere politică şi de decizii, care se reuneşte ori de câte ori este nevoie, Biroul Politic Naţional - for în care se iau toate deciziile majore şi din care fac parte aleşii la congres, liderii judeţeni, foştii preşedinţi ai PNL, liderii grupurilor parlamentare şi ai organizaţiilor speciale şi Biroul Executiv - pentru problemele curente.

La Congresul din iunie liberalii au adoptat noi modificări ale Statutului partidului. Aceste modificări făceau referire la faptul că în Biroul Executiv al PNL sunt 16 vicepreşedinţi - 8 vicepreşedinţi coordonatori ai comisiilor de specialitate pentru politică externă, apărare, siguranţă naţională, administraţie, ordine publică, siguranţa cetăţeanului, fonduri europene, dezvoltare regională, justiţie şi drepturi cetăţeneşti, buget şi politici fiscale, economie, energie şi mediu de afaceri, sănătate, muncă, familie şi protecţie socială, educaţie, cercetare, tineret şi sport, cultură, culte şi minorităţi, agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară şi mediu, ape şi silvicultură, infrastructură de transport, comunicaţii şi societate informaţională - şi 8 vicepreşedinţi pentru regiunile de dezvoltare.

De asemenea, liberalii au decis la acea dată că în Biroul Executiv vor exista 16 membri cu rang de vicepreşedinţi.

În octombrie, la Poiana Braşov Consiliul Naţional al PNL a adoptat şi alte propuneri pentru modificarea Statutului liberalilor, între care se numără cea prin care foştii preşedinţi ai partidului, care sunt încă membri şi au fost aleşi de către Congres sau Convenţie în aceste funcţii, devin membri ai Biroului Executiv. De asemenea, potrivit modificărilor, preşedintele Ligii aleşilor locali este membru al Biroului Executiv al PNL.

Totodată, prin noile prevederi un membru al partidului poate cumula cel mult două funcţii alese de conducere, dar nu la acelaşi nivel.

De asemenea, aleşii locali ai partidului pot candida la funcţii de conducere în partid numai în circumscripţia electorală unde au fost aleşi la nivel naţional.

Noile prevederi vizează şi stabilirea cotizaţiilor membrilor PNL de către BEx, BPN şi BPJ.

"La nivelul filialelor teritoriale se pot angaja cheltuieli numai în limita disponibilului existent, în casieria filialei sau în conturile bancare ale acestuia, la data contractării sau în limita contractelor de donaţie sau sponsorizate încheiate, chiar dacă acestea nu au fost încheiate încă. Cheltuielile ce depăşesc valoarea de zece mii de lei se pot angaja de către filiale prin decizie a preşedintelui, contrasemnată de secretarul general şi trezorierul filialei şi numai cu avizul trezorierului partidului, cu excepţia cheltuielilor ocazionate de închirierea şi funcţionarea sediilor filialelor teritoriale", stipulează noile prevederi.

Conform acestor prevederi, BEx, la propunerea preşedintelui partidului, poate stabili sancţiuni pentru neplata timp de şase luni a obligaţiilor financiare.

*** Opoziţia în Parlament - de la moţiuni de cenzură la moţiuni simple şi sesizări la CCR

La începutul anului, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, anunţa că liberalii vor vota împotriva Guvernului Grindeanu, susţinând că lista este "încropită" în funcţie de interesele personale sau de grup ale celor din PSD şi ALDE.

Liberalii au iniţiat două moţiuni de cenzură şi cinci moţiuni simple.

La începutul primei sesiuni parlamentare, în luna februarie, parlamentarii PNL împreună cu cei de la USR au depus prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului de la acea dată, respectiv Executivul Grindeanu.

Moţiunea de cenzură intitulată "Guvernul Grindeanu - Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România" a fost depusă în contextul adoptării de către Executiv a OUG referitoare la modificările Codurilor penale, dar ea a fost respinsă de Parlament.

Preşedintele interimar al PNL de la acea dată, Raluca Turcan, declara că moţiunea de cenzură este o sancţiune politică la adresa unui comportament de guvernare inacceptabil, susţinând că "Noaptea ca hoţii" a devenit sloganul guvernării Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu.

În a doua sesiune parlamentară, PNL şi USR au depus cea de-a doua moţiune de cenzură, împotriva Guvernului Tudose, intitulată "PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă", document care a fost respins, de asemenea, de Parlament.

Liberalii au organizat mitinguri şi acţiuni de prezentare a moţiunii în ţară şi la Bucureşti atât înaintea, cât şi în ziua dezbaterii documentului prin care cereau retragerea încrederii Guvernului Tudose.

Opoziţia din Parlament s-a făcut şi cu iniţierea mai multor moţiuni simple.

Trei moţiuni simple iniţiate de liberali au fost dezbătute şi respinse de Camera Deputaţilor.

Prin moţiunea simplă iniţiată alături de USR şi PMP - "PSD dăunează grav sănătăţii" - liberalii îi solicitau premierului Mihai Tudose să îl demită pe ministrul Sănătăţii, având în vedere "criza vaccinurilor", "birocraţia care sufocă România", "nefinalizarea construcţiei de spitale", "farsa salariilor ca afară".

"Domeniul sănătăţii nu este unul care să mai permită experimente. Experimentele nefaste ale actualului ministru, care, prin prestaţia sa, a adus în colaps sistemul de sănătate, trebuie stopate", spuneau iniţiatorii.

O altă moţiune simplă, "Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie şi descurajare", a fost şi ea respinsă de plenul Camerei. Moţiunea pe domeniul transporturilor a fost depusă de deputaţii PNL şi USR, aceştia solicitându-i de această dată premierului să-l demită pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, şi să ia măsuri pentru deblocarea investiţiilor în infrastructura de transport.

"PSD stăpânul Justiţiei?! Chiar aşa ...", este ultima moţiune simplă iniţiată de grupurile parlamentare ale PNL şi USR. Deputaţii Opoziţiei îi solicitau ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să nu promoveze în forma prezentată modificările la legile Justiţiei, susţinând că există o "agendă ascunsă" în aceste iniţiative.

La Camera Deputaţilor, liberalii au încercat de mai multe ori să introducă pe ordinea de zi o moţiune simple pe energie, însă solicitarea a fost respinsă.

Opoziţia a iniţiat, în a doua parte a anului, două moţiuni simple la Senat, ambele fiind respinse de plen.

Moţiunea simplă "O Românie fără educaţie de calitate este o Românie săracă", semnată de senatori PNL şi USR, prin care se cerea demisia ministrului Educaţiei, a fost respinsă pe 18 septembrie. Şi moţiunea simplă "'Finanţista' ministrului Mişa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit", semnată de senatori PNL, PMP şi USR, a fost respinsă pe 6 noiembrie în plenul Senatului. Prin moţiune s-a cerut demisia ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa.

Liberalii şi-au exercitat opoziţia şi prin contestarea la CCR a mai multor legi şi prin ieşirea la protestele din stradă împotriva modificărilor la legislaţia justiţiei.

Astfel, PNL alături de USR şi PMP au contestat la CCR legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, precizând că aceasta nu respectă rigorile constituţionale. CCR a decis, însă, că actul normativ este constituţional.

De asemenea, PNL a sesizat CCR alături de PMP asupra modificărilor aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, susţinând că proiectul "obstrucţionează activitatea instituţiilor vizate şi grevează autorităţile locale de sume pentru care nu este prevăzută sursa de finanţare". Potrivit semnatarilor, contrar reglementărilor de principiu care privesc asigurarea folosirii limbii materne în unităţile administrative cu o pondere de 20% a minorităţilor naţionale, prin acest proiect se instituie un criteriu alternativ de 5.000 de locuitori în cazul unităţilor sanitare şi de asistenţă socială.

Grupul deputaţilor PNL a înaintat la CCR şi sesizări de neconstituţionalitate în privinţa Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Statutului deputaţilor şi senatorilor, iar alături de USR şi în cazul Regulamentului Camerei argumentând că devine posibilă desfăşurarea, în acelaşi timp, a unei anchete judiciare şi a unei anchete parlamentare.

O altă sesizare la CCR a vizat modificările aduse mecanismului de numire în funcţie a directorului Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne, prin eliminarea avizului necesar din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Liberalii au sesizat la CCR şi proiectul de modificare a Legii executării pedepselor şi modificările legislative privind obligativitatea prezenţei la comisiile de anchetă. Curtea a respins sesizarea referitoare la modificările privind prezenţa la comisiile de anchetă.

Senatorii PNL au sesizat Curtea Constituţională şi cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului Camerei superioare a Parlamentului care stabileşte, între altele, şi procedura de adoptare a iniţiativelor de revizuire a Legii fundamentale. PNL a atacat la Curtea Constituţională şi modificarea legii de funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. CCR a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile actului normativ de modificare şi completare a Legii privind funcţionarea SRR şi SRTv, care prevăd numirea unor noi Consilii de Administraţie, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare, şi obligarea reprezentanţilor CA să renunţe la calitatea de membru de partid, pe timpul exercitării mandatului.

Alături de USR şi PMP liberalii au mai atacat la CCR actul normativ de modificare şi completare a Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Liberalii au atacat şi hotărârea Parlamentului care modifică modul de funcţionare a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

De asemenea, PNL a atacat în contencios administrativ Hotărârea de Guvern nr. 291/2017 care vizează pensiile pentru grupele I şi II de muncă, deoarece actul normativ instituie o gravă discriminare pentru cei care au muncit în condiţii grele. Liberalii au înaintat Guvernului şi o plângerea prealabilă împotriva acestei Hotărâri de Guvern.

Liberalii au sesizat CCR şi cu privire la Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru legile Justiţiei.

Parlamentarii PNL au contestat la CCR cele trei legi ale justiţiei, invocând încălcarea Constituţiei. Anterior, liberalii au argumentat că acestea riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti şi să pună sub semnul întrebării democraţia din România.

La finalul anului, senatorii liberali au sesizat CCR cu privire la neconstituţionalitatea modificării şi completării Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care prevede că referendumul naţional cu privire la revizuirea Constituţiei are loc în ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la data adoptării în Parlament a actului normativ de revizuire a Legii fundamentale, urmând ca această dată să fie adusă la cunoştinţă publică de către Guvern.

Liberalii şi-au manifestat opoziţia şi prin votul împotrivă în cazul legii bugetului de stat pe anul 2017, argumentând că "este un buget care încalcă legea responsabilităţii fiscale". Şi la bugetul pe 2018 liberalii au adoptat aceeaşi strategie.

În prima parte a anului, ei au cerut şi respingerea controversatei Ordonanţe de Urgenţă 13 şi audierea în Parlament a premierului de la acea dată Sorin Grindeanu pe tema OUG 6 şi OUG 9 şi dezbaterea şi respingerea în regim de urgenţă a celor două acte normative, argumentând că au grave repercursiuni cu impact economic.

Liberalii s-au declarat "total" împotriva impozitului progresiv, susţinând că acesta este neaplicabil şi lipsit de predictibilitate. Ei au criticat şi legea salarizării, la care au depus mii de amendamente. Totuşi, deputaţii liberali Roberta Anastase, George Ionescu, Dumitru Oprea, Răzvan Prişcă şi Glad Aurel Varga au votat în favoarea proiectului legii salarizării bugetarilor, în timp ce ceilalţi liberali prezenţi la şedinţa de plen s-au abţinut sau au votat împotrivă.

La momentul demiterii Guvernului Grindeanu, prin moţiunea de cenzură iniţiată de majoritate, liberalii nu au făcut o propunere de premier. La momentul învestirii Guvernului Tudose, preşedintele PNL, Ludovic Orban, afirma că acest executiv este "cel mai prost guvern de după Revoluţie".

*** Comunicarea cu preşedintele Iohannis

În toamnă, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că are o comunicare "firească", "normală" şi nici foarte "frecventă" cu preşedintele Klaus Iohannis. El a mai spus că se consultă cu şeful statului "pe teme importante".

"Ne consultăm pe anumite teme importante, legate de situaţia economică, de politica internaţională, de foarte multe lucruri în care cel puţin eu consider necesară o consultare cu preşedintele. Şi e o relaţie cât se poate de normală şi de firească", a mai spus Orban, în septembrie.

*** Criticile la adresa Avocatului Poporului

PNL a sesizat Avocatul Poporului pentru a ataca la Curtea Constituţională ordonanţa privind CAS şi CASS în cazul celor cu contracte part-time. Liberalii susţineau că prin această ordonanţă este îngrădit dreptul la muncă, pentru că se instituie o discriminare între angajaţi, dar şi între angajaţi şi angajatori. Ei considerau şi că transferul CAS şi CASS în sarcina angajatului reprezintă "o improvizaţie", "o şmecherie fiscală" care nu aduce nimic nou, dar care ar putea "să ascundă în spate" posibilitatea reducerii salariului net în sectorul public.

Liberalii au depus la Avocatul Poporului şi cererea de sesizare a CCR cu excepţia de neconstituţionalitate în cazul ordonanţelor de urgenţă privind şcolile doctorale şi plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului.

După acest moment, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a susţinut că Victor Ciorbea "se joacă de-a Avocatul Poporului".

"Din păcate, în România nu mai există Avocat al Poporului, este sluga care nu face altceva decât să şteargă pantofii PSD", a spus Orban, în octombrie, amintind PNL a sesizat Avocatul Poporului pe 12 ordonanţe de urgenţă.

Liberalii au depus la Avocatul Poporului şi cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a OUG referitoare la modificarea Codului fiscal, a OUG 82/2017 referitoare la Pilonul II de pensii.

*** Proiecte depuse la Parlament

Liberalii au depus la Parlament o serie de proiecte de lege. Printre acestea se numără cele care interzic candidatura la viitoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare a persoanelor condamnate definitiv; pentru modificarea şi completarea Codului silvic, care prevede interzicerea transportului de lemn din fondul forestier pe timpul nopţii; prin care persoanele fizice sau juridice ar putea obţine consimţământul tacit al statului în situaţia în care acesta nu răspunde la o solicitare din partea acestora în maximum 30 zile; de modificare a Codului Fiscal care prevede că agenţii economici care îşi plătesc la timp obligaţiile fiscale să primească bonificaţii din impozitul pe profit.

Liberalii au iniţiat modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, astfel încât demiterea preşedintelui acestui for să poată fi iniţiată de o treime dintre deputaţi sau de mai multe grupuri parlamentare, propunere care a fost respinsă.

*** Liberali care au părăsit "barca"

În acest an, PNL a rămas fără mai mulţi membri care au demisionat din partid, între care europarlamentarul Ramona Mănescu.

Şi Puiu Haşotti a demisionat din PNL, după o perioadă de 27 de ani de activism politic în cadrul celui mai vechi partid istoric din România. Au mai plecat din partid senatorul Vergil Chiţac şi deputatul Eusebiu-Manea Pistru-Popa, care a ales să activeze în cadrul grupului parlamentar al ALDE.

*** Întâlniri cu lideri europeni şi americani

În iulie, preşedintele PNL, Ludovic Orban, s-a întâlnit la Bruxelles cu mai mulţi lideri ai PPE, între care preşedintele formaţiunii, Joseph Daul.

În septembrie, o delegaţie a liberalilor, condusă de Ludovic Orban a efectuat o vizită în Republica Moldova, ocazie cu care au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai ambasadelor, ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, cu liderii partidelor de Opoziţie (Maia Sandu, Viorel Ciubotaru, Andrei Năstase), precum şi cu membrii şi simpatizanţii PNL Diaspora din Republica Moldova.

O lună mai târziu, Ludovic Orban a avut întâlniri la Strasbourg cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru creştere economică, investiţii şi locuri de muncă, cu comisarul european pentru economia digitală şi societate, Mariya Gabriel, cu comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, şi a participat la reuniunea grupului Partidului Popular European din PE.

O delegaţie a PNL condusă de preşedintele partidului, Ludovic Orban, a efectuat, în noiembrie, o vizită în Statele Unite ale Americii, având întâlniri cu membri ai Congresului şi Senatului SUA, înalţi oficiali ai Departamentului de Stat, reprezentanţi ai think tank-urilor, mediului de afaceri şi ai comunităţii româneşti.

*** Funcţii pentru liberali

Pentru liberalul Eugen Nicolăescu 2017 a fost anul în care a fost numit viceguvernator al Băncii Naţionale a României şi membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Sulfina Barbu a devenit membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, iar Teodor Atanasiu membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

*** 2017 - anul în care PNL l-a pierdut pe seniorul Mircea Ionescu-Quintus

În 2017 PNL a împlinit 142 de ani de ani de la înfiinţare, iar seniorul PNL Mircea Ionescu-Quintus a murit la vârsta de 100 de ani.

În martie, la împlinirea a 100 de ani, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe preşedintele de onoare al liberalilor Mircea Ionescu-Quintus cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer în semn de "înaltă apreciere pentru contribuţia remarcabilă la consolidarea unei vieţi politice democratice în România şi pentru dăruirea de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere politice, precum şi pentru exemplul de conduită civică".

Quintus a fost membru al PNL peste 80 de ani.

La propunerea liberalilor, sala de grup a deputaţilor PNL a fost numită "Mircea Ionescu-Quintus".

AGERPRES/(AS - autor: Florentina Peia, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)