RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII - BUCUREŞTI
*** Departamentul de Stat al SUA, prin purtătorul de cuvânt Heather Nauert, a transmis luni un mesaj referitor la recentele propuneri de modificare a legilor Justiţiei în România.
"Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României ia în considerare o legislaţie ce ar putea submina lupta împotriva corupţiei şi slăbi independenţa sistemului judiciar în România", se arată în declaraţia de presă, care este intitulată "România - propuneri ce afectează independenţa sistemului judiciar".
Această legislaţie, "propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani de a construi instituţii judiciare puternice protejate de interferenţa politică", notează purtătorul de cuvânt. Statele Unite "îndeamnă Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei", adaugă purtătorul de cuvânt.
* Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au transmis un mesaj comun referitor la comunicatul Departamentului de Stat: "Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României, care urmăreşte să consolideze independenţa sistemului judiciar şi eliminarea influenţelor politice în funcţionarea Justiţiei. Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale Justiţiei, pentru că este acelaşi Parlament care a adoptat Declaraţia privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România - SUA; a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare; a decis participarea forţelor armate ale României în teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak, precum şi în cadrul cooperării în coaliţia anti-ISIS/DAESH alături de SUA şi alţi aliaţi; a adoptat legile privind achiziţionarea sistemului de apărare antirachetă Patriot".
Senatorii şi deputaţii din Opoziţie au criticat această scrisoare a lui Tăriceanu şi Dragnea şi au susţinut că nu a fost transmisă în numele Parlamentului.
Mai multe reacţii după comunicatul Departamentului de Stat au venit ulterior din partea politicienilor:
* Premierul Mihai Tudose a afirmat că SUA sunt şi trebuie să rămână principalul aliat strategic al României atât pe partea militară, cât şi din punct de vedere economic. El a refuzat să comenteze conţinutul mesajului difuzat de Departamentul de Stat, motivând că Guvernul nu a fost menţionat în acele rânduri.
* Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a apreciat că Departamentul de Stat al SUA "se exprimă cum şi cât i se permite", adăugând că Parlamentul României nu poate fi împiedicat să legifereze. El speră că soluţiile legislative vor fi echitabile, constituţionale şi nu vor afecta statul de drept şi independenţa Justiţiei.
Miercuri, întrebat dacă ar trebui să îngrijoreze reacţia Departamentului de Stat al SUA, Toader a răspuns: "Sunt convins că nu trebuie să ne îngrijoreze. Noi avem deplina libertate să legiferăm aşa cum Constituţia ne cere, să legiferăm în parametrii şi standardele europene şi internaţionale".
* Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor Justiţiei, Florin Iordache, a avut şi el câteva reacţii: "Atât timp cât toate amendamentele şi modul în care am propus noi modificările legilor justiţiei vin din partea asociaţiilor profesionale şi a CSM, despre ce discutăm?". El a amintit ca parlamentarii comisiei au discutat până acum doar chestiuni care vizează separarea carierei magistraţilor, fără amestec politic în actul de numire.
* Preşedintele PNL, Ludovic Orban, consideră că poziţia Departamentului de Stat al SUA cu privire la legile Justiţiei coincide în cea mai mare măsură cu poziţia PNL şi cu raportul MCV adoptat de Comisia Europeană. El cere retragerea propunerilor.
* Uniunea Salvaţi România susţine că PSD şi ALDE urmează să calce "linia roşie a încrederii" care încă mai leagă România de SUA şi partenerii euroatlantici.
* Procurorul general Augustin Lazăr spune că poate înţelege îngrijorarea exprimată de către Departamentul de Stat al SUA, menţionând că între justiţia română şi cea americană există un parteneriat strategic din anul 1997.
* Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, a declarat că România a făcut progrese după aderarea la Uniunea Europeană în privinţa statului de drept şi a luptei anticorupţie şi a arătat că este foarte important ca modificările aduse legilor Justiţiei să ajute acest proces.
* Şedinţa plenului Senatului a fost suspendată miercuri din lipsă de cvorum după ce grupurile parlamentare ale PNL, USR şi PMP au părăsit sala, în semn de protest faţă de hotărârea majorităţii de a nu discuta despre comunicatul semnat de către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, ca reacţie faţă de mesajul Departamentului de Stat al SUA privind legile Justiţiei.
*** Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea privind achiziţionarea sistemului de rachete Patriot, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol" aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)".
Miercuri, ministrul Apărării, Mihai Fifor, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, au participat la ceremonia de semnare a Scrisorii de ofertă şi acceptare pentru achiziţia sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, potrivit Ministerului Apărării Naţionale.
Sistemele Patriot, menţionează MApN, vor intra în dotarea Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operaţional la jumătatea anului 2020.
*** Actriţa Cristina Stamate a murit la vârsta de 71 de ani. Colegii de scenă ai actriţei au deplâns moartea acesteia, subliniind talentul, dar şi calitatea ei umană.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al actriţei Cristina Stamate a fost depus marţi la Teatrul "Constantin Tănase", zeci de bucureşteni venind să îi aducă un ultim omagiu. Printre cei care au trecut să îşi ia rămas bun s-au numărat Mitică Popescu, Alexandru Arşinel, Vasile Muraru, Ana Maria Donose, Paula Rădulescu.
A fost înmormântată miercuri la Cimitirul Bellu.
*** Guvernul a aprobat, miercuri, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.900 lei începând cu 1 ianuarie 2018.
Astfel, potrivit hotărârii de guvern adoptate, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi majorat începând cu 1 ianuarie 2018 de la 1.450 lei lunar la 1.900 lei lunar pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună, în această sumă nefiind incluse sporuri şi alte adaosuri.
Conform sursei citate, majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creştere de 31,03% faţă de anul 2017 şi este influenţată de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%.
*** Cântăreaţa Sanda Ladoşi şi soţul ei, Ştefan Tache, au fost ridicaţi marţi de procurorii DIICOT, într-un dosar de înşelăciune şi spălare de bani, cu un prejudiciu de aproximativ un milion de euro.
Ulterior, Sanda Ladoşi a declarat că are calitatea de suspect, susţinând că este nevinovată. Întrebată dacă s-a gândit să demisioneze din funcţia de director adjunct interimar al Circului Globus, Ladoşi a spus: "Pentru ce? Atâta vreme cât nu sunt un om acuzat de ceva, doar că sunt suspect asta nu înseamnă nimic".
Potrivit DIICOT, omul de afaceri Ştefan Tache este acuzat că, în perioada 2008 - 2014, împreună cu Ilie Cristian, a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în dauna unor instituţii de credit şi spălare de bani prin disimularea originii ilicite a unor sume de bani.
*** De la 1 decembrie, cetăţenii români beneficiază de posibilitatea de a călători în Canada fără vize, pentru şederi de maxim şase luni în scop turistic (inclusiv pentru vizitarea familiei/ cunoştinţelor sau pentru prospectarea oportunităţilor de afaceri), pe baza oricărui paşaport românesc valabil.
Conform regimului aplicabil resortisanţilor tuturor celorlalte state exceptate de la obligativitatea vizelor de intrare în Canada, cetăţenii români care intenţionează să călătorească pe calea aerului spre Canada, pentru şedere sau tranzit, trebuie să obţină în prealabil o Autorizaţie de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization - eTA).
Potrivit sursei citate, autorizaţia de călătorie electronică reprezintă o cerinţă impusă tuturor cetăţenilor străini exoneraţi de obligativitatea vizei canadiene, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizaţia eTA are o valabilitate de 5 ani (sau, după caz, până la expirarea valabilităţii paşaportului).
"Pentru obţinerea eTA şi, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetăţenii români trebuie să fie în posesia unui paşaport valabil, indiferent de tipul acestuia (paşaport simplu electronic, paşaport simplu, paşaport simplu temporar, paşaport diplomatic, paşaport de serviciu). Cetăţenii români care deţin deja o viză canadiană valabilă o pot utiliza în continuare, până la expirarea termenului de valabilitate, fără a mai fi necesară obţinerea eTA. Cetăţenii români care au obţinut deja eTA după data de 01.05.2017, întrucât se încadrau la categoriile cărora li s-a aplicat prima etapă de liberalizare a regimului de vize (titulari ai unei vize de rezidenţă temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA), pot continua să călătorească pe calea aerului în Canada, pe baza aceleiaşi eTA, până la expirarea valabilităţii acesteia sau a paşaportului", precizează Ministerul de Externe.
*** 1 Decembrie - Ziua Naţională
* O ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane a avut loc vineri dimineaţă la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală, la eveniment fiind prezenţi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm.
Au mai participat reprezentanţi ai Armatei Române, ai asociaţiilor veteranilor de război, ai cadrelor militare în retragere şi rezervă şi invitaţi.
* Parada militară organizată la Arcul de Triumf de Ziua Naţională, la care au fost prezenţi preşedintele Klaus Iohannis şi mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor statului, a durat o oră şi jumătate, timp în care au defilat peste 3.500 de militari şi specialişti, cu peste 350 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave.
Desfăşurarea de forţe pe sub Arcul de Triumf a fost urmărită de câteva mii de bucureşteni, printre care foarte mulţi tineri şi copii.
Printre cei prezenţi în tribuna oficială s-au numărat şeful statului, Klaus Iohannis, foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, premierul Mihai Tudose, ministrul Apărării, Mihai Fifor, ministrul de Interne, Carmen Dan, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, procurorul general Augustin Lazăr, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, lideri de partide, reprezentanţi ai Armatei, veterani.
La paradă au participat peste 300 de militari străini din Bulgaria, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Slovacia, SUA, Turcia şi Ucraina, dar şi militari răniţi în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan şi dintre cei care au concurat la jocurile militare paralimpice Invictus 2017 din Canada.
Comandantul paradei a fost generalul-locotenent Adrian Tonea, locţiitorul şefului Statului Major al Apărării.
Politicienii au transmis mesaje cu ocazia Zilei Naţionale şi le-au urat 'La mulţi ani!' tuturor românilor. AGERPRES/(editor: Florin Marin)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.