RETROSPECTIVĂ Bistriţa-Năsăud: 2017, anul recordurilor
Bistriţa, 11 dec /Agerpres/ - Anul 2017 a fost un an al recordurilor pentru judeţul Bistriţa-Năsăud, începând cu intrarea în Guinness Book cu două recorduri obţinute de Ziua naţională a portului tradiţional, continuând cu găzduirea Campionatului mondial de culturism şi fitness, care a avut un număr record de participanţi, la care s-a adăugat şi performanţa maratonistului Tiberiu Uşeriu, care a câştigat pentru a doua oară consecutiv competiţia organizată în apropierea Cercului Polar.
*** Judeţul Bistriţa-Năsăud a intrat, la mijlocul lunii mai, în Cartea Recordurilor - Guinness Book cu două performanţe obţinute de Ziua naţională a portului tradiţional, marcată în data de 14 mai în oraşul Năsăud. Recordurile omologate au fost pentru cea mai mare mulţime îmbrăcată în costume populare, prezentă simultan în acelaşi loc - cu 9.643 persoane şi pentru cel mai mare dans popular sincron - cu 9.506 persoane.
La evenimentul de la Năsăud au fost prezente ansambluri folclorice din toate primăriile judeţului Bistriţa-Năsăud, dar şi din judeţele Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş, Teleorman, Cluj, Sălaj şi din municipiul Bucureşti, precum şi locuitori ai judeţului gazdă. Lor li s-au alăturat oficialităţile locale, îmbrăcate de asemenea în straie tradiţionale, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, deputaţi şi senatori din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din alte colţuri ale ţării. Ziua Portului Popular în Ţara Năsăudului a fost organizată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Primăria Oraşului Năsăud, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerul Turismului.
*** Municipiul Bistriţa a găzduit, în perioada 10-12 noiembrie, în premieră pentru România, Campionatul mondial de culturism şi fitness. La acest eveniment au luat parte 526 de sportivi din 56 de ţări de pe cinci continente, înregistrându-se cel mai mare număr de participanţi din istoria competiţiei. Cel mai numeros lot a fost cel al României, cu 50 de concurenţi, care au reuşit să obţină opt medalii, cu trei mai multe decât şi-au propus: patru de aur, două de argint şi două de bronz. Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Culturism şi Fitness, Rafael Santonja, a declarat, la Bistriţa, că speră ca acest sport să fie recunoscut ca disciplină olimpică şi la nivel european.
"Culturismul este un sport şi un stil de viaţă. Ca sport, suntem o federaţie din care fac parte 196 de ţări. Suntem aici pentru a sărbători faptul că vom deveni sport olimpic în America. Imaginaţi-vă emoţia atleţilor care vor participa la viitoarele Jocuri Panamericane şi vor avea oportunitatea să câştige medalii olimpice. Suntem în aceeaşi situaţie în Asia şi Oceania. Ne străduim să fim recunoscuţi şi în Europa, iar acest campionat mondial ne ajută să atingem acest deziderat", a spus Santonja. În ultima zi a competiţiei, la Bistriţa a fost prezent şi ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca. Preşedintele Federaţiei Române de Culturism şi Fitness, Gabriel Toncean, a anunţat că anul viitor, în perioada 18-20 mai, ţara noastră va găzdui şi Campionatul Balcanic de Culturism, la Reghin (judeţul Mureş).
*** Bistriţeanul Tiberiu Uşeriu (43 ani) a câştigat, în data de 17 martie, pentru al doilea an consecutiv, ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, desfăşurat în Canada, în zona Cercului Polar, fiind singurul concurent din istoria maratonului care a reuşit o astfel de performanţă. Startul cursei a fost dat în 10 martie, iar concurenţii au avut de înfruntat temperaturi care au coborât până la aproximativ minus 40 de grade Celsius, dar şi vânt şi ninsori puternice. În cursă s-au înscris 24 de concurenţi de pe patru continente, dintre care 18, printre care şi Tibi Uşeriu, au optat pentru parcurgerea distanţei maxime, de 350 mile (echivalentul a peste 560 kilometri). De data aceasta, Uşeriu a fost singurul român participant, după ce în 2016 România a fost reprezentată de trei sportivi.
La fel ca anul trecut, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a decis să îi acorde lui Tiberiu Uşeriu un premiu de excelenţă pentru performanţa obţinută, în valoare de 25.000 lei. Înainte de a pleca spre Cercul Polar, Tibi Uşeriu a lansat, în data de 22 februarie, la Bistriţa, o carte autobiografică denumită '27 paşi', în care şi-a povestit trecutul mai puţin glorios, în care a primit o condamnare la 23 ani de închisoare, pentru jafuri armate comise în Germania şi Austria şi tentativă de omor, şi în care a fost gardă de corp a unui interlop care avea legături cu mafia sârbească. Uşeriu a declarat, cu ocazia lansării proiectului editorial, că această carte a reprezentat o asumare a trecutului.
*** Protestele de stradă începute în luna februarie în întreaga ţară, odată cu adoptarea OUG 13, i-au mobilizat şi pe bistriţenii nemulţumiţi de intenţiile Puterii de a modifica legile justiţiei. Cel mai mare număr de participanţi a fost înregistrat în data de 4 februarie, când peste 5.000 de persoane au mărşăluit pe străzile municipiului, strigându-şi nemulţumirile, fiind de altfel cel mai mare protest înregistrat după Revoluţia din decembrie 1989. Singurul incident înregistrat în această perioadă a fost acela al vandalizării sediului PSD, pe faţada căruia persoane necunoscute au scris cu vopsea neagră "Ciuma roşie", faptă comisă în noaptea de 1 spre 2 februarie, după încheierea protestului din acea seară. În ceea ce priveşte protestele declanşate în luna noiembrie, numărul participanţilor s-a redus considerabil, ajungând la cel mult 160-170 de persoane în seara zilei de 26 noiembrie. De fiecare dată, bistriţenii s-au mobilizat pe reţelele de socializare, iar printre cei care s-a alăturat manifestanţilor s-a numărat preotul paroh al Bisericii Evanghelice din Bistriţa, Johann Dieter Krauss.
*** Cea mai mare grevă din judeţ a fost declanşată în seara zilei de 10 mai la un operator privat specializat în producţia de echipamente şi cablaje auto, mii de oameni întrerupând munca în semn de protest faţă de nivelul de salarizare. Protestul a continuat şi a doua zi, iar Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a organizat o întâlnire cu conducerea fabricii, în vederea soluţionării conflictului de muncă, având în vedere că sindicatul finalizase negocierile pentru noul contract colectiv de muncă. La sfârşitul lunii mai, managerul de atunci al companiei Leoni Bistriţa, Ralf Singmann, a comunicat în cadrul unei conferinţe de presă că aproximativ 2.500 de angajaţi ai companiei româno-germane Leoni din Bistriţa, care în perioada 10-11 mai au participat la această grevă considerată ilegală, au primit sancţiuni disciplinare.
Numărul celor sancţionaţi a reprezentat aproape o treime din totalul angajaţilor din fabricile gestionate de Leoni Bistriţa, dintre care două se află în municipiu, iar a treia, la Luduş, în judeţul Mureş. Potrivit lui Singmann, 2.430 de persoane au primit avertismente scrise, iar în cazul altor 35 de persoane s-a declanşat procedura de cercetare disciplinară, dintre aceştia din urmă 23 demisionând.
*** Fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost eliberat condiţionat în data de 13 septembrie din Penitenciarul Bistriţa, în urma unei decizii a Judecătoriei Bistriţa din data de 7 septembrie, care nu a fost contestată de către procurori. Bivolaru fusese transferat la acest penitenciar în luna februarie a acestui an. Întrebat de către jurnalişti, la ieşirea din închisoare, dacă se consideră vinovat de acuzaţiile care i-au adus condamnarea, Bivolaru a răspuns: "Nu, nu sunt vinovat". Fondatorul MISA a spus că a fost tratat "foarte bine" pe durata detenţiei şi că nu intenţionează să dea Statul Român în judecată.
Motivarea sentinţei date de Judecătoria Bistriţa a arătat că, în opinia instanţei, Gregorian Bivolaru nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică şi că şi-a asumat fapta comisă, pe care o regretă. De asemenea, Bivolaru s-a angajat în faţa instanţei că nu va mai discuta niciodată cu o persoană minoră şi a invocat faptul că au trecut 13 ani de la comiterea faptei pentru care a fost condamnat, de act sexual cu un minor. Instanţa a apreciat că decizia de liberare condiţionată, deşi ar putea fi criticată de opinia publică, este una justă, deoarece perioada de detenţie efectuată este "suficient de consistentă". Gregorian Bivolaru a început executarea pedepsei privative de libertate la data de 22 iulie 2016, acesta fiind condamnat la 2.191 zile de închisoare. Acesta avea, la data de 6 septembrie, un număr de 764 de zile executate şi câştigate (din care un număr de 412 zile de detenţie şi 352 de zile de arest deduse).
*** O premieră pentru judeţul Bistriţa-Năsăud a reprezentat şi iniţierea unui referendum de demitere a unui primar, şi anume a celui care a câştigat alegerile locale din 2016 în oraşul-staţiune Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău (PNL). La sfârşitul lunii septembrie, la Instituţia Prefectului a fost depusă o petiţie în acest sens, semnată de aproximativ 3.000 de cetăţeni, care i-au reproşat primarului îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor. Pe baza acesteia, prefectul Ovidiu Frenţ a emis, în data de 31 octombrie, ordinul privind constituirea Comisiei pentru organizarea referendumului local pentru demiterea primarului oraşului Sîngeorz-Băi, formată dintr-un reprezentant al Prefecturii, unul al Coniliului Judeţean, unul al Judecătoriei Năsăud şi unul al primarului Traian Ogâgău. Singura instituţie care nu şi-a desemnat reprezentant a fost Consiliul Local al oraşului Sîngeorz-Băi. Comisia a comunicat, în data de 21 noiembrie, că, având în vedere că referendumul pentru demiterea primarului este o noutate la nivel judeţean, trei din cei patru membri au solicitat o perioadă de studiu aprofundat al legislaţiei şi jurisprudenţei în domeniu.
*** Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a primit o faţă nouă în urma lucrărilor de modernizare care au durat doi ani şi jumătate, costurile totale ridicându-se la peste 6,57 milioane lei, din care 98% au fost asiguraţi din fonduri externe nerambursabile. Proiectul de modernizare a Complexului Muzeal din Bistriţa prin Granturi SEE 2009-2014 a demarat în decembrie 2014 şi a avut o perioadă de implementare de 29 de luni. Redeschiderea muzeului a avut loc în data de 28 aprilie, la eveniment participând şi ministrul Culturii de la acea vreme, Ionuţ Vulpescu. Tot atunci s-au marcat 65 de ani de viaţă muzeistică la Bistriţa prin mai multe evenimente culturale, inclusiv un festival al balmoşului transilvan organizat în curtea renovată a muzeului.
*** O furtună puternică a lovit judeţul Bistriţa-Năsăud în data de 17 septembrie, într-o zi de duminică, două persoane decedând după ce au fost lovite de copaci smulşi de vânt: un bărbat de 57 ani, care a fost surprins de un copac căzut în Parcul Municipal din Bistriţa, şi un altul de 47 ani, care a fost lovit de o creangă în localitatea Borleasa. Două persoane, un bărbat de 28 de ani din localitatea Livezile şi o femeie în vârsta de 75 de ani din localitatea Breaza, au fost preluate cu fracturi şi alte leziuni şi traumatisme de către echipajele SMURD, respectiv SAJ Bistriţa-Năsăud şi transportate la UPU SMURD Bistriţa pentru îngrijiri medicale suplimentare. Alte 15 persoane au ajuns la spitalele din Beclean (10), respectiv Bistriţa (5), majoritatea refuzând internarea după consultul medical. Răniţii au fost vizitaţi ulterior la spital de către ministrul Sănătăţii, Florian Bodog. Furtuna din 17 septembrie a afectat localităţi din 14 unităţi administrativ-teritoriale şi 46 de clădiri, inclusiv şcoli şi spitale. Pagubele produse la obiectivele socio-economice şi culturale au fost estimate de Instituţia Prefectului la peste 1,2 milioane lei.
*** Nouă tineri şi-au pierdut viaţa în două accidente de circulaţie grave produse pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, primul în timpul sărbătorilor pascale şi al doilea chiar de Ziua copilului. Prima tragedie a avut loc în noapte de 16/17 aprilie, când patru tineri şi-au pierdut viaţa în urma unui accident produs pe DN 17C, în localitatea Telciu, maşina în care se aflau izbindu-se violent de un stâlp de electricitate. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, accidentul s-a produs la o jumătate de oră după miezul nopţii, spre locul accidentului fiind direcţionate echipajul de terapie intensivă mobilă şi un echipaj de prim ajutor ale SMURD, un echipaj de descarcerare şi două echipaje ale Ambulanţei. Tinerii aflaţi în stare de inconştienţă, cu vârste cuprinse între 19 şi 36 de ani, au fost extraşi şi predaţi echipajelor medicale. Doi prezentau, însă, leziuni incompatibile cu viaţa, iar ceilalţi doi nu au răspuns manevrelor de resuscitare aplicate de către salvatori timp de 45 minute şi au fost declaraţi de asemenea decedaţi la locul accidentului. Cea de-a cincea victimă, un adolescent de 16 ani, a fost extras prin luneta autoturismului, conştient, cu leziuni şi traumatisme.
A doua tragedie a avut loc în data de 1 iunie, la o trecere la nivel cu calea ferată din cartierul Viişoara al municipiului Bistriţa. În maşina care a fost lovită de tren se aflau patru fraţi - trei fete de 12, 14 şi 18 ani şi un băiat de 19 ani, dar şi o rudă a acestora, în vârstă de 20 an, toţi decedând în urma rănilor suferite. La volanul maşinii se afla fata de 18 ani, care obţinuse permisul de conducere doar de o lună. Maşina în care se aflau cele cinci victime a fost lovită de trenul care circula pe relaţia Bistriţa - Sărmăşel, fiind târâtă pe o distanţă de aproximativ 150-200 metri. Trecerea la nivel cu calea ferată, care face legătura cu un cartier de blocuri sociale în care locuiau şi victimele, era semnalizată cu "Stop" şi crucea Sfântului Andrei. Accidentul a determinat mai mulţi consilieri locali să ceară montarea unei bariere în zonă, însă acest lucru nu s-a întâmplat până la această dată. AGERPRES/ (AS - autor: Tina Ţucui, editor: Marius Frăţilă)
*** Judeţul Bistriţa-Năsăud a intrat, la mijlocul lunii mai, în Cartea Recordurilor - Guinness Book cu două performanţe obţinute de Ziua naţională a portului tradiţional, marcată în data de 14 mai în oraşul Năsăud. Recordurile omologate au fost pentru cea mai mare mulţime îmbrăcată în costume populare, prezentă simultan în acelaşi loc - cu 9.643 persoane şi pentru cel mai mare dans popular sincron - cu 9.506 persoane.
La evenimentul de la Năsăud au fost prezente ansambluri folclorice din toate primăriile judeţului Bistriţa-Năsăud, dar şi din judeţele Covasna, Galaţi, Hunedoara, Maramureş, Teleorman, Cluj, Sălaj şi din municipiul Bucureşti, precum şi locuitori ai judeţului gazdă. Lor li s-au alăturat oficialităţile locale, îmbrăcate de asemenea în straie tradiţionale, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, deputaţi şi senatori din judeţul Bistriţa-Năsăud şi din alte colţuri ale ţării. Ziua Portului Popular în Ţara Năsăudului a fost organizată de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Primăria Oraşului Năsăud, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerul Turismului.
*** Municipiul Bistriţa a găzduit, în perioada 10-12 noiembrie, în premieră pentru România, Campionatul mondial de culturism şi fitness. La acest eveniment au luat parte 526 de sportivi din 56 de ţări de pe cinci continente, înregistrându-se cel mai mare număr de participanţi din istoria competiţiei. Cel mai numeros lot a fost cel al României, cu 50 de concurenţi, care au reuşit să obţină opt medalii, cu trei mai multe decât şi-au propus: patru de aur, două de argint şi două de bronz. Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Culturism şi Fitness, Rafael Santonja, a declarat, la Bistriţa, că speră ca acest sport să fie recunoscut ca disciplină olimpică şi la nivel european.
"Culturismul este un sport şi un stil de viaţă. Ca sport, suntem o federaţie din care fac parte 196 de ţări. Suntem aici pentru a sărbători faptul că vom deveni sport olimpic în America. Imaginaţi-vă emoţia atleţilor care vor participa la viitoarele Jocuri Panamericane şi vor avea oportunitatea să câştige medalii olimpice. Suntem în aceeaşi situaţie în Asia şi Oceania. Ne străduim să fim recunoscuţi şi în Europa, iar acest campionat mondial ne ajută să atingem acest deziderat", a spus Santonja. În ultima zi a competiţiei, la Bistriţa a fost prezent şi ministrul Tineretului şi Sportului, Marius Dunca. Preşedintele Federaţiei Române de Culturism şi Fitness, Gabriel Toncean, a anunţat că anul viitor, în perioada 18-20 mai, ţara noastră va găzdui şi Campionatul Balcanic de Culturism, la Reghin (judeţul Mureş).
*** Bistriţeanul Tiberiu Uşeriu (43 ani) a câştigat, în data de 17 martie, pentru al doilea an consecutiv, ultramaratonul 6633 Arctic Ultra, desfăşurat în Canada, în zona Cercului Polar, fiind singurul concurent din istoria maratonului care a reuşit o astfel de performanţă. Startul cursei a fost dat în 10 martie, iar concurenţii au avut de înfruntat temperaturi care au coborât până la aproximativ minus 40 de grade Celsius, dar şi vânt şi ninsori puternice. În cursă s-au înscris 24 de concurenţi de pe patru continente, dintre care 18, printre care şi Tibi Uşeriu, au optat pentru parcurgerea distanţei maxime, de 350 mile (echivalentul a peste 560 kilometri). De data aceasta, Uşeriu a fost singurul român participant, după ce în 2016 România a fost reprezentată de trei sportivi.
La fel ca anul trecut, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a decis să îi acorde lui Tiberiu Uşeriu un premiu de excelenţă pentru performanţa obţinută, în valoare de 25.000 lei. Înainte de a pleca spre Cercul Polar, Tibi Uşeriu a lansat, în data de 22 februarie, la Bistriţa, o carte autobiografică denumită '27 paşi', în care şi-a povestit trecutul mai puţin glorios, în care a primit o condamnare la 23 ani de închisoare, pentru jafuri armate comise în Germania şi Austria şi tentativă de omor, şi în care a fost gardă de corp a unui interlop care avea legături cu mafia sârbească. Uşeriu a declarat, cu ocazia lansării proiectului editorial, că această carte a reprezentat o asumare a trecutului.
*** Protestele de stradă începute în luna februarie în întreaga ţară, odată cu adoptarea OUG 13, i-au mobilizat şi pe bistriţenii nemulţumiţi de intenţiile Puterii de a modifica legile justiţiei. Cel mai mare număr de participanţi a fost înregistrat în data de 4 februarie, când peste 5.000 de persoane au mărşăluit pe străzile municipiului, strigându-şi nemulţumirile, fiind de altfel cel mai mare protest înregistrat după Revoluţia din decembrie 1989. Singurul incident înregistrat în această perioadă a fost acela al vandalizării sediului PSD, pe faţada căruia persoane necunoscute au scris cu vopsea neagră "Ciuma roşie", faptă comisă în noaptea de 1 spre 2 februarie, după încheierea protestului din acea seară. În ceea ce priveşte protestele declanşate în luna noiembrie, numărul participanţilor s-a redus considerabil, ajungând la cel mult 160-170 de persoane în seara zilei de 26 noiembrie. De fiecare dată, bistriţenii s-au mobilizat pe reţelele de socializare, iar printre cei care s-a alăturat manifestanţilor s-a numărat preotul paroh al Bisericii Evanghelice din Bistriţa, Johann Dieter Krauss.
*** Cea mai mare grevă din judeţ a fost declanşată în seara zilei de 10 mai la un operator privat specializat în producţia de echipamente şi cablaje auto, mii de oameni întrerupând munca în semn de protest faţă de nivelul de salarizare. Protestul a continuat şi a doua zi, iar Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a organizat o întâlnire cu conducerea fabricii, în vederea soluţionării conflictului de muncă, având în vedere că sindicatul finalizase negocierile pentru noul contract colectiv de muncă. La sfârşitul lunii mai, managerul de atunci al companiei Leoni Bistriţa, Ralf Singmann, a comunicat în cadrul unei conferinţe de presă că aproximativ 2.500 de angajaţi ai companiei româno-germane Leoni din Bistriţa, care în perioada 10-11 mai au participat la această grevă considerată ilegală, au primit sancţiuni disciplinare.
Numărul celor sancţionaţi a reprezentat aproape o treime din totalul angajaţilor din fabricile gestionate de Leoni Bistriţa, dintre care două se află în municipiu, iar a treia, la Luduş, în judeţul Mureş. Potrivit lui Singmann, 2.430 de persoane au primit avertismente scrise, iar în cazul altor 35 de persoane s-a declanşat procedura de cercetare disciplinară, dintre aceştia din urmă 23 demisionând.
*** Fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost eliberat condiţionat în data de 13 septembrie din Penitenciarul Bistriţa, în urma unei decizii a Judecătoriei Bistriţa din data de 7 septembrie, care nu a fost contestată de către procurori. Bivolaru fusese transferat la acest penitenciar în luna februarie a acestui an. Întrebat de către jurnalişti, la ieşirea din închisoare, dacă se consideră vinovat de acuzaţiile care i-au adus condamnarea, Bivolaru a răspuns: "Nu, nu sunt vinovat". Fondatorul MISA a spus că a fost tratat "foarte bine" pe durata detenţiei şi că nu intenţionează să dea Statul Român în judecată.
Motivarea sentinţei date de Judecătoria Bistriţa a arătat că, în opinia instanţei, Gregorian Bivolaru nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică şi că şi-a asumat fapta comisă, pe care o regretă. De asemenea, Bivolaru s-a angajat în faţa instanţei că nu va mai discuta niciodată cu o persoană minoră şi a invocat faptul că au trecut 13 ani de la comiterea faptei pentru care a fost condamnat, de act sexual cu un minor. Instanţa a apreciat că decizia de liberare condiţionată, deşi ar putea fi criticată de opinia publică, este una justă, deoarece perioada de detenţie efectuată este "suficient de consistentă". Gregorian Bivolaru a început executarea pedepsei privative de libertate la data de 22 iulie 2016, acesta fiind condamnat la 2.191 zile de închisoare. Acesta avea, la data de 6 septembrie, un număr de 764 de zile executate şi câştigate (din care un număr de 412 zile de detenţie şi 352 de zile de arest deduse).
*** O premieră pentru judeţul Bistriţa-Năsăud a reprezentat şi iniţierea unui referendum de demitere a unui primar, şi anume a celui care a câştigat alegerile locale din 2016 în oraşul-staţiune Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău (PNL). La sfârşitul lunii septembrie, la Instituţia Prefectului a fost depusă o petiţie în acest sens, semnată de aproximativ 3.000 de cetăţeni, care i-au reproşat primarului îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor. Pe baza acesteia, prefectul Ovidiu Frenţ a emis, în data de 31 octombrie, ordinul privind constituirea Comisiei pentru organizarea referendumului local pentru demiterea primarului oraşului Sîngeorz-Băi, formată dintr-un reprezentant al Prefecturii, unul al Coniliului Judeţean, unul al Judecătoriei Năsăud şi unul al primarului Traian Ogâgău. Singura instituţie care nu şi-a desemnat reprezentant a fost Consiliul Local al oraşului Sîngeorz-Băi. Comisia a comunicat, în data de 21 noiembrie, că, având în vedere că referendumul pentru demiterea primarului este o noutate la nivel judeţean, trei din cei patru membri au solicitat o perioadă de studiu aprofundat al legislaţiei şi jurisprudenţei în domeniu.
*** Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a primit o faţă nouă în urma lucrărilor de modernizare care au durat doi ani şi jumătate, costurile totale ridicându-se la peste 6,57 milioane lei, din care 98% au fost asiguraţi din fonduri externe nerambursabile. Proiectul de modernizare a Complexului Muzeal din Bistriţa prin Granturi SEE 2009-2014 a demarat în decembrie 2014 şi a avut o perioadă de implementare de 29 de luni. Redeschiderea muzeului a avut loc în data de 28 aprilie, la eveniment participând şi ministrul Culturii de la acea vreme, Ionuţ Vulpescu. Tot atunci s-au marcat 65 de ani de viaţă muzeistică la Bistriţa prin mai multe evenimente culturale, inclusiv un festival al balmoşului transilvan organizat în curtea renovată a muzeului.
*** O furtună puternică a lovit judeţul Bistriţa-Năsăud în data de 17 septembrie, într-o zi de duminică, două persoane decedând după ce au fost lovite de copaci smulşi de vânt: un bărbat de 57 ani, care a fost surprins de un copac căzut în Parcul Municipal din Bistriţa, şi un altul de 47 ani, care a fost lovit de o creangă în localitatea Borleasa. Două persoane, un bărbat de 28 de ani din localitatea Livezile şi o femeie în vârsta de 75 de ani din localitatea Breaza, au fost preluate cu fracturi şi alte leziuni şi traumatisme de către echipajele SMURD, respectiv SAJ Bistriţa-Năsăud şi transportate la UPU SMURD Bistriţa pentru îngrijiri medicale suplimentare. Alte 15 persoane au ajuns la spitalele din Beclean (10), respectiv Bistriţa (5), majoritatea refuzând internarea după consultul medical. Răniţii au fost vizitaţi ulterior la spital de către ministrul Sănătăţii, Florian Bodog. Furtuna din 17 septembrie a afectat localităţi din 14 unităţi administrativ-teritoriale şi 46 de clădiri, inclusiv şcoli şi spitale. Pagubele produse la obiectivele socio-economice şi culturale au fost estimate de Instituţia Prefectului la peste 1,2 milioane lei.
*** Nouă tineri şi-au pierdut viaţa în două accidente de circulaţie grave produse pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, primul în timpul sărbătorilor pascale şi al doilea chiar de Ziua copilului. Prima tragedie a avut loc în noapte de 16/17 aprilie, când patru tineri şi-au pierdut viaţa în urma unui accident produs pe DN 17C, în localitatea Telciu, maşina în care se aflau izbindu-se violent de un stâlp de electricitate. Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, accidentul s-a produs la o jumătate de oră după miezul nopţii, spre locul accidentului fiind direcţionate echipajul de terapie intensivă mobilă şi un echipaj de prim ajutor ale SMURD, un echipaj de descarcerare şi două echipaje ale Ambulanţei. Tinerii aflaţi în stare de inconştienţă, cu vârste cuprinse între 19 şi 36 de ani, au fost extraşi şi predaţi echipajelor medicale. Doi prezentau, însă, leziuni incompatibile cu viaţa, iar ceilalţi doi nu au răspuns manevrelor de resuscitare aplicate de către salvatori timp de 45 minute şi au fost declaraţi de asemenea decedaţi la locul accidentului. Cea de-a cincea victimă, un adolescent de 16 ani, a fost extras prin luneta autoturismului, conştient, cu leziuni şi traumatisme.
A doua tragedie a avut loc în data de 1 iunie, la o trecere la nivel cu calea ferată din cartierul Viişoara al municipiului Bistriţa. În maşina care a fost lovită de tren se aflau patru fraţi - trei fete de 12, 14 şi 18 ani şi un băiat de 19 ani, dar şi o rudă a acestora, în vârstă de 20 an, toţi decedând în urma rănilor suferite. La volanul maşinii se afla fata de 18 ani, care obţinuse permisul de conducere doar de o lună. Maşina în care se aflau cele cinci victime a fost lovită de trenul care circula pe relaţia Bistriţa - Sărmăşel, fiind târâtă pe o distanţă de aproximativ 150-200 metri. Trecerea la nivel cu calea ferată, care face legătura cu un cartier de blocuri sociale în care locuiau şi victimele, era semnalizată cu "Stop" şi crucea Sfântului Andrei. Accidentul a determinat mai mulţi consilieri locali să ceară montarea unei bariere în zonă, însă acest lucru nu s-a întâmplat până la această dată. AGERPRES/ (AS - autor: Tina Ţucui, editor: Marius Frăţilă)
Afisari: 60
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.