Propunerile de schimbare a legilor Justiţiei au adus, în 2017, liderilor politici români mesaje de la înalţii oficiali europeni, dar şi de la Departamentul de Stat American, o invitaţie din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, ca România să participe la construcţia unei noi Uniuni Europene, dar şi aprecieri din partea şefilor NATO privind angajamentul ţării noastre în Alianţă.

*** Propunerile de schimbare a legilor Justiţiei dau emoţii oficialilor europeni

Anul 2017 a început, la Bucureşti, cu o conferinţă de presă, târziu, în noapte, la finalul unei şedinţe de Guvern în cadrul căreia ministrul Justiţiei de la acea vreme Florin Iordache anunţa adoptarea de către Executiv a Ordonanţei 13, ce aborda noi reguli de amnistie şi graţiere.

Imediat după conferinţă, mii de persoane s-au adunat în Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului, pentru a protesta faţă de aceste măsuri. A fost doar primul protest din ceea ce a urmat să fie o serie de asemenea manifestări, grupate ulterior sub titulatura "#rezist".

Nici Ordonanţa 13, nici reacţia din stradă a oamenilor la propunerea de act normativ nu au rămas neremarcate de comunitatea internaţională. Pe plan intern, ambasadele mai multor state - printre care Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Marea Britanie - şi-au exprimat îngrijorarea.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a fost printre primii înalţi oficiali care s-a exprimat tranşant şi public împotriva acestei ordonanţe şi a comparat România momentului respectiv cu o persoană care a alergat la un maraton, timp de 10 ani şi, brusc, a decis să se întoarcă din drum.

La momentul abrogării ordonanţei, Timmermans a salutat decizia Guvernului, a recomandat Executivului de la Bucureşti mai multă transparenţă şi a afirmat că ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cazul României va avea loc atunci când rezultatele ţării noastre în combaterea corupţiei şi reforma justiţiei vor fi ireversibile.

În aprilie, Timmermans s-a întâlnit la Bucureşti cu oficiali români, iar unul din mesajele sale principale a fost îndreptat către cetăţenii ţării.

"Cel mai bun garant al statului de drept este poporul român, care va continua lupta anticorupţie şi după ce procesul MCV va fi încheiat în România", a subliniat Timmermans în conferinţa de presă comună susţinută la Palatul Victoria alături de premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Oficialul european a spus că aplicarea MCV, în ultimii 10 ani, a dus la realizări în România. În acelaşi timp, el s-a referit la preconizatele schimbări din domeniul justiţiei, care au dat "emoţii" oficialilor de la Bruxelles.

"Unele din aceste realizări nu păreau posibile acum zece ani. Acum suntem pe ultima sută de metri a acestui lung maraton. Am avut emoţii în urmă cu câteva luni, când am avut impresia că întregul proces va fi oprit sau va fi schimbată direcţia. Am avut întâlniri constructive cu premierul Grindeanu. (...) Sunt convins", a mai spus Timmermans, adăugând că are "încredere deplină" în planul Guvernului României şi în proiectele ministrului Justiţiei.

O lună mai târziu a venit în România preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a susţinut un discurs în Parlament, dar a participat şi la o dezbatere publică privind viitorul Uniunii Europene.

La întâlnirea cu cetăţenii, preşedintele Comisiei Europene a admirat, ca şi Timmermans, hotărârea civică a românilor şi a afirmat că societatea a demonstrat că nu permite să îi fie răpit "unul dintre cele mai preţioase dintre drepturi".

"În Comisie ne concentrăm pe subiectele majore şi nu interferăm cu viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Comisia trebuie să îşi respecte strict competenţele. Ştiu la ce vă referiţi, nu spun că este o problemă minoră, însă cetăţenii români ştiu să se mobilizeze atunci când trebuie. Deci, spun că le revine sarcina de a rezolva această problemă. Comisia nu poate interveni în genul acesta de probleme, care - ce-i drept - sunt serioase. Însă, societatea românească a demonstrat chiar în ultimele luni că nu lasă să i se răpească unul dintre cele mai preţioase dintre drepturi. I-am admirat foarte mult pe români pentru ce i-am văzut făcând la începutul anului. Foarte mult", a spus preşedintele CE, în cadrul evenimentului găzduit de Muzeul Naţional de Artă.

În septembrie, în discursul său despre starea Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut patru referiri directe la România şi a propus organizarea unui summit european la Sibiu, în martie 2019, imediat după ce Brexitul va fi efectiv, summit la care liderii statelor UE ar urma să ia decizii privind viitorul Europei.

Finalul anului a readus în atenţia oficialilor UE România, în contextul dezbaterilor din Parlament privid modificarea Legilor Justiţiei.

Secretarul general al Consiliului Europei (CoE), Thorbjorn Jagland, i-a trimis o scrisoare preşedintelui României, Klaus Iohannis, în care îl îndemna să facă apel la expertiza Comisiei de la Veneţia a CoE în ce priveşte reformele legislative din justiţie adoptate de Parlamentul de la Bucureşti. Potrivit lui Jagland, "o opinie din partea Comisiei de la Veneţia ar aduce claritate în ce priveşte compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept".

*** Parteneriatul strategic româno-american a căpătat o dimensiune militară mai accentuată; Trump afirmă, pentru prima dată de la preluarea mandatului său, angajamentul Statelor Unite faţă de articolul 5 al Tratatului nord-atlantic

În iunie, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Casa Albă, cu noul preşedinte american, Donald Trump.

Trump a exprimat în faţa omologului român susţinerea SUA a statului de drept, şi a afirmat, pentru prima dată de la preluarea mandatului său, angajamentul Statelor Unite faţă de articolul 5 al Tratatului ce stă la baza NATO, anume obligaţia de a apăra, în caz de nevoie, o ţară aliată.

Totodată, Donald Trump a apreciat exemplul oferit de România celorlalte state membre NATO de creşterea bugetului Apărării de la 1,4% la peste 2% din Produsul Intern Brut.

În acest context, Iohannis a afirmat că "parteneriatul strategic dintre România şi SUA trebuie să devină mai puternic, să definească relaţiile bilaterale dintre cele două ţări".

"Acest Parteneriat cu SUA modelează România cum este astăzi: solidă, cu o democraţie solidă, cu o economie solidă şi sustenabilă, cu o creştere economică puternică, o Românie care este alături de trupele americane în Afganistan, în Irak. Acest Parteneriat a contribuit la ceea ce România este astăzi. Acest Parteneriat a fost şi este foarte important şi cred că acest Parteneriat nu numai că trebuie să continue, ci trebuie să devină mai puternic, trebuie să definească relaţiile noastre bilaterale, trebuie să contribuie la rezolvarea atât de multor probleme", a spus şeful statului român, la Washington, în iunie.

Tot atunci, Reuters anunţa, citând o agenţie a Pentagonului, că Departament de Stat american a aprobat o posibilă vânzare de sisteme de rachete de apărare Patriot către România, în valoare de 3,9 miliarde de dolari.

Achiziţia a fost aprobată de către Congresul SUA, în septembrie.

În noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol" aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)" pentru dotarea Armatei. Proiectul de lege a fost transmis spre aprobare Parlamentului.

Întârzierea votului în legislativ pe această chestiune a creat tensiuni interne, dar şi la nivel înalt, în SUA.

La jumătatea lunii noiembrie, şeful diplomaţiei americane, secretarul de stat Rex Tillerson a petrecut o noapte la Bucureşti. Ambasada SUA în România a transmis că Tillerson nu are program oficial în ţara noastră şi că oprirea este una tehnică. Ulterior, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, care l-a întâmpinat pe Tillerson, a declarat că oficialul american l-a întrebat despre situaţia cvorumului din Parlamentul României în ceea ce priveşte achiziţionarea primului sistem Patriot. "M-a întrebat cum a fost cu cvorumul (în Comisia de apărare - n.r.), săptămâna trecută, şi i-am spus că sunt probleme de cvorum din când în când", afirma ministrul român.

Scrisoarea de ofertă şi acceptare (Letter of Offer and Acceptance - LOA) pentru achiziţia sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot a fost semnată la începutul lui decembrie, în prezenţa în prezenţa ministrului Apărării, Mihai Fifor, şi a ambasadorului SUA, Hans Klemm.

Potrivit MApN, sistemele Patriot vor intra în dotarea Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operaţional la jumătatea anului 2020.

Parteneriatul Strategic România-SUA a fost evocat nu doar în ceea ce priveşte angajamentele militare, ci şi în ceea ce priveşte statul de drept.

După ce Ambasada SUA la Bucureşti a fost la începutul anului semnatară a unei scrisori a şase misiuni diplomatice ce îşi exprimau îngrijorarea privind Ordonanţa 13, în cursul anului departamentul de Stat American a transmis două mesaje, în acelaşi ton.

Spre finalul lui august, SUA şi-au manifestat, într-un document transmis de ambasada Statelor Unite la Bucureşti, îngrijorarea cu privire la propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august de revizuire a sistemului judiciar şi îndeamnau toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta împotriva corupţiei.

"Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei din 23 august cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar. Îndemnăm toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale", preciza sursa citată.

Ulterior, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a ţinut să evidenţieze că mesajul nu a fost trimis în numele său personal sau al misiunii diplomatice.

"Vreau doar să subliniez că acea declaraţie, pe care am transmis-o pe 29 august, nu a fost transmisă în numele meu, în numele Ambasadei SUA la Bucureşti, ci a fost transmisă în numele Statelor Unite ale Americii. Guvernul Statelor Unite ia propunerile ministrului Justiţiei în serios, este profund îngrijorat", a punctat acesta.

În decembrie, Departamentul de Stat a transmis din nou României un mesaj de îngrijorare privind justiţia, de data aceasta pe site-ul oficial.

"Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României ia în considerare o legislaţie ce ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi slăbi independenţa sistemului judiciar în România", se arată în declaraţia intitulată "România - propuneri ce afectează independenţa sistemului judiciar", semnată de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Heather Nauert.

Astfel, aprecia Departamentul de Stat, această legislaţie, "propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani de a construi instituţii judiciare puternice protejate de interferenţa politică".

În context, arăta Departamentul de Stat, Statele Unite "îndeamnă Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei".

*** Emmanuel Macron transmite României invitaţia de a face parte activă dintr-o "nouă Europă"

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a făcut o vizită oficială la Bucureşti, pe 25 august. El a discutat cu oficialii români despre problema lucrătorilor detaşaţi şi despre viitorul Uniunii Europene după cu retragerea Marii Britanii din spaţiul comunitar.

La Cotroceni, Macron a spus că este la curent cu eforturile autorităţilor de a integra România "într-o Europă care merge înainte".

"Suntem convinşi să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru viitorul Uniunii Europene, pentru zona Euro şi pentru toate demersurile care trebuie făcute în viitor, pentru că ştiu că sunteţi ferm hotărâţi să integraţi România într-o Europă care merge înainte", a spus preşedintele Franţei.

El a caracterizat parteneriatul cu România "istoric, dar şi de viitor" şi a vorbit despre susţinerea pe care Franţa o acordă ţării noastre în procesul de aderare la Schengen.

*** Prinţul Charles, declarat iubitor al României, vizită oficială în ţara noastră

Moştenitorul Coroanei britanice a venit, la finalul lui martie, în vizită oficială în România, loc despre care menţionează de fiecare dată cât îi este de drag.

Evenimentul a fost un adevărat tur de forţă - ceremonie de decorare la Palatul Cotroceni, convorbiri la Guvern, discuţii cu reprezentanţi ai unor ONG-uri, vizite la Teatrul Naţional Bucureşti şi Muzeul Satului, plimbare în Centrul Vechi al Capitalei.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat, la ceremonia de decorare a prinţului Charles, dedicarea acestuia faţă de ţara noastră. Prinţul Charles a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce.

"Aţi făcut lucruri admirabile şi aţi fost un excelent promotor al imaginii României în lume", a spus Klaus Iohannis.

După câteva luni, prinţul Charles revine în România, în vizită privată, la Viscri, locul "de suflet". Vizitează şi câteva biserici medievale din judeţul Braşov şi primeşte titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Simpatia moştenitorului Coroanei britanice faţă de România a mers dincolo de vizite oficiale. Spre finalul lunii iulie, Fundaţia "Prinţul de Wales" România a lansat un program de susţinere a militarilor români răniţi în teatrele de operaţii şi şi-a exprimat susţinerea pentru prima echipă românească care participa la Jocurile Invictus - competiţie sportivă dedicată militarilor invalizi, iniţiată şi susţinută de fiul cel mic al prinţului Charles, Harry.

*** Adunarea Parlamentară a NATO - la Bucureşti; Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic a prezentat România ca fiind un "exemplu" printre aliaţi

Adunarea Parlamentară a NATO a reunit la Bucureşti, la începutul lui octombrie, peste 50 de delegaţii naţionale, secretarul general al Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, Jens Stoltenberg, fiind prezent la sesiunea plenară, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului - Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.

Evenimentul, aflat la a 63-a sesiune anuală, s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului. La lucrări au participat peste 50 de delegaţii parlamentare naţionale ale statelor membre şi statelor cu statut de asociat, de partener regional şi mediteranean asociat şi de observator, precum şi invitaţi din România şi din străinătate. În total, aproximativ 2.000 de persoane au participat la Adunarea Parlamentară a NATO, iar cheltuielile pentru eveniment au fost estimate la 10 milioane de lei.

Stoltenberg a salutat contribuţia importantă a României la Alianţa Nord-Atlantică, remarcând participarea ţării noastre la misiunile din Kosovo şi Afganistan şi alocarea de către Bucureşti a 2% din PIB pentru apărare. În discursul din plenul AP-NATO, el a punctat importanţa găzduirii de către România a unor componente ale apărării antirachetă.

''România este importantă în foarte multe privinţe - contribuţia ei la misiunile din Afganistan şi Kosovo, ca gazdă a sistemului nostru de apărare balistică prezent aici şi pentru că doreşte să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Aşadar, România doreşte să menţină în siguranţă cei aproape 1 miliard de cetăţeni ai (statelor, n.r.) NATO'', a spus oficialul NATO.

*** Provocările politicii externe române - de la candidatura pentru un loc în Consiliul de Securitate ONU, o nouă lege a educaţiei în Ucraina, la noua chestiune ce priveşte statutul Ierusalimului

Candidatura ţării noastre pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU la alegerile din 2019 pentru mandatul 2020 - 2021 a fost evidenţiată ca prioritate în anul în curs. Respectiva candidatură se desfăşoară sub deviza "Un angajament pe termen lung în favoarea Păcii, Justiţiei şi Dezvoltării".

Dincolo de evenimentele previzibile, la nivelul discuţiilor diplomatice au intervenit şi subiecte delicate. Printre acestea s-a numărat şi schimbarea Legii Educaţiei în Ucraina. În acest context, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, au avut o conferinţă de presă comună, în octombrie.

"Am repetat îngrijorarea faţă de efectele negative ale legii asupra elevilor care studiază în limba română în Ucraina şi am solicitat părţii ucrainene să propună soluţii astfel încât tot procesul de predare în limba română să fie garantat pentru tot ciclul preuniversitar, cel puţin la nivelul la care este în prezent", spunea Meleşcanu.

La rândul său, ministrul ucrainean susţinea că legea nu este îndreptată împotriva minorităţilor, ci are ca scop evoluţia întregului sistem de învăţământ ucrainean.

"Logica acestei legi nu este de a restrânge drepturi sau posibilităţi (...) nu să le interzicem românilor să înveţe biologia sau fizica în limba română, ci posibilitatea de a învăţa suplimentar câteva materii în limba ucraineană", arăta el.

Pavlo Klimkin a punctat că "mecanismul implementării acestei legi este foarte important".

Noua lege a Educaţiei din Ucraina, promulgată la începutul lui septembrie, introduce sistemul de 12 clase şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Potrivit BucPress, în conformitate cu articolul 7 al noii legi adoptate, sistemul de educaţie din Ucraina se desfăşoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în şcoli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.

***

Finalul de an a adus în centrul atenţiei o chestiune delicată pentru întreaga comunitate internaţională. Preşedintele Donald Trump a anunţat, la începutul lui decembrie, că a decis să mute ambasada SUA în Israel din Tel Aviv în Iarusalim, recunoscând, astfel, Ierusalimul drept capitala Israelului.

Anunţul a fost primit cu proteste ample în ţările din lumea arabă dar şi cu declaraţii în Consiliul de Securitate ONU.

În context, Ministerul Afacerilor Externe din România a reafirmat poziţia ţării noastre cu privire la implementarea "soluţiei celor două state", Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate. MAE a reiterat angajamentul constant al României faţă de eforturile comunităţii internaţionale de a contribui la o rezolvare justă şi de durată a conflictului israeliano-palestinian, care să corespundă intereselor ambelor părţi, şi la asigurarea păcii şi stabilităţii în Orientul Mijlociu.

"Promovarea (...) proiectului de rezoluţie pe tema statutului Ierusalimului survine într-un moment în care ar trebui manifestată prudenţă. MAE consideră mai degrabă necesară, în această etapă, relansarea dialogului direct în vederea deblocării procesului de pace. În consecinţă, România a exprimat vot de "abţinere" în cadrul AG ONU", a anunţat MAE.

Ulterior, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că Ministerul de Externe trebuie să ia în serios posibilitatea mutării Ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, menţionând că are toată capacitatea instituţională să facă o analiză serioasă.

În urma acestor declaraţii, Ministerul Palestinian al Afacerilor Externe l-a convocat pe reprezentantul român în această ţară, potrivit website-ului Palestine News Network.

Potrivit sursei citate, asistentul pentru afaceri europene al ministrului de externe palestinian, Amal Jado, a protestat faţă de declaraţia preşedintelui Camerei Deputaţilor privind mutarea ambasadei române la Ierusalim, despre care MAE palestinian consideră că contravine dreptului internaţional şi rezoluţiilor ONU, în special rezoluţiei 478 a Consiliului de Securitate, precum şi poziţiei Uniunii Europene privind statutul legal al Ierusalimului.

AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu, editor online: Irina Giurgiu)