Partidul Social Democrat încheie anul 2017 ca fiind singurul partid care în istoria românească post-decembristă a depus o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern, demers care a reuşit şi a dus la schimbarea Cabinetului Sorin Grindeanu, în urma unei crize politice.

Moţiunea de cenzură a PSD a fost depusă la numai şase luni de guvernare social-democrată, pe motiv că au existat întârzieri în îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, prezentat în campania electorală.

Fostul premier Victor Ponta, care a devenit un aliat al lui Sorin Grindeanu, a fost exclus din PSD în aceeaşi perioadă, odată cu Grindeanu. În toamna acestui an Sorin Grindeanu reia însă relaţiile cu conducerea PSD, fiind votat de majoritatea parlamentară PSD - ALDE la şefia ANCOM.

Conflictul mocnit Dragnea - Grindeanu a început încă din prima parte a anului 2017. În ciuda aparenţelor menţinute între cei doi, potrivit unor surse din partid, se pare că Dragnea nu a reuşit să depăşească cu adevărat faptul că nu a putut fi el premier, din cauza faptului că avea o condamnare cu suspendare în dosarul "Referendumul". Primul pas în conflictul major care urma să apară a fost scandalul care a apărut chiar la începutul anului legat de Ordonanţa 13 privind legea graţierii şi codurile penale - ordonanţă de care Grindeanu s-a delimitat ulterior, după ce începând din luna ianuarie au avut loc ample proteste de stradă.

Pe 31 ianuarie, Florin Iordache anunţa, în calitate de ministru al Justiţiei, că în şedinţa de Guvern au fost adoptate ordonanţă de urgenţă numărul 13 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, dar şi un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, având aviz de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul de Interne.

Au urmat ample proteste de stradă, iar reacţiile împotriva propunerilor înaintate de Iordache nu au întârziat să apară, preşedintele Klaus Iohannis, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DIICOT fiind printre cei care au fost de părere că nu sunt necesare astfel de modificări fără o analiză.

În urma scandalului, care a căpătat şi conotaţii internaţionale, Florin Iordache şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Justiţiei la data de 9 februarie 2017, "la cererea opiniei publice".

Tot în luna februarie fostul premier şi fost lider al PSD, Victor Ponta, se distanţează public de conducerea partidului. Ponta a afirmat atunci că "guvernul Sorin Grindeanu e ca un avion condus de mai mulţi piloţi", şi a anunţat ca fiind posibilă ruperea PSD, în urma plecării mai multor parlamentari din partid. În replică, Liviu Dragnea a arătat că PSD era obişnuit ca preşedintele partidului să fie şi premier, ceea ce în prezent nu se mai întâmplă. La începutul lunii septembrie, Victor Ponta, exclus în luna iunie din PSD, se alătură formaţiunii "Pro Romania", devenind parte a conducerii acesteia, alături de deputaţii Daniel Constantin şi Sorin Cîmpeanu.

Luna iunie devine cea mai "fierbinte" lună din an pentru social-democraţi, când are loc o premieră pe scena politică post-decembristă: conducerea PSD decide în unanimitate, în cadrul Comitetului Executiv Naţional, ca parlamentarii partidului să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului cabinet. Sorin Grindeanu anunţă că nu-şi va da demisia, se "baricadează" în Palatul Victoria, susţine o serie de declaraţii de presă alături de Victor Ponta. Între timp, el este exclus din PSD.

"Astăzi este o zi tristă pentru mine. Liviu Dragnea se teme de partid. Conduce prin CEX -uri. Moţiune împotriva propriului guvern pentru că dl Dragnea vrea tot mai multă putere. (...) Analiză mincinoasa. Rămân PSD-ist indiferent de câte CEX-uri va organiza. (...) Liviu Dragnea se agaţă de funcţii în speranţa că asta îl va salva de trecut. Este singurul care poarta responsabilitatea acestui dezastru politic care duc la incertitudine şi destabilizare. Blocaj. În consecinţă, îi cer lui Dragnea să se gândească bine şi să îşi asume responsabilitatea. Dacă demisionează, demisionez şi eu.", a declarat Grindeanu după ce a fost exclus din PSD.

În acelaşi timp, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat rezolvarea urgentă a crizei guvernamentale.

Moţiunea de cenzură este votată de 248 de parlamentari din coaliţia PSD - ALDE, şi de cei de la UDMR, pe 21 iunie, fiind astfel demis întregul cabinet social-democrat. Funcţia de premier este preluată de Mihai Tudose, iar cei mai mulţi dintre miniştri îşi reiau portofoliile în noul cabinet.

"Nu am sentimentul că am câştigat un premiu, ci dimpotrivă, am fost desemnat (...) să mă duc să muncesc pentru ţară. Prioritatea va fi implementarea programului de guvernare cu un control politic - şi nu mă ascund de aşa ceva, foarte strict, aproape săptămânal pentru început, până recuperăm întârzierile. Vom implementa câteva măsuri noi la care s-a lucrat în ultimele două săptămâni", a afirmat Tudose la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, din 28 iunie, care l-a validat în funcţia de premier.

Cu doar o zi în urmă, preşedintele executiv al PSD, Nicolae Bădălău, aprecia că Liviu Dragnea ar fi fost cel mai competent premier pe care putea să-l aibă România în acest moment. "Din păcate, nu a putut să meargă, dar cel mai competent premier pe care putea să-l aibă România în acest moment era Liviu Dragnea şi v-o spun cu toată sinceritatea. România ar fi avut de câştigat", a spus Bădălău, la Parlament.

La 30 iunie Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, solicitându-i acestuia examinarea condiţiilor votării de către senatori şi deputaţi a moţiunii de cenzură. Demersul a fost unul fără succes. Cu o lună mai târziu, Grindeanu a contestat şi excluderea sa din PSD

Toamna aduce un nou scandal la vârful PSD, după ce două nume grele din cabinetul Tudose - Sevil Shhaideh (vicepremier) şi Rovana Plumb sunt vizate de anchete ale DNA în dosarul "Belina".

La 27 septembrie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează şi pe vicepremierul Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman.

Iniţial, conducerea PSD a făcut "scut" în jurul acestora, şi a decis în mod oficial că susţinerea vicepremierului Sevil Shhaideh şi a ministrului delegat al Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

"Fără niciun fel de excepţie, toţi colegii din BPN şi Călin Popescu-Tăriceanu le-au cerut ferm să nu demisioneze, enunţând mai multe motive. (...) S-a discutat mult despre poziţiile în care se află cele două colege - două poziţii cheie în guvern, obiective asumate foarte serioase şi strategice pentru statul român (...). Alte motive s-au referit la subiectul în sine şi anume natura celor două acte normative - hotărâri de guvern - şi anume transferul unui imobil de la public la public. Este vorba de un transfer al unui imobil din domeniul public al statului la un domeniul public al unei autorităţi locale, aşa cum sunt sute de exemple în România şi vor mai fi. (...) Un astfel de precedent este extrem de periculos", a anunţat Liviu Dragnea la finalul unui BPN al PSD, reunit pe această temă.

La începutul lunii octombrie, însă, premierul Mihai Tudose a dat semnalul unei remanieri guvernamentale, susţinând că există două percepţii referitor la miniştrii cu probleme în Justiţie - una legată de realitate, respectiv de prezumţia de nevinovăţie, dar şi una de la Bruxelles, "care este cu totul alta decât realitatea de aici", de unde apare şi problema legată de vicepremierul Sevil Shhaideh şi ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb.

"Aşa cum şi la justiţiabili cine greşeşte plăteşte, da, trebuie să existe şi o răspundere a magistraţilor. În ceea ce priveşte partea guvernamentală a problemei, nu pot să nu fiu alături de colegii mei din Guvern, care sunt astăzi într-un anumit tip de stres pe această problemă. Trebuie să înţeleagă toată lumea că cea mai mare problemă pe care o avem acum este ca actul de guvernare să se desfăşoare în mod normal, să ducem programul de guvernare la capăt, iar un element important în acest program este atragerea de fonduri europene. Şi cele două colege - ştiţi foarte bine, avem o realitate şi o percepţie. Realitatea este că este prezumţia de nevinovăţie, au fost o mulţime de cazuri în care cei care au fost puşi sub acuzare în diverse etape ale procesului penal s-a dovedit a fi nevinovaţi, cu vieţile distruse sau oricum schimbate total, dar avem şi o percepţie şi percepţia la Bruxelles este cu totul alta decât realitatea de aici. Dar fiind faptul că cele două colege sunt exact pe zona aceasta de relaţie cu Bruxelles-ul, de aici apare problema. Deci am o părere personală pe care v-am spus-o şi o impunere ca şef al Guvernului. Asta este tot", a afirmat prim-ministrul.

Liviu Dragnea a susţinut totuşi, după aceea, că relaţia sa cu Mihai Tudose nu s-a schimbat: "Din partea mea e la fel ca la început, ca atunci când l-am propus, de susţinere", a afirmat Dragnea. El a punctat însă că subiecte precum schimbarea vicepremierului Sevil Shhaideh şi a ministrului Rovana Plumb se discută în partid şi nu pe scări.

În cadrul unui Comitet Executiv PSD - maraton - din 12 octombrie, Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc au demisionat din funcţiile deţinute în Cabinet.

Dragnea a susţinut ulterior că social-democraţii nu au renunţat la Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb: "Cele două colege ale noastre au luat decizia de a-şi prezenta demisia pentru a contribui la rezolvarea unei situaţii care părea aproape imposibil de rezolvat. PSD, în unanimitate aseară, membrii CExN şi-au arătat susţinerea pentru cele două doamne, susţinere generată (...) de sentimentul larg în societate de semnal contra unor abuzuri care se fac", a spus Dragnea.

În 2017 PSD a lansat un nou concept politic - cel de "stat paralel". Reunit la Băile Herculane, Comitet Executiv Naţional al PSD a adoptat, în 17 noiembrie, o rezoluţie prin care a denunţat "statul paralel şi ilegitim, care încearcă să preia controlul asupra puterii politice".

"PSD a analizat situaţia tensionată prezentă în spaţiul public din cauza numeroaselor informaţii despre abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau încă mai conduc instituţii publice de forţă şi care indică în mod clar existenţa unui aşa-numit 'Stat Paralel şi Ilegitim', care încearcă să preia controlul asupra puterii politice, legitim constituită prin alegeri libere şi corecte, reprezentând un pericol de natură să îngrijoreze opinia publică", se arată în documentul care constată existenţa mai multor vulnerabilităţi ale statului de drept, care sunt speculate de exponenţii "statului paralel şi ilegitim", cu scopul de a controla discreţionar puterea politică sau puterea judecătorească. "Rezultă că 'Statul Paralel şi Ilegitim' foloseşte resursele financiare publice şi instrumentele specifice autorităţii de stat pentru a-i intimida, şantaja sau a-i înlătura pe decidenţii politici care susţin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituţională, în acord cu principiile democratice şi cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului", se arată în documentul adoptat de conducerea PSD.

Mai mult, Liviu Dragnea susţine că beneficiarul statului paralel este preşedintele Klaus Iohannis. "Nu cred că este străin preşedintele Iohannis. În primul rând crede că este beneficiar. Părerea mea este că are o percepţie greşită dacă asta crede, pentru că ar trebui să se uite în istoria recentă. Dar aşa este construit (statul paralel - n.r.), el aşa a fost gândit şi aşa a fost construit. Orice structură trebuie să aibă în moţ pe cineva. Că el a gândit-o (Klaus Iohannis - n.r.)? Da sau nu. Cred că e preluată. Că el o patronează? Da sau nu. Dar că el este beneficiarul? Sigur. Şi că la el se raportează. Sigur", a afirmat spus Dragnea pe 27 decembrie, la un post de televiziune.

În luna noiembrie Guvernul Tudose s-a confruntat cu prima sa moţiune de cenzură depusă de parlamentarii opoziţiei. Intitulată 'PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă', moţiunea a fost respinsă de Parlament, doar 159 de parlamentari votând pentru retragerea încrederii acordate Guvernului Tudose. Pentru a fi demis guvernul Tudose ar fi fost nevoie de minimum 233 de voturi "pentru". Simultan cu şedinţa în care moţiunea a fost votată - pe 23 noiembrie - liberalii au organizat o manifestaţie în faţa Palatului Parlamentului, sub forma unui lanţ uman.

Tot în noiembrie PSD a pierdut un europarlamentar - Sorin Moisă - care a anunţat că părăseşte şi grupul S&D şi se alătură, ca independent, grupului PPE.

Moisă susţine într-un mesaj pe Facebook că, sub conducerea lui Liviu Dragnea, "PSD a dezgropat, reactivat şi adaptat la contextul actual al României o parte dintre reflexele îndelung cultivate în anii naţional-comunismului". El a făcut referire în mesajul său, între altele, la modul în care au fost prezentate de către PSD relaţia cu Bruxelles-ul şi cu multinaţionalele, dar şi la lupta împotriva corupţiei şi la cazul TelDrum.

Sfârşitul anului este marcat, ca şi începutul lui 2017, de ample proteste de stradă, după ce dezbaterea şi adoptarea pachetului de legi pe justiţie s-a mutat în Parlament. Comisia parlamentară specială care se ocupă de modificarea legilor justiţiei este condusă de Florin Iordache.

AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)