Anul 2017 a reprezentat pentru administraţia judeţului Maramureş atragerea de noi investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere şi aeroportuare, dar şi proiecte care vor situa judeţul într-o poziţie atragătoare pentru turiştii români şi străini.

*** Finanţarea proiectului de reabilitare a Drumului Nordului, în valoare de 50 de milioane de euro a fost semnată, în luna octombrie, de ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea şi a consilierilor judeţeni.

Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a apreciat buna conlucrare a consilierilor judeţeni, fapt care a dus la obţinerea finanţării proiectului.

"Un număr de 13 localităţi din Maramureş vor fi mai aproape de Europa, 78 de kilometri de drum judeţean vor fi reabilitaţi pentru o sumă extrem de importantă, 50 de milioane de euro. Ministerul Fondurilor Europene are bani pe care doreşte să îi acorde beneficiarilor, sub mandatul meu fiecare proiect care va îndeplini toate criteriile de eligibilitate va fi finanţat", a arătat Marius Nica.

Drumul Nordului, un proiect în valoare de 50 de milioane de euro va fi realizat pe traseul Oarţa de Jos, Băseşti, Ariniş, Sălsig, Gârdani, Fărcaşa, Ardusat, Satulung, Şomcuta Mare, Remetea Chioarului, Coaş, Copalnic Mănăştur şi comuna Şişeşti.

*** Un alt proiect de finanţare, în valoare de 7, 5 milioane de euro, privind reabilitarea a unui tronson a DJ 182B dintre oraşul Şomcuta Mare şi localitatea Remeţi pe Someş, a fost semnat, în luna septembrie, de CJ Maramureş şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), lucrările de reabilitarea a drumului urmând să demareze în primăvara anului 2018.

Proiectul tehnic arată că, în urma realizării investiţiei, vor fi modernizaţi 13 kilometri de drum care traversează mai multe localităţi rurale, se va reabilita un pod, se va interveni la 19 podeţe transversale, la 43 de drumuri laterale şi la 284 de accese la proprietăţi private sau publice. Înaintea celor trei straturi de asfalt se va turna o fundaţie de balast de 15 centimetri.

"Continuăm proiectele importante pentru reabilitarea infrastructurii rutiere în Maramureş cu un program de guvernare locală foarte bine propus de PSD în vara anului 2016, la care au achiesat şi celelalte partide politice. În ultimul an şi jumătate s-a observat o îmbunătăţire a stării drumurilor judeţene. Pe acest tronson de drum vorbim despre o reabilitare de la zero, respectiv turnarea a trei sfaturi de asfalt, construirea de rigole, accese la proprietăţi, drumuri de acces, semnalizare rutieră. Este un proiect complet şi complex care va oferi locuitorilor din Chioar condiţii de trafic european. Vom discuta în perioada următoare şi cu primarii din Şomcuta şi Mireşu Mare, pentru a corela lucrările la drumul judeţean cu lucrările de canalizare şi apă. Arătăm în acest fel că ne ţinem de cuvânt şi faţă de comunitatea din Ulmeni, pentru a realiza conexiunea cu u un viitor pod peste Someş între Ulmeni şi Chelinţa" a declarat, la momentul semnării contractului, preşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea.

*** O investiţie majoră în domeniul sănătăţii se va realiza cel mai probabil în primul trimestrul al anului 2018, an în care Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Baia Mare va fi dotat cu un sistem complet de radioterapie în baza unui contract semnat de Guvern prin care spitalele publice din Baia Mare, Constanţa şi Galaţi şi Bucureşti vor primi un astfel de echipament utilizat de secţiile de oncologie.

Prezent la ceremonia semnării actului, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a afirmat, în luna noiembrie, că prin achiziţia acestor echipamente se continuă proiectul cu Banca Mondială.

"Vreau să mulţumesc în mod deosebit spitalului şi managerului spitalului din Baia Mare, care din resurse proprii a construit buncărul şi, din câte înţeleg eu, este gata pentru a primi echipamentul. Şi vreau să mulţumesc fiecărui manager în parte pentru modul în care a înţeles să răspundă demersului nostru şi să ne suprapunem perfect în ceea ce priveşte procedura de instalare şi să ne asigurăm că echipamentele pe care le achiziţionăm acum nu vor sta împachetate. Este doar un prim pas din marele proiect de retehnologizare a spitalelor din România, proiect care este parte a programului de guvernare", a precizat Florian Bodog.

*** O investiţie estimată la peste 90 milioane lei, aflată în derulare de aproape doi ani de zile, Aeroportul Internaţional Maramureş a primit, în decembrie, prin alocare bugetară din partea Guvernului, suma de 25 de milioane lei, când anterior alocării acestei sume a mai primit încă 5 milioane lei.

Banii vor fi utilizaţi pentru pentru plata în continuare a lucrărilor de dezvoltare la Aeroportul Internaţional Maramureş. La începutul anului, prin amendament la Legea bugetului de stat, a mai fost alocată judeţului suma de 15 milioane de lei pentru Aeroportul Internaţional, astfel, doar în anul 2017, pentru acest obiectiv s-au acordat judeţului 40 de milioane de lei din finanţări guvernamentale. Valoarea totală a lucrărilor pentru reabilitarea şi prelungirea pistei Aeroportului Internaţional Maramureş este de 90 de milioane de lei.

Componentele majore ale acestei investiţii care au dus la reconstrucţia noii piste de aterizare/decolare şi prelungirea acesteia la 2.150 m cu lăţimea de 45 m au fost devierea râului Băiţa pe o distanţă de 1,3 km, execuţia noului drum comunal spre Bozânta Mare, pe o lungime de 1 km, şi realizarea unui pod care traversa râul Băiţa pe o lungime de 36 m. Proiectul are ca scop principal modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii aeroportuare pentru a asigura un trafic aerian în condiţii de maximă siguranţă care să faciliteze dezvoltarea economiei locale, respectiv îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din Maramureş.

"Am promis maramureşenilor că vom face eforturi ca plata lucrărilor la Aeroportul Internaţional Maramureş să fie făcută din surse atrase şi nu din bugetul propriu şi deocamdată ne ţinem de cuvânt", a declarat, în context, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea.

*** Turismul este unul dintre cele mai reprezentative domenii economice pentru judeţul Maramureş, aflat în continuă dezvoltare, fapt care convinge autorităţile locale să participe la târguri, să sprijine acţiuni de promovare a turismului.

Participarea Maramureşului în luna noiembrie la Târgul de Turism al României, ediţia de toamnă, a avut un prim efect benefic, susţin participanţii.

"Echipa foarte bună pe care am făcut-o cu Ministerul Turismului a fost reprezentativă la această ediţie, motiv pentru care este important ca aceste parteneriate cu ministerele să continue şi în viitor. Tot în acest context trebuie amintite cele două diplome obţinute de judeţul Maramureş în urma participării la concursul EDEN, iniţiat de Ministerul Turismului", a declarat, la finalul evenimentului, şeful CJ, Gabriel Zetea.

La ediţia din primăvara anului 2018 a aceluiaşi târg, judeţul Maramureş va participa cu un nou stand de prezentare şi oferte de vacanţă.

*** Maramureşul este un brand naţional şi tot mai multe publicaţii de turism recomandă judeţul ca destinaţie pentru vacanţă, atât în sezonul de vară, cât şi în cel de iarnă. Totodată, CJ Maramureş a semnat parteneriate cu Ministerul Turismului, atât pentru promovarea comună a diverselor acţiuni la nivel local, cât şi pentru clasarea unităţilor de cazare turistică, dar a participat şi la târguri de specialitate în Viena, Berlin, Polonia, Tel Aviv şi Bratislava.

În context, secretarul de stat în Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă, a declarat, în noiembrie, că turismul este un domeniu economic important pentru judeţ.

"Am reuşit să aducem ministerul ca partener la evenimentele culturale cheie de pe agenda Consiliului Judeţean Maramureş, fiind deja parteneri în organizarea Zilelor Maramureşului, unde am fost însoţiţi de o delegaţie de reprezentanţi ai misiunilor diplomatice străine din România la nivel de ambasadori. Acest info-trip a fost un succes deplin, materializat ulterior printr-un memorandum între Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ministerul Turismului la nivel de guvern, iar acest model va fi replicat la nivel naţional. (...)Maramureşul este unul dintre centrele generatoare de românism, de tradiţii şi obiceiuri ancestrale. Despre toate acestea s-a auzit la nivel naţional şi internaţional, iar statisticile vorbesc de la sine. Astfel, în prezent, faţă de anul 2016, avem cu 14% mai multe structuri de cazare şi cu aproape 15% mai multe locuri unitare disponibile. Totodată, în primele opt luni ale anului 2017, numărul turiştilor a fost cu 16% mai mare decât în 2016, potrivit Institutului Naţional de Statistică", a precizat Bogdan Tomoiagă.

*** Tot legat de promovarea turismului, administraţia judeţeană a lansat în acest an, în luna octombrie, site-ul dedicat prezentării şi promovării proiectului "Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord".

Site-ul cuprinde informaţii despre fiecare din cele 16 biserici cuprinse în proiect, dar şi fotografii şi imagini din perioada de implementare. Noul site poate fi accesat la adresa www.bisericimaramures.eu. Finalizat în iunie 2016, proiectul "Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord" şi-a propus valorificarea durabilă a potenţialului turistic al bisericilor de lemn recunoscute ca valori ale patrimoniului mondial UNESCO şi valori ale patrimoniului cultural de importanţă naţională şi universală.

*** Grav afectat de furtuna din 17 septembrie, judeţul Maramureş a primit, în aceeaşi lună, din partea Guvernului, suma 9,5 milioane lei pentru achitarea cheltuielilor urgente necesare pentru realizarea de reparaţii şi refaceri de grădiniţe, şcoli, muzee, unităţi spitaliceşti şi alte clădiri şi construcţii aparţinând administraţiilor locale. Din suma de 1,585 milioane lei alocată suplimentar Ministerului Afacerilor Interne, judeţul Maramureş a mai primit o suplimentare de 109.000 lei, bani care au fost folosiţi pentru înlăturarea daunelor produse unor posturi de poliţie. Banii alocaţi de Guvern au fost întrebuinţaţi pentru refacerea unor clădiri afectate de furtună în oraşele Baia Mare, Seini, Şomcuta Mare, Ulmeni, Târgu Lăpuş, Baia Sprie şi Cavnic, dar şi în comunele Copalnic Mănăştur, Rozavlea, Ocna Şugatag, Boiu Mare şi Băiuţ.

AGERPRES/(A, AS - autor: Leontin Cupar, editor: Oana Popescu, editor online: Irina Giurgiu)