Municipiul Curtea de Argeş poartă titlul de "oraş regal", conferit în numele regelui Mihai de principesa moştenitoare Margareta, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 29 octombrie 2014 la Palatul Elisabeta.

Motivele pentru care a fost obţinută această titulatură sunt mai multe. Vechea capitală a Ţării Româneşti, căzută într-o nemeritată uitare spre sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost repusă pe harta României de regele Carol I. În timpul domniei acestuia a fost construită calea ferată care leagă oraşul de Piteşti, a fost ridicată o gară monumentală şi a fost refăcută biserica mănăstirii Curtea de Argeş, cunoscuta ctitorie a lui Neagoe Basarab, căreia i-a fost adăugat un palat devenit una dintre reşedinţele familiei regale.

Dar poate cea mai importantă decizie a fost aceea ca frumoasa catedrală de la Curtea de Argeş să devină necropolă regală. Astfel, regele Carol I, regina Elisabeta, regele Ferdinand şi regina Maria îşi dorm somnul de veci alături de Neagoe Basarab şi familia acestuia.

Din anul 2003, la Curtea de Argeş se află şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea, depuse într-un paraclis din curtea mănăstirii.

Pe 10 mai 2009 a fost pusă piatra de temelie a unei noi necropole regale, ridicată în faţa porţii de intrare în mănăstirea Curtea de Argeş. Aici îşi doarme somnul de veci, din august 2016, regina Ana, cea care i-a fost alături regelui Mihai în timpul vieţii şi îi va fi alături şi după, ultimul suveran al României urmând să fie înmormântat alături de ea.

La mai puţin de 24 de ore după anunţul privind decesul regelui Mihai, zona din faţa noii catedrale este destul de animată. Soarele pare să-i fi îndemnat pe oameni să iasă din case şi, în plus, este zi de mare sărbătoare, Sfântul Nicolae.

În noua catedrală nu se slujeşte (pare terminată din exterior, dar în interior mai este mult de lucru), în schimb din difuzoarele amplasate în parcul mănăstirii se aud sunetele slujbei oficiate în vechea ctitorie a lui Neagoe Basarab. Nici accesul în noua ctitorie nu este posibil, uşa este blocată cu un gărduleţ metalic de tipul celor folosite de jandarmi pentru controlul mulţimilor.

Cei mai mulţi trecători îşi văd de drum, se duc sau se întorc de la slujbă, singuri sau în grupuri. Sunt şi oameni care se opresc, totuşi, în faţa noii catedrale, iar unii urcă treptele, se apropie de geamul în dreptul căruia se află mormântul reginei Ana şi se reculeg câteva momente.

În apropiere, unde se află un spaţiu special amenajat, două doamne aprind lumânări pentru regele Mihai. "Să-i fie ţărâna uşoară, că a fost om bun", şopteşte una, iar cealaltă o completează: "A fost om bun şi a avut parte de toată răutatea semenilor".

Mai mulţi copii, care nu par să aibă mai mult de opt-nouă ani, ies grupaţi din curtea mănăstirii. Sunt în excursie şi urmează să viziteze fabrica lui Moş Crăciun. "Doamna zicea că aici va fi înmormântat regele Mihai, lângă regina Maria", strigă o fetiţă, iar o colegă mai bine informată o corectează imediat: "E regina Ana".

La câţiva paşi de noua catedrală, proprietarii nelipsitelor tarabe cu produse mai mult sau mai puţin tradiţionale îşi văd de treabă, iar unii chiar reuşesc să vândă câte ceva turiştilor nu foarte numeroşi. Mai puţin norocoase sunt trei femei în vârstă, care se plimbau de colo-colo cu nişte linguri de lemn, lăudându-le eventualilor cumpărători. Sunt luate la ochi de doi poliţişti vigilenţi, care le întreabă de autorizaţii şi apoi le legitimează. Pentru a evita să intre şi ea în atenţia oamenilor legii, o tânără care vindea bucheţele de vâsc îşi abandonează marfa şi se îndepărtează discret.

Foto:(c) George ONEA/AGERPRES

Echipele mai multor posturi de televiziune, amplasate pe aleea care duce către intrarea în curtea mănăstirii, încearcă să obţină reacţii de la oameni. Unii se opresc şi stau bucuroşi "la interviu", alţii evită camerele, uneori cu mişcări surprinzător de agile pentru vârsta pe care o arată. O doamnă între două vârste care ieşea de la slujbă a ales o altă strategie. Şi-a acoperit faţa cu palma şi, în timp ce se îndepărta, i-a explicat reporterului motivul discreţiei sale: "Sunt în timpul programului, dacă mă vede şefu' la televizor, am încurcat-o".

Mult mai deschis la dialog a fost arhiepiscopul Calinic. Acesta a acceptat să stea de vorbă cu jurnaliştii la finalul slujbei pe care a oficiat-o în Biserica Domnească, povestind cum, după o discuţie cu regele Mihai, s-a luat decizia construirii noii necropole.

"În una din dăţile când a venit, a dorit să rămânem singuri în catedrala Sfântului Neagoe Vodă Basarab, dânsul şi regina Ana. Şi se uita, aşa, cum se uită vulturii asupra pământului, şi zice: 'Şi noi suntem muritori, ca şi ceilalţi oameni, şi va veni şi un sfârşit al nostru şi vreau să vedem dacă ar mai fi un loc aici, în catedrală, pentru înmormântare'. Şi i-am spus: 'Majestate, aici, după cum vedeţi, nu mai este unde, dar eu propun să se facă o catedrală, o biserică nouă (...). A spus că mausoleu, poate, în parc şi i-am răspuns că mausoleu e singular, acolo, în parc, dar biserică, văzduh de rugăciune, e altceva. (...) Şi aşa am ajuns cu hotărârea ca să facem acolo, la poartă, o biserică", a povestit arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

Mai mult, înaltul ierarh a anunţat că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, rămăşiţele altor doi membri ai familiei regale, regele Carol al II-lea şi regina Elena, ar putea fi depuse în noua catedrală de la Curtea de Argeş.

"Am discutat cu cei în drept, nu ne-am grăbit noi, că au fost situaţii care au fost în decursul istoriei, nu intrăm în amănunte, că după ce pleacă regele Mihai, se înţelege că rege al României a fost şi Carol al II-lea, destul a stat în paraclisul acela şi este pregătit locul şi pentru el. Aşa că, după ce se aşează lucrurile, după o vreme vom conveni cu Casa Regală şi va fi aşezat şi regele Carol al II-lea. Şi va veni şi soţia legitimă a lui Carol al II-lea, Elena, mama regelui Mihai. (..) Ar fi o întregire foarte importantă, aş putea spune, aici, la Curtea de Argeş, va fi o reîntregire a familiei regale", a mai explicat arhiepiscopul Calinic. AGERPRES / (AS - autor: George Onea, editor: Marius Frăţilă)