Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a traversat, în 2017, prima sa criză de la constituire, când între cei doi copreşedinţi, Călin Popescu-Tăriceanu şi Daniel Constantin, care asigurau conducerea formaţiunii, au apărut disensiuni finalizate cu excluderea lui Constantin, a unor deputaţi apropiaţi acestuia şi alegerea lui Tăriceanu în fruntea partidului.

Daniel Constantin a ocupat în perioada ianuarie-martie 2017 funcţia de vicepremier, până când i s-a retras sprijinul politic. ALDE se află, în continuare, din ianuarie 2017, alături de PSD la guvernare. În Cabinetul Tudose, ALDE e reprezentat, în acest moment, de vicepremierul Graţiela Gavrilescu - ministru al Mediului, care l-a înlocuit pe Daniel Constantin, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Energiei, Toma Petcu şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie.

În martie 2017, Tăriceanu şi Constantin susţineau prin declaraţii contradictorii date diferite pentru organizarea celui de-al doilea congres al ALDE. Daniel Constantin pleda pentru organizarea congresului în toamnă, iar Tăriceanu pentru luna aprilie. Primul congres ALDE, cel de constituire a formaţiunii prin fuziunea dintre Partidul Liberal Reformator (PLR) şi Partidul Conservator (PC), a avut loc pe 19 iunie 2015, când Daniel Constantin şi Călin Popescu-Tăriceanu au devenit copreşedinţi ai formaţiunii.

La Delegaţia Permanentă a ALDE din 19 martie, când s-a decis convocarea congresului formaţiunii pentru 21 - 22 aprilie. Copreşedintele ALDE Daniel Constantin, a părăsit atunci lucrările reuniunii, însoţit de un grup de membri, şi a denunţat şedinţa ca fiind nestatutară. Ulterior, Biroul Politic Central al ALDE a decis retragerea sprijinului politic pentru copreşedintele formaţiunii, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru al Mediului. Constantin, care nu a participat la congres pe motiv că este "nestatutar", a atacat în instanţă decizia de convocare a congresului, iar ALDE a informat că Tribunalul Bucureşti a respins pe 20 iunie contestaţia acestuia. Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis luni că Delegaţia Permanentă a ALDE din 19 martie a fost convocată în mod legal şi statutar.

Statutul ALDE a fost modificat şi s-a stabilit că partidul este condus un preşedinte şi de organismele sale - Biroul Politic Executiv, Biroul Politic Central şi Delegaţia permanentă. Dintre cei 33 de membri ai Biroului Politic Executiv aleşi la congres, 16 sunt vicepreşedinţi ALDE şi 17 sunt membri. Printre vicepreşedinţii ALDE se numără miniştrii Graţiela Gavrilescu, Toma Petcu, Teodor Meleşcanu şi deputaţii Andrei Gerea şi Varujan Vosganian.

Europarlamentarul Norica Nicolai a fost aleasă, pe 4 mai, în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al ALDE, o structură care coordonează departamentele de specialitate ale partidului. Secretarul general ALDE a fost ales Daniel Chiţoiu. Pe de altă parte, Conferinţa Naţională a Tineretului Liberalilor şi Democraţilor (TLDE) l-a ales pe 26 mai pe Claudiu Daniel Catana, preşedintele TLDE.

Tot pe 4 mai, conducerea ALDE a decis excluderea din partid a deputaţilor Daniel Constantin, Eugen Durbacă şi Mircea Banias, după ce potrivit vicepreşedintelui ALDE Andrei Gerea, "s-a încercat o mediere cu cei trei". În urmă cu o săptămână, Durbacă fusese schimbat din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene ALDE Galaţi, locul lui fiind luat de fostul secretar de stat Cristian Dima, provenit din PLR şi care ocupase una dintre funcţiile de prim-vicepreşedinte.

Dacă la Congresul ALDE, Tăriceanu afirma că "trădarea lui Constantin reprezintă un episod trist, dar încheiat, din care se poate învăţa în viitor", Constantin afirma pe 5 mai, că excluderea sa a fost ''un act premeditat'', că eşecul ALDE sub Tăriceanu este "iminent" şi că modelul de leadership imprimat formaţiunii va duce ALDE "sub pragul electoral''.

Ulterior, Tăriceanu a spus că nu regretă excluderea lui Constantin pentru că acesta ar fi devenit "manelistul politicii româneşti". Replica lui Constantin a fost promptă, el acuzându-l pe Călin Popescu-Tăriceanu că doreşte să candideze la alegerile prezidenţiale din 2019 şi pentru realizarea acest obiectiv "transformă ALDE într-un PFA".

Lui Constantin i s-au alăturat şi deputaţii Sorin Cîmpeanu şi Damian Florea care au demisionat din ALDE. Florea a precizat inclusiv că gestul său va fi urmat de majoritatea membrilor filialei ALDE Sector 6. "E o organizaţie făcută pe structura fostului Partid Conservator', a spus Damian Florea.

Pentru Daniel Constantin a urmat lansarea pe 29 mai a unui nou proiect politic - Partidul PRO România, sub sloganul #altfel. "De ce PRO România? (...) Acest proiect politic se numeşte în felul acesta pentru că în primul rând sunt român, îmi iubesc ţara şi vreau să fac ceva pentru ţara mea şi eu şi colegii mei", a explicat Constantin. La începutul lunii septembrie, fostul premier Victor Ponta, exclus în iunie din PSD, se alătură formaţiunii "Pro Romania", devenind parte a conducerii acesteia, alături de deputaţii Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu.

Lanţul demisiilor şi excluderilor din ALDE a continuat cu deputatul Remus Borza care a fost exclus din partid după ce a votat împotriva demiterii Guvernului Grindeanu la moţiunea de cenzură.

Un alt episod tumultuos pentru ALDE l-a constituit cererea DNA privind începerea urmăririi penale a senatorului Viorel Ilie, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, acesta fiind implicat într-un dosar privind organizarea unui concurs pentru angajarea de funcţionari publici. Pe 25 august, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Viorel Ilie pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în perioada exercitării funcţiei ministeriale. Viorel Ilie s-a declarat "complet nevinovat" faţă acuzaţiile aduse de procurorii DNA. ALDE şi-a menţinut sprijinul politic pentru Viorel Ilie, iar senatorii au votat pe 3 octombrie împotriva cererii DNA.

În plan legislativ, parlamentarii ALDE au votat alături de colegii de coaliţie din PSD. Un moment aparte l-a constituit respingerea de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, a propunerii legislative iniţiate de mai mulţi parlamentari PNL privind modificarea şi completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Senatorii ALDE în acest caz au pledat pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin alături de PNL şi USR, în timp ce PSD a făcut front comun doar cu UDMR pentru menţinerea sistemului actual cu un singur tur de scrutin.

Anul se încheie pentru Călin Popescu-Tăriceanu cu o declaraţie a preşedintelui partidului european ALDE, eurodeputatul olandez Johannes Cornelis van Baalen, care a spus pe 21 decembrie că există îngrijorare la nivelul formaţiunii sale privind modificarea legilor Justiţiei din România şi că intenţionează să vină la Bucureşti pentru a discuta în acest sens cu premierul Mihai Tudose, ministrul Justiţiei şi cu liderul partidului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu, a precizat însă că nu reprezintă un lucru grav afirmaţiile "foarte ponderate şi care denotă anumite rezerve" făcute de către preşedintele partidului european ALDE privind modificarea legilor justiţiei din România şi a afirmat că urmează să discute cu acesta pe subiect.

AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)